3,959 matches
-
mister. O, sunt un mister. Nu se pot confunda cu nebunia, prin urmare. Un lucru, totuși, cei disciplinați Îi urăsc pe cei nedisciplinați până la a comite crimă. Astfel clasa muncitoare, disciplinată, e un mare rezervor de ură. Astfel funcționarului din spatele ghișeului Îi vine greu să le ierte celor ce vin și pleacă libertatea lor aparentă. Iar birocratul, bucuros când sunt uciși oameni dezordonați. Toți, uciși. Ce se vede pe Broadway când mergi spre autobuz. Toate tipurile umane reproduse, barbarul, pielea roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mînere din alamă, mărginite de un strat mic de flori În care nu se plantase Încă nimic... și o cutie de scrisori. Pardoseala era din beton; În dreapta se găsea o băncuță și În stînga, o cabină telefonică. Între cele două ghișee din față stătea scris: MANDATE POȘTALE CEC ASIGURĂRI PE VIAȚĂ La ferestre atîrnau perdelele din bumbac, murdare. Într-un colț se putea citi: ASTĂZI ÎNCHIS. Nu era deschis decît ghișeul pe care scria: TIMBRE COLETE TELEFON Un bărbat cam la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
băncuță și În stînga, o cabină telefonică. Între cele două ghișee din față stătea scris: MANDATE POȘTALE CEC ASIGURĂRI PE VIAȚĂ La ferestre atîrnau perdelele din bumbac, murdare. Într-un colț se putea citi: ASTĂZI ÎNCHIS. Nu era deschis decît ghișeul pe care scria: TIMBRE COLETE TELEFON Un bărbat cam la vreo patruzeci de ani, probabil dirigintele oficiului, care curăța sau repara o ștampilă, mă privi atent. Se simțea miros puternic de petrol lampant, probabil de la o sobă defectă. Un camion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cîte cinci yeni pe care i le solicitasem, l-am Întrebat nonșalant dacă e adevărat că familia M și-a schimbat mașina de curînd. Obișnuiam să pozez În comerciant În asemenea situații. — Mașina? Bărbatul Își mută privirea de la mine spre ghișeul alăturat ascuns după o perdeluță. Eu n-am auzit de așa ceva, spuse el. — N-avea de ce să-și cumpere mașină, răspunse pe neașteptate o voce Înăbușită, a unei femei Între două vîrste. Se obișnuia ca soțul și soția să lucreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
întristat. Râvnea la o lume tihnită, cu prieteni, cărți și aripi de îngeri textualizate. Inserție, 2004. În toamna aceasta, A.P. a publicat un editorial despre farmecul pierdut al acestei lumi angelless. A încheiat într-un mod dezarmant: „Mă simt un ghișeu”. Mulți am devenit ghișeu, treabă bună pentru cei cu stil funcționăresc, dar ucigătoare pentru oamenii vii. Multă vreme am fost și eu prizoniera modelului „omului de cultură”. A celui care apare, emană panseuri fundamentale, pune nația în fund de prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
lume tihnită, cu prieteni, cărți și aripi de îngeri textualizate. Inserție, 2004. În toamna aceasta, A.P. a publicat un editorial despre farmecul pierdut al acestei lumi angelless. A încheiat într-un mod dezarmant: „Mă simt un ghișeu”. Mulți am devenit ghișeu, treabă bună pentru cei cu stil funcționăresc, dar ucigătoare pentru oamenii vii. Multă vreme am fost și eu prizoniera modelului „omului de cultură”. A celui care apare, emană panseuri fundamentale, pune nația în fund de prea marea lui înțelepciune. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cumpăr, nu în seara asta. M-am întors la hotel fără incidente. Nu s-a întâmplat nimic. Niciodată nu se întâmplă, dar până la urmă se va întâmpla. Ușa turnantă m-a introdus în hol, unde recepționerul s-a ivit la ghișeul lui. — Vă salut, spuse el. În timp ce dumneavoastră erați în oraș, a sunat domnul Lorne Guyland. Îmi întinse cheia cu un gest elegant. — E vorba chiar de Lorne Guyland, domnule? — O, n-aș merge chiar așa de departe, i-am mărturisit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mai poate vedea încă. Mi-am luat haina din sala de așteptare ca o seră - mai erau două persoane acolo, șterse și pline de sine, ca mai toate umbrele din sălile de așteptare. Am plătit fătucii care împletea ascunsă în spatele ghișeului fără geam: cincisprezece lire și o casetă video. Nici urmă de chitanță. Evaziune fiscală. Eu o ghidonez pe Selina când e vorba de evaziune fiscală. Nu ținem nici un fel de registru: nu există nimic, nici scrisori, nici bonuri. Nu există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de lucruri terminale, panică planetară, Judecata de Apoi a banilor. Fugim de pe Pământ spre o lume mai bună cât timp mai există o speranță, cât timp ne-a mai rămas o șansă. M-am pus la coadă, am trecut pe la ghișeu, am urcat scările, am ajuns la punctul de control, am fost verificat, radiografiat, găsit curat, am trecut mai departe, am comis un adevărat jaf, că era fără taxe vamale, am traversat tunelul, am trecut prin sala de așteptare, până când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
I-am întins suav cartea mea de credit US Approach. Mi-a introdus numele și numărul în calculator, mi-a spus: „O clipă, domnule“ și a ieșit pe ușa joasă. Fluierând și cu mâinile în buzunare, m-am depărtat de ghișeu și m-am oprit strategic lângă ușile de sticlă care dădeau pe platforma din față. Așa cum mă așteptasem, tipul a apărut însoțit de doi tipi în civil - din securitatea aeroportului? Angajații agenției? Nu, doar poliția financiară: caralii, curcani, sticleți. Poliția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Așa cum mă așteptasem, tipul a apărut însoțit de doi tipi în civil - din securitatea aeroportului? Angajații agenției? Nu, doar poliția financiară: caralii, curcani, sticleți. Poliția financiară - așa că am ieșit și am luat-o iar la goană. Am produs panică la ghișeul PakAir, și am mai făcut o încercare la British Albigensian. Asta a însemnat epuizarea tuturor resurselor mele în materie de cărți de credit pentru călătorii și m-a implicat într-o prelungită secvență de urmărire - douăzeci de minute, alergând ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
chiar în ziua aia cu propriii mei bani, și acum iată-l, puțin șifonat, și cu amprentele mele digitale cam negre, ce-i drept, dar încă valabil, încă cinstit, încă bun. Un portar nefiresc de amabil m-a informat că ghișeul Airtrak era în clădirea imediat următoare. M-am furișat drept acolo, la adăpostul unei mașini a poliției. Zece treizeci și cinci, și erau locuri duium pentru zborul de la ora unsprezece. Tipa mea cu gură mare a dat buzna prin pânza roșie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
fiică de preot. Al lui, de mirean, Drăcuitu, i-a spus episcopul, nu era recomandat să-l mai țină după hirotonisire. M-am pornit de câteva ori spre G., am ajuns chiar până la autogară, la Obor, dar mai departe de ghișeul de bilete nu am putut să trec. Soseam mereu mai devreme, grijuliu să nu pierd autobuzul, și, cum erau două bodegi și o cramă chiar lângă autogară, ca într-un blestem, ca o pedeapsă batjocoritoare, ca pietre grele ale încercărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ai să poți povesti nimănui. Nimănui. Nici măcar Jacintei, Începu Julián. Fata Îl ascultă, uluită și fermecată. Planul lui Moliner era impecabil. Miquel urma să cumpere biletele folosindu-se de un nume fals și angajînd un necunoscut să le ridice de la ghișeul de la gară. Dacă, În mod Întîmplător, poliția avea să dea peste el, tot ce le putea oferi acesta era descrierea unui personaj care nu semăna cu Julián. Julián și Penélope urmau să se Întîlnească În tren. Nu se vor aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
prin intermediul firelor de păr, Oliver a putut capta În sfârșit gândurile morților ce pluteau În aerul plin de miasme grele din salon și le-a transmis, prin intermediului alfabetului Morse, Într-un alt salon, În care, din pricina neglijenței personalului de la ghișeu, a fost transferat a doua zi. Aici a dat peste bărbatul-lumânare și femeia-colivă, peste omul-lingură și omul-toacă și mai ales peste ușa de biserică, ce stătea atârnată Într-o balama, scârțâind Îngrozitor din toate Încheiturile posibile și imposibile. Înhăitându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
aceștia, majoritatea se urcă după ce dau banii și acceptă ca pe un dat că pentru o localitate În care „cursa rapidă“ nu oprește șoferul nu poate emite bilet. Dintre cei câțiva care merg până la capăt și au cumpărat bilete de la ghișeul autogării, unul remarcă Întârzierea care se produce pentru că n-am fost lăsați să ne urcăm mai devreme În autobuz. Iritat, U. V. Costel Îi explică: — Dacă te țin un sfert de oră În căldura asta, când te iau la frământat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
spre casă, spre mașina parcată sau printr-o mare de oameni care să-l ajute să se liniștească. Însă nu-i vedea pe ceilalți oameni care se plimbau pe Strip, stăteau la coadă ca să intre la Mocambo sau așteptau în fața ghișeului de la Jack’s Drive Inn. Privea direct spre ochii și mațele și boașele lui Marty Goines - un gros-plan în culori, cu detaliile de la autopsia rapidă a cadavrului, întreprinsă de el pe lespedea morgii, mărite de milioane de ori. O mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de respirat. Totuși, azi ploaia răsturna la fiecare zece minute o găleată nouă și nu puteai prevede dacă se va statornici sau se va risipi la timp, generoasă. Cum Mini intrase la Feder, se simți trasă energic ele mână, la ghișeul Simfonicelor. Era Nory, cu apucăturile ei. - Mergem azi amândouă la Elena! Mi-a spus cu parapon că n-ai fost încă niciodată. Și cum Mini se codea: - Acum, devreme, după dejun, până când e singură și liberă. Când începe programul, nu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ales. Intră și nu-l întreabă nimeni nimic. Locul este plin de lume care așteaptă să fie evacuată. Mirosul de sudoare stătută îl lovește ca un pumn. Oamenii speriați sunt înghesuiți pe peron, în sălile de așteptare, la bufet, la ghișeul de bilete. De parcă ar fi fost absorbiți într-o gaură neagră. Duhoarea trupurilor, izolată deodată de celelalte mirosuri ale Indiei, este șocantă. O notă distinctă de ulei de trandafir din sticluțele vreunui vânzător de parfumuri, un miros pur, necombinat, pișcător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
necesare completării dosarului de suplinitor. Repetentu, prevăzător, luase de acasă o coală cu timbre fiscale - căci știa din urmă cu un an că se găseau greu și la prețuri de speculă. Prevederea lui se dovedise, Însă, zadarnică: funcționara de la un ghișeu Îi azvârlise Înapoi coala, cu scârbă, dar și cu neascunsă satisfacție, și-l anunțase că acele timbre ieșiseră din uz cu câteva săptămâni În urmă. Repetentu se Înroșise, Înghițise În sec și - după ce auzise Îndemnul rostit În franceză al maestrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
întâmplă uneori, să aibă ca orice român neaoș vagi tresăriri de conștiință fiscală, dacă cineva îi cere mai mulți bani pentru casă, sau pentru mașină, dar, după ce se irită preț de câteva minute, țipând isteric în fața unei biete funcționare de la ghișeu, plătește și pleacă înjurând de mama focului. Ceea ce-i mai curios, e că îl irită mai degrabă lipsa de politețe a funcționarei de la ghișeu, sau faptul că a așteptat prea mult la rând, decât faptul că șnapanii de la guvernare i
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mașină, dar, după ce se irită preț de câteva minute, țipând isteric în fața unei biete funcționare de la ghișeu, plătește și pleacă înjurând de mama focului. Ceea ce-i mai curios, e că îl irită mai degrabă lipsa de politețe a funcționarei de la ghișeu, sau faptul că a așteptat prea mult la rând, decât faptul că șnapanii de la guvernare i au săltat banii. În ceea ce privește limbarița, la limba economică, românul stă mult mai prost, decât la cea în limba politică, sau mai ales la limba
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Apostrof, 1997, Polirom, 2005). Indicii asupra restaurării, rescrierii și republicării romanului, în Occident și în România, se găsesc în Nota asupra ediției (în ediția a IIa, publicată la Cartea Românească, 2003, în colecția Mari Scriitori Români). Norman Manea În fereastra ghișeului, capul drăgălaș, cu zulufi, al dimineții de primăvară. Ochi mici, negri. Buzele carmin, obraji de email roz. — Ziarele! Gata, le sortez într-o clipă. Intr-o clipă... Bărbații grupați în jurul ghișeului se animară. Fata se retrase în fundul chioșcului, să aranjeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în colecția Mari Scriitori Români). Norman Manea În fereastra ghișeului, capul drăgălaș, cu zulufi, al dimineții de primăvară. Ochi mici, negri. Buzele carmin, obraji de email roz. — Ziarele! Gata, le sortez într-o clipă. Intr-o clipă... Bărbații grupați în jurul ghișeului se animară. Fata se retrase în fundul chioșcului, să aranjeze pachetele de ziare. Trotuarul devenise neîncăpător. Trecătorii se înmulțiseră, se mișcau repede, priviri rotite, nerăbdătoare, valuri, valuri, furnici renăscute, grăbite. Coada la ziare se lungise. — Nu mai am Flacăra, anunță soprana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
neagră pe fundul ceștii. Gina, pregătindu-și registrele, pixurile, pliantele, perna pe scaun, telefonul în față. Gina își bea cafeaua la serviciu, toți își beau cafeaua la serviciu, deși nu există de cumpărat cafea nicăieri. Cum venea, Gina dispărea în spatele ghișeului, revenea cu ceașca umplută într-o mână și cu bluza vernil orange bordo în cealaltă mână, uitând că a rămas doar în sutien. Se apleca peste registru, aranja pixurile și abia într-un târziu trăgea bluza pe umeri. Moment în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]