4,587 matches
-
îl poartă „produsul lui Hadamard” a două serii, folosit la dezvoltarea în serie a funcțiilor meromorfe, precum și (o varietate Riemann completă, simplu conexă și de curbură strict negativă). Jacques Hadamard rămâne în istoria matematicii și pentru cunoscutele sale "Lecții de geometrie elementară", publicate începând din anul 1898, și care au cunoscut numeroase reeditări, atât în Franța, cât și în alte țări (printre care și România).
Jacques Hadamard () [Corola-website/Science/310917_a_312246]
-
Praja, profesor de matematică la Școală Normală „Vasile Lupu“ din Iași și I. M. Dospinescu, profesor de matematică la Gimnaziul „Ștefan cel Mare“ din Iași. Revista a aparut lunar, inițial în 32 de pagini, cuprinzând subiecte variate, ca aritmetică, algebra, geometrie, geometrie analitică, trigonometrie, calcul diferențial și integral, istoria matematicii, mecanică, topografie, cosmografie, astronomie, chimie, geografie și diverse. În ultima perioadă de apariție a avut 24 de pagini. Deși revista a avut o existență de numai șase ani, ea a depășit
Recreații științifice () [Corola-website/Science/320821_a_322150]
-
profesor de matematică la Școală Normală „Vasile Lupu“ din Iași și I. M. Dospinescu, profesor de matematică la Gimnaziul „Ștefan cel Mare“ din Iași. Revista a aparut lunar, inițial în 32 de pagini, cuprinzând subiecte variate, ca aritmetică, algebra, geometrie, geometrie analitică, trigonometrie, calcul diferențial și integral, istoria matematicii, mecanică, topografie, cosmografie, astronomie, chimie, geografie și diverse. În ultima perioadă de apariție a avut 24 de pagini. Deși revista a avut o existență de numai șase ani, ea a depășit granițele
Recreații științifice () [Corola-website/Science/320821_a_322150]
-
scris mai mult pe teme nihiliste de proveniență nietzscheană și schopeanhaureană, cu anumite influențe contemporane precum Giovanni Papini sau Nikolai Berdiaev. Constantin Noica a debutat cu un eseu numit "Mathesis sau bucuriile simple". Scurta carte interpretează distincția între viață și geometrie. După scrierea acestul eseu, Noica se va orienta către istoria filosofiei, scriind despre Kant, Leibniz, Descartes, Platon, Aristotel, Hume etc. Teza sa de doctorat în filosofie s-a numit "Schiță pentru istoria lui cum e cu putință ceva nou", în
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Profesorii i-au remarcat talentul matematic remarcabil și au propus părinților să-l îndrume către Universitatea din Cambridge. În 1849 obține licența în avocatură. Însă nu neglijează matematica, astfel că, numit repetitor la Trinity College, realizează descoperiri interesante în domeniul geometriei. Se întâlnește cu James Joseph Sylvester (care era nu numai avocat, ci și matematician) și între ei se poartă diverse discuții pe teme matematice. În perioada 1849 - 1863, Cayley este profesor la Universitatea Cambridge. Cayley a vizitat Italia. Cunoștea bine
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
și limbile clasice și moderne. În 1864 s-a căsătorit. În 1881 a fost invitat la Baltimore, unde, timp de o jumătate de an, a ținut cursuri speciale. A fost membru al Royal Society. A adus contribuții importante la dezvoltarea geometriei descriptive, algebrei, teoriei funcțiilor și teoriei invarianților, teoriei matricelor și a determinanților. Astfel, în 1841 a introdus notația modernă a determinanților, iar în 1844 a introdus determinanții speciali, noțiunile de determinanți strâmbi și strâmb simetrici, dându-le aplicații în algebră
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
descriptive, algebrei, teoriei funcțiilor și teoriei invarianților, teoriei matricelor și a determinanților. Astfel, în 1841 a introdus notația modernă a determinanților, iar în 1844 a introdus determinanții speciali, noțiunile de determinanți strâmbi și strâmb simetrici, dându-le aplicații în algebră, geometrie și analiză matematică. În 1858 a precizat definiția și proprietățile fundamentale ale matricelor. A aplicat teoria invarianților la studiul proprietăților generale ale determinanților. A utilizat determinanții pentru scrierea ecuației planului care trece prin trei puncte în spațiu (geometrie analitică). Cayley
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
în algebră, geometrie și analiză matematică. În 1858 a precizat definiția și proprietățile fundamentale ale matricelor. A aplicat teoria invarianților la studiul proprietăților generale ale determinanților. A utilizat determinanții pentru scrierea ecuației planului care trece prin trei puncte în spațiu (geometrie analitică). Cayley a ajuns la concepția unei geometrii "n"-dimensionale. Începând cu anul 1854 s-a ocupat de teoria grupurilor, aplicând teoria grupurilor abstracte la cuaternioni, iar în 1878 a utilizat graficele multicolore, pentru a scoate în evidență proprietățile din
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
a precizat definiția și proprietățile fundamentale ale matricelor. A aplicat teoria invarianților la studiul proprietăților generale ale determinanților. A utilizat determinanții pentru scrierea ecuației planului care trece prin trei puncte în spațiu (geometrie analitică). Cayley a ajuns la concepția unei geometrii "n"-dimensionale. Începând cu anul 1854 s-a ocupat de teoria grupurilor, aplicând teoria grupurilor abstracte la cuaternioni, iar în 1878 a utilizat graficele multicolore, pentru a scoate în evidență proprietățile din teoria grupurilor. Mai mult, a propus o generalizare
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
graficele multicolore, pentru a scoate în evidență proprietățile din teoria grupurilor. Mai mult, a propus o generalizare a teoriei cuaternionilor, care la rândul lor reprezintă o generalizare a numerelor complexe. Aprofundând cercetările lui János Bolyai și Nikolai Lobacevski relativ la fondarea geometriei neeuclidiene, Cayley a creat o geometrie proprie ("tip Cayley"). Cayley a introdus calculul tensorial, a cercetat curbele și suprafețele analagmatice, a stabilit algoritmul simbolic ("tip Cayley") pentru obținerea invarianților în teoria formelor, de care ulterior s-a ocupat matematicianul român
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
evidență proprietățile din teoria grupurilor. Mai mult, a propus o generalizare a teoriei cuaternionilor, care la rândul lor reprezintă o generalizare a numerelor complexe. Aprofundând cercetările lui János Bolyai și Nikolai Lobacevski relativ la fondarea geometriei neeuclidiene, Cayley a creat o geometrie proprie ("tip Cayley"). Cayley a introdus calculul tensorial, a cercetat curbele și suprafețele analagmatice, a stabilit algoritmul simbolic ("tip Cayley") pentru obținerea invarianților în teoria formelor, de care ulterior s-a ocupat matematicianul român Gheorghe Călugăreanu în 1945. A extins
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
la sistemul de hexagoane. A cercetat analitic problema lui Malfatti pentru suprafețe de ordinul întâi. Între 1843 și 1845 s-a ocupat de fondarea teoriei funcțiilor eliptice. Cayley a ținut o serie de conferințe la Universitatea Johns Hopkins. Conceptul de geometrie cayleyană reprezintă o sinteză a geometriei euclidiene și ne-euclidiene. De geometria lui Cayley s-a ocupat Alexandru V. Nicolescu în 1963. Lucrările lui Cayley au fost publicate de către Universitatea Cambridge în perioada 1889 - 1898, în 13 volume. Cercetările sale
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
analitic problema lui Malfatti pentru suprafețe de ordinul întâi. Între 1843 și 1845 s-a ocupat de fondarea teoriei funcțiilor eliptice. Cayley a ținut o serie de conferințe la Universitatea Johns Hopkins. Conceptul de geometrie cayleyană reprezintă o sinteză a geometriei euclidiene și ne-euclidiene. De geometria lui Cayley s-a ocupat Alexandru V. Nicolescu în 1963. Lucrările lui Cayley au fost publicate de către Universitatea Cambridge în perioada 1889 - 1898, în 13 volume. Cercetările sale au fost publicate în 966 memorii
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
de ordinul întâi. Între 1843 și 1845 s-a ocupat de fondarea teoriei funcțiilor eliptice. Cayley a ținut o serie de conferințe la Universitatea Johns Hopkins. Conceptul de geometrie cayleyană reprezintă o sinteză a geometriei euclidiene și ne-euclidiene. De geometria lui Cayley s-a ocupat Alexandru V. Nicolescu în 1963. Lucrările lui Cayley au fost publicate de către Universitatea Cambridge în perioada 1889 - 1898, în 13 volume. Cercetările sale au fost publicate în 966 memorii.
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
Joseph Diaz Gergonne (n. 19 iunie 1771 - d. 4 mai 1859) a fost un matematician și logician francez, cu contribuții deosebite în domeniul geometriei. Fost ofițer în armata franceză, ulterior a intrat în învățământ și a ocupat funcția de director al École polytechnique. A contribuit la construirea geometriei triunghiului și a cercului prin noile teoreme pe care le-a stabilit (teorema lui Gergonne, punctul
Joseph Gergonne () [Corola-website/Science/334238_a_335567]
-
d. 4 mai 1859) a fost un matematician și logician francez, cu contribuții deosebite în domeniul geometriei. Fost ofițer în armata franceză, ulterior a intrat în învățământ și a ocupat funcția de director al École polytechnique. A contribuit la construirea geometriei triunghiului și a cercului prin noile teoreme pe care le-a stabilit (teorema lui Gergonne, punctul lui Gergonne). A arătat că geometria analitică permite rezolvarea problemelor de construcții în mod direct, simplu și elegant. De asemenea, a contribuit și la
Joseph Gergonne () [Corola-website/Science/334238_a_335567]
-
ulterior a intrat în învățământ și a ocupat funcția de director al École polytechnique. A contribuit la construirea geometriei triunghiului și a cercului prin noile teoreme pe care le-a stabilit (teorema lui Gergonne, punctul lui Gergonne). A arătat că geometria analitică permite rezolvarea problemelor de construcții în mod direct, simplu și elegant. De asemenea, a contribuit și la dezvoltarea geometriei descriptive și a geometriei proiective. În 1820 a studiat minuțios noțiunea duală de rețea de conice și a dezvoltat teoria
Joseph Gergonne () [Corola-website/Science/334238_a_335567]
-
și a cercului prin noile teoreme pe care le-a stabilit (teorema lui Gergonne, punctul lui Gergonne). A arătat că geometria analitică permite rezolvarea problemelor de construcții în mod direct, simplu și elegant. De asemenea, a contribuit și la dezvoltarea geometriei descriptive și a geometriei proiective. În 1820 a studiat minuțios noțiunea duală de rețea de conice și a dezvoltat teoria transformării prin dualitate. A dezvoltat ideile lui Victor Poncelet relativ la principiul continuității. A introdus denumirea de podară și a introdus
Joseph Gergonne () [Corola-website/Science/334238_a_335567]
-
noile teoreme pe care le-a stabilit (teorema lui Gergonne, punctul lui Gergonne). A arătat că geometria analitică permite rezolvarea problemelor de construcții în mod direct, simplu și elegant. De asemenea, a contribuit și la dezvoltarea geometriei descriptive și a geometriei proiective. În 1820 a studiat minuțios noțiunea duală de rețea de conice și a dezvoltat teoria transformării prin dualitate. A dezvoltat ideile lui Victor Poncelet relativ la principiul continuității. A introdus denumirea de podară și a introdus unele calcule simbolice, contribuind
Joseph Gergonne () [Corola-website/Science/334238_a_335567]
-
rezultă atât din așezarea geografică a localității, cât și din faptul că România era o țară în care baza economiei o reprezenta agricultura. În cursul primilor 3 ani, elevii primeau cu precădere cunoștințe generale de română, istorie și geografie, aritmetică, geometrie , fizică, chimie, igienă, desen, caligrafie, muzică, franceză, la care se adăugau cele de economie, tehnologie și productibilitate. În anii de specializare se acordă o atenție deosebită pentru documentarea profesională a elevilor. Școala intră în posesia programelor analitice ale școlilor din
Goga Ionescu () [Corola-website/Science/337183_a_338512]
-
and Geometries" - S.U.A., "Journal of the Egyptian Mathematical Society" - Egipt, "Progress în Mathematics" - India și este membru în "Institute of Basic Researches" (S.U.A.), "Tensor" (Japonia), "American Mathematical Society" (S.U.A.), "Finsler Geometry" (Japonia) ș.a. Preocupările sale științifice grupează cinci direcții principale: geometria diferențiala, fundamentele geometriei, topologia algebrica, mecanică teoretică și aplicații ale geometriilor Lagrange și Hamilton în fizica teoretică. Începând din 1975 a descoperit geometriile Lagrangiene, iar în 1987 geometriile Hamiltoniene. A elaborat metode noi de investigare a fibratelor vectoriale pe care
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
Journal of the Egyptian Mathematical Society" - Egipt, "Progress în Mathematics" - India și este membru în "Institute of Basic Researches" (S.U.A.), "Tensor" (Japonia), "American Mathematical Society" (S.U.A.), "Finsler Geometry" (Japonia) ș.a. Preocupările sale științifice grupează cinci direcții principale: geometria diferențiala, fundamentele geometriei, topologia algebrica, mecanică teoretică și aplicații ale geometriilor Lagrange și Hamilton în fizica teoretică. Începând din 1975 a descoperit geometriile Lagrangiene, iar în 1987 geometriile Hamiltoniene. A elaborat metode noi de investigare a fibratelor vectoriale pe care le-a aplicat
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
în Mathematics" - India și este membru în "Institute of Basic Researches" (S.U.A.), "Tensor" (Japonia), "American Mathematical Society" (S.U.A.), "Finsler Geometry" (Japonia) ș.a. Preocupările sale științifice grupează cinci direcții principale: geometria diferențiala, fundamentele geometriei, topologia algebrica, mecanică teoretică și aplicații ale geometriilor Lagrange și Hamilton în fizica teoretică. Începând din 1975 a descoperit geometriile Lagrangiene, iar în 1987 geometriile Hamiltoniene. A elaborat metode noi de investigare a fibratelor vectoriale pe care le-a aplicat în studiul modelelor geometrice din fizică teoretică. O
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
Tensor" (Japonia), "American Mathematical Society" (S.U.A.), "Finsler Geometry" (Japonia) ș.a. Preocupările sale științifice grupează cinci direcții principale: geometria diferențiala, fundamentele geometriei, topologia algebrica, mecanică teoretică și aplicații ale geometriilor Lagrange și Hamilton în fizica teoretică. Începând din 1975 a descoperit geometriile Lagrangiene, iar în 1987 geometriile Hamiltoniene. A elaborat metode noi de investigare a fibratelor vectoriale pe care le-a aplicat în studiul modelelor geometrice din fizică teoretică. O consecință a acestui imens efort științific a fost introducerea în știință a
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
S.U.A.), "Finsler Geometry" (Japonia) ș.a. Preocupările sale științifice grupează cinci direcții principale: geometria diferențiala, fundamentele geometriei, topologia algebrica, mecanică teoretică și aplicații ale geometriilor Lagrange și Hamilton în fizica teoretică. Începând din 1975 a descoperit geometriile Lagrangiene, iar în 1987 geometriile Hamiltoniene. A elaborat metode noi de investigare a fibratelor vectoriale pe care le-a aplicat în studiul modelelor geometrice din fizică teoretică. O consecință a acestui imens efort științific a fost introducerea în știință a unor domenii de cert interes
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]