2,286 matches
-
bază de sprijin de către puterile vremii pentru derularea diferitelor acțiuni politico-militare în zonă, iar din anii ’50, regatul marocan a fost intens “curtat” de principalii actanți ai scenei mondiale, care doreau să-și apropie un stat cu un important potențial geopolitic (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico-geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). La toate aceste atuuri naturale, s-a adăugat îndelungata stabilitate internă a monarhiei marocane (cu continuitate până în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
politico-militare în zonă, iar din anii ’50, regatul marocan a fost intens “curtat” de principalii actanți ai scenei mondiale, care doreau să-și apropie un stat cu un important potențial geopolitic (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico-geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). La toate aceste atuuri naturale, s-a adăugat îndelungata stabilitate internă a monarhiei marocane (cu continuitate până în prezent), ce a reprezentat un argument suplimentar în ecuația admiterii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
războiului rece, o piesă foarte importantă în angrenajul geostrategic circumeurasiatic în calitatea sa de membru al Pactului de la Bagdad (C.E.N.T.O./ Organizația Tratatului Central), având menirea să asigure zăvorârea accesului U.R.S.S. spre mările calde din sud. Acest sensibil context geopolitic din anii ’50 a determinat un interes deosebit pentru regatul irakian, care s-a afirmat în acea perioadă drept unul dintre cele mai active state arabe pe plan internațional. Prin urmare, în anul 1950 întreținea relații politico-diplomatice cu un sfert
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
un sfert din statele lumii, iar în 1960 cu aproape 40%. Spre deosebire de Siria, chiar și după abolirea monarhiei prooccidentale în 1958, după părăsirea Pactului de la Bagdad și instalarea regimului Baas în 1963, Irakul a continuat să prezinte interes în ecuația geopolitică regională, datorită imenselor zăcăminte petroliere, dar mai ales poziției de bastion în fața șiismului fundamentalist emanat din Iran după 1979. Aceste coordonate particulare explică evoluția ascendentă a relațiilor bilaterale ale Irakului până în 1990, când menținea raporturi diplomatice cu peste două treimi
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cu abia 40% din statele lumii, iar la începutul anilor ’80 cu numai 47%. În 2007 a atins procentul de 72,5%, valoare modestă în raport cu ambițiile statului algerian, în concordanță cu parametrii ce contribuie la configurarea unei rate de potențial geopolitic destul de scăzută, ce face ca în ultimii ani să se contureze tendința translării centrului de greutate și a statutului de stat-pivot regional în Maghreb, dinspre Algeria spre Maroc (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de potențial geopolitic destul de scăzută, ce face ca în ultimii ani să se contureze tendința translării centrului de greutate și a statutului de stat-pivot regional în Maghreb, dinspre Algeria spre Maroc (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politicogeografic). Libia a intrat relativ timpuriu, comparativ cu alte state arabe, în clubul țărilor libere (din 1951), dar a cunoscut ulterior o serie de evenimente interne care au reorientat radical politica externă a țării și au influențat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
statele islamice nearabe pe baza liantului confesional și cu statele fostului bloc estic pe baze politico-ideologice. Astfel, raporturile bilaterale ale O.E.P., stabilite inițial cu statele menționate, au avut între 1960-1990 o tendință ascendentă slabă, ca o reflectare a situației geopolitice mondiale “încremenite” în tiparele confruntării Est Vest. După încheierea “războiului rece” și mai ales după semnarea istoricului acord israelo palestinian de la Oslo în 1993, organizația condusă de Yasser Arafat a căpătat o mai mare credibilitate și recunoaștere pe arena internațională
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în mod unilateral de 73 de state, între care se distinge Algeria (rivala Marocului în spațiul maghrebian), care o susține politic, logistic și militar. Relațiile bilaterale semioficiale cu Algeria, pot fi încadrate în categoria legăturilor subversive, menite a promova interesele geopolitice algeriene în regiunea coastei atlantice a Africii de nord-vest, în detrimentul intereselor marocane. B. Dezvoltarea și structura spațială a relațiilor politico-diplomatice Dinamica raporturilor politico-diplomatice ale statelor arabofone a înregistrat atât o evoluție cantitativă, cât și o anumită specializare/structurare spațială, prin
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
statelor arabofone a înregistrat atât o evoluție cantitativă, cât și o anumită specializare/structurare spațială, prin dezvoltarea mai pregnantă a relațiilor bilaterale pe anumite spații geografice, funcție de interesele fiecărui stat, de tradițiile politico-istorice moștenite din perioada colonială și de conjunctura geopolitică dezvoltată în perioada postbelică. Pentru conturarea unui tablou elocvent în privința constituirii și dezvoltării spațiale a spectrului de relații externe ale statelor arabofone, vom considera ca spații de referință cele cinci continente locuite și prin urmare organizate din punct de vedere
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
poziției de contact spațial a arealului arabofon între cele trei continente din proximitate. Spațiile continentelor american și oceano-australian reprezintă o componentă mai redusă în plaja de relaționare bilaterală a statelor arabe, datorită atât distanței geografice propriu zise, cât și distanței geopolitice de interes față de marea majoritate a statelor americane și oceanice. Aici doar câteva state au avut și au interese constante în spațiul arab (în principal S.U.A. și mai recent Canada, Argentina, Brazilia, Australia), state ce țin și “capul de afiș
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
dinamică descendentă a integrării la nivelul organismelor mondiale, iar cele ce au înregistrat o dinamică descendentă pe linia integrării în structurile regionale au beneficiat de o evoluție crescătoare a aderenței la grupările de scară mondială. Totuși au existat unele evenimente geopolitice de mare anvergură (megaevenimente) care au bulversat în unele cazuri acest tipar de evoluție, precum situațiile din Egiptul anilor ’70 - ’80 sau războiul civil din Liban din 1975-1990, care au deranjat modelele de evoluție consacrate. De asemenea, unele state, stabile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a integrării în structurile regionale constituie un grup format din șapte state situate exclusiv în Africa arabofonă (Algeria, Libia, Tunisia, Ciad, Mauritania, Djibouti, Eritrea), pentru care apetența integrării regionale a fost dictată de o serie de factori ce dau specificitatea geopolitică locală: apropierea geografică de Europa, dar și de Africa sahariană și centrală, ce conturează o fațetă de intercontact concretizată sub aspectul identtității regionale prin constituirea numeroaselor structuri teritoriale - cazul Algeriei, Libiei și Tunisiei. În situația Ciadului, Mauritaniei, Djibouti și Eritreii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
dinamică descendentă a integrării la nivelul organismelor mondiale, iar cele ce au înregistrat o dinamică descendentă pe linia integrării în structurile regionale au beneficiat de o evoluție crescătoare a aderenței la grupările de scară mondială. Totuși au existat unele evenimente geopolitice de mare anvergură (megaevenimente) care au bulversat în unele cazuri acest tipar de evoluție, precum situațiile din Egiptul anilor ’70 - ’80 sau războiul civil din Liban din 1975-1990, care au deranjat modelele de evoluție consacrate. De asemenea, unele state, stabile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a integrării în structurile regionale constituie un grup format din șapte state situate exclusiv în Africa arabofonă (Algeria, Libia, Tunisia, Ciad, Mauritania, Djibouti, Eritrea), pentru care apetența integrării regionale a fost dictată de o serie de factori ce dau specificitatea geopolitică locală: apropierea geografică de Europa, dar și de Africa sahariană și centrală, ce conturează o fațetă de intercontact concretizată sub aspectul identtității regionale prin constituirea numeroaselor structuri teritoriale - cazul Algeriei, Libiei și Tunisiei. În situația Ciadului, Mauritaniei, Djibouti și Eritreii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
sa cantitativă, a înregistrat și o anumită specializare/structurare spațială, în sensul dezvoltării mai pregnante a raporturilor de integrare pe anumite spații geografice și mai puțin pe altele, funcție de interesele fiecărui stat în parte, tradițiile politico istorice moștenite și conjuncturii geopolitice regionale din perioada postbelică. Așa se explică o anume dinamică a integrării unor state arabe în organisme regionale aparent fără legătură cu lumea arabă (Egipt și Tunisia ca observatori în cadrul Organizației Cooperării Economice a Mării Negre) sau a unor state nearabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
integrării în organizațiile internaționale) - Tabelul nr. 27. 3.2. Spațializarea relațiilor conflictuale în lumea arabă Fenomenele conflictuale, sub toate formele lor de manifestare (tensiuni diplomatice, crize regionale, locale, latente, confruntări armate) reprezintă unul din principalele subiecte de lucru ale analizei geopolitice. Oricare ar fi forma sau intensitatea conflictului, acolo unde acesta se produce există substanță pentru un studiu geopolitic. Starea de conflictualitate este “carburantul” geopoliticii, iar prima sarcină a sa este aceea de a pune în evidență originile, uneori îndepărtate, ale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
toate formele lor de manifestare (tensiuni diplomatice, crize regionale, locale, latente, confruntări armate) reprezintă unul din principalele subiecte de lucru ale analizei geopolitice. Oricare ar fi forma sau intensitatea conflictului, acolo unde acesta se produce există substanță pentru un studiu geopolitic. Starea de conflictualitate este “carburantul” geopoliticii, iar prima sarcină a sa este aceea de a pune în evidență originile, uneori îndepărtate, ale conflictelor și motivațiile protagoniștilor. Complexitatea problemelor din spațiul arab derivă din maniera complicată de întrepătrundere și evoluție a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
propagat, procesele în cauză capătă conotații dimensionale diferențiate, prin raportare la anumite scări de timp luate ca reper. În acest context, evenimentele care prin amploarea consecințelor induse, au anvergura necesară pentru a determina o anumită direcție de evoluție a fenomenelor geopolitice ulterioare, pe termen mediu și lung, pot fi încadrate în categoria megaevenimentelor. Acestea reprezintă procese/fenomene cu valențe de prag geopolitic, capabile să separe intervale de timp cu diferite caracteristici politico-istorice, jucând astfel un rolul de sistem de referință în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
evenimentele care prin amploarea consecințelor induse, au anvergura necesară pentru a determina o anumită direcție de evoluție a fenomenelor geopolitice ulterioare, pe termen mediu și lung, pot fi încadrate în categoria megaevenimentelor. Acestea reprezintă procese/fenomene cu valențe de prag geopolitic, capabile să separe intervale de timp cu diferite caracteristici politico-istorice, jucând astfel un rolul de sistem de referință în periodizarea timpului geopolitic. În tipologia megaevenimentelor poate fi inclusă crearea statului Israel în 1948, moment decisiv pentru evoluția ulterioară a raporturilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
termen mediu și lung, pot fi încadrate în categoria megaevenimentelor. Acestea reprezintă procese/fenomene cu valențe de prag geopolitic, capabile să separe intervale de timp cu diferite caracteristici politico-istorice, jucând astfel un rolul de sistem de referință în periodizarea timpului geopolitic. În tipologia megaevenimentelor poate fi inclusă crearea statului Israel în 1948, moment decisiv pentru evoluția ulterioară a raporturilor de forțe în spațiul arab și cu consecințe dramatice în planul relațiilor conflictuale regionale ce au avut loc în deceniile ce au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
au urmat. Tot din categoria megaevenimentelor face parte semnarea acordului de pace egipteano-israelian din 1979, ca prim tratat araboisraelian, ce a deschis perspectiva reașezării raporturilor dintre Israelși lumea arabă pe coordonate nonconflictuale. Fenomenele care prin natura lor, deși induc consecințe geopolitice la nivel regional, nu trasează dimensiuni proiective cu valoare de prag pentru configurarea unor veritabile epoci cu trăsături distincte, pot fi încadrate în clasa mezoevenimentelor. De regulă mezoevenimentele se subsumează megaevenimentelor ori apar ca un corolar al lor, producându-se
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
hinterlandul spațial redus al influenței lor, nu constituie decât episoade minore în evoluția unui stat sau a unei regiuni, pot fi calificate drept microevenimente. Acestea determină consecințe minore în arealul în care se produc, fără reverberații deosebite la scara timpului geopolitic, care să le confere valențe de prag. Conflictele din Sudan, preluarea puterii în Ciad de către colonelul Idriss Déby în 1993, schimbarea titularilor tronurilor din Arabia Saudită, Iordania și Maroc în ultimii ani, constituie microevenimente ce nu au adus modificări esențiale contextului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
care să le confere valențe de prag. Conflictele din Sudan, preluarea puterii în Ciad de către colonelul Idriss Déby în 1993, schimbarea titularilor tronurilor din Arabia Saudită, Iordania și Maroc în ultimii ani, constituie microevenimente ce nu au adus modificări esențiale contextului geopolitic în care au avut loc, nu au schimbat conduita politică directoare a statelor în cauză și nu au adus ameliorări/agravări în economia conflictuală a regiunilor respective. Raportate însă la un interval de timp scurt, la o arie spațială restrânsă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a statelor în cauză și nu au adus ameliorări/agravări în economia conflictuală a regiunilor respective. Raportate însă la un interval de timp scurt, la o arie spațială restrânsă și la perspectiva din care sunt analizate, o serie de procese geopolitice, în special din categoriile inferioare (mezoevenimente și microevenimente), pot săși schimbe rangul și caracterul. Astfel, dacă la scară planetară și chiar regională, lovitura de stat din Ciad care l-a înlăturat de la putere pe președintele François Ngarte Tombalbaye în 1975
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
respective, în timp ce la scară regională pot fi catalogate ca mezoevenimente (prin evaluarea stărilor conflictuale pe care le-au creat cu vecinii), iar la scară globală drept microevenimente regretabile care au deranjat, sau după caz, au aranjat traiectoria evolutivă a timpului geopolitic contemporan. Conflictele arabo-israeliene constituiau pentru statele arabe implicate, la momentul producerii lor, niște megaevenimente, deși astăzi la scară mondială și la nivelul întregii perioade postbelice reprezintă secvențe (mezoevenimente) ale lungului șir de episoade din zbuciumata coexistență a Israelului și statelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]