4,666 matches
-
, Octavian (pseudonim al lui Octavian Chisăliță; 17.II.1950, Doclin, j. Caraș-Severin), poet. Este fiul Mariei (n. Olariu) și la lui Ion Chisăliță, țărani. Școala primară și gimnaziul le urmează în comuna natală (1957-1965), liceul în comuna Grădinari (1965-1969). Este absolvent al Facultății de Filologie a Institutului Pedagogic din Oradea (1972). Predă limbile și literaturile română și franceză la Bixad, județul Satu Mare (1972-1977). Începând din 1977, e referent
DOCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
, Dumitru (26.X.1938, Șuici, j. Argeș - 29.V.2003, Iași), poet. Născut în familia Filofteii (n. Rudeanu) și a preotului Nicolae Donescu, D. a urmat școala primară și gimnaziul în comuna natală, apoi Liceul „N. Bălcescu” din Pitești (1953- 1956). Între 1961 și 1966, este student al Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. După absolvire, funcționează ca profesor de limba română la liceele „Cuza-Vodă” din
DONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286825_a_288154]
-
DRĂGESCU, Ioan (Ioachim) C. (8.IX.1844, Blăjel, j. Sibiu - 21.IV.1915, București), autor de versuri și prozator. Cu gimnaziul și liceul făcute la Blaj, înscris un timp la Facultatea de Drept din Pesta, urmând apoi medicina la Viena, D. își desăvârșește studiile în Italia și își ia, în 1872, doctoratul în medicină. A fost medic în Craiova, medic primar
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
DRĂGAN, Mihai (6.XII.1937, Viișoara, j. Bacău - 1.XI.1993, Iași), istoric literar. Este fiul Elenei (n. Stoian) și al lui Neculai Drăgan, țărani, și frate cu Gheorghe Drăgan. A urmat școala primară în satul natal și gimnaziul în Târgu Ocna. Tot aici, între 1952 și 1955, frecventează liceul, după terminarea căruia se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, absolvind în 1960. În același an este șef de cabinet la Catedra de
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
iar după război, predă ore de matematică; moare în 1965. Mama, Elena Bogdan, chimistă, cadru didactic universitar, era fiica profesorului de chimie-fizică Petru Bogdan, prorector, apoi rector al Universității ieșene în perioada 1926-1940, membru al Academiei Române. C. urmează școala primară, gimnaziul și liceul la Iași, între anii 1956 și 1967, terminând ca șef de promoție secția reală a Liceului „Vasile Alecsandri”. În martie 1967 debutează în revista „Cronica” cu o proză scurtă, Și-am râs prostește, fără voia mea, urmată în
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
azbuchea cu părintele Marinache, la biserica Sf. Gheorghe din Ploiești. Între anii 1860 și 1864, urmează clasele primare la Școala domnească din același oraș, păstrând o frumoasă amintire institutorului Basil Drăgoșescu. În intervalul 1864-1867 termină, în particular, prima clasă de gimnaziu, iar următoarele trei, la gimnaziul ploieștean „Sfinții Petru și Pavel”. Ar fi făcut și clasa a cincea de liceu, la București. Cum teatrul începe acum a-l ispiti, C. se înscrie, în 1868, la Conservator, ucenicind până în 1870 la clasa
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
biserica Sf. Gheorghe din Ploiești. Între anii 1860 și 1864, urmează clasele primare la Școala domnească din același oraș, păstrând o frumoasă amintire institutorului Basil Drăgoșescu. În intervalul 1864-1867 termină, în particular, prima clasă de gimnaziu, iar următoarele trei, la gimnaziul ploieștean „Sfinții Petru și Pavel”. Ar fi făcut și clasa a cincea de liceu, la București. Cum teatrul începe acum a-l ispiti, C. se înscrie, în 1868, la Conservator, ucenicind până în 1870 la clasa de mimică și declamație a
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
și în orașe diferite. Cursurile primare le face la Institutul Schenck și la Institutele Unite din Iași, unde se preda preponderent în limba germană. Învață la Bacău, în 1887 revine la Iași, la Liceul Național, continuă, ca elev particular, la Gimnaziul „Alexandru cel Bun” din același oraș, încheindu-și studiile secundare în 1894, la Liceul Modern din București. În ultima clasă de liceu va scoate împreună cu un coleg două numere litografiate ale unei reviste minuscule, „Intim”. După doi ani de studenție
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
lui Dumitru Constantinescu, meșter plăpumar, și-l amintesc, impresionați de tragicul lui sfârșit, ca pe un om timid, cu secrete ardori, parcă mereu zorit de obscura alarmă a unui presentiment. După terminarea claselor primare, învață timp de trei ani la Gimnaziul „Frații Buzești” din Craiova; clasa a patra o urmează la Iași, la Liceul Național. Întors acasă, este înscris la Liceul „Carol I”, după absolvirea căruia se decide pentru Facultatea de Litere și Filosofie. Dar îl atrag și cursurile Facultății de
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
, Vasile (15.XI.1845, Ghindăoani, j. Neamț - 21.IV.1882, București), estetician și poet. Fiu al preotului Grigore Conta și descendent al unei familii cu o lungă tradiție clericală, C. a urmat școala primară la Târgu Neamț, apoi Gimnaziul Central din Iași. În 1862 își întrerupe studiile și, însoțind o trupă de actori, colindă o bună parte din Moldova. În această perioadă ar fi scris și o piesă cu subiect anticlerical, nepăstrată, care s-a jucat la Botoșani. O
CONTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286390_a_287719]
-
17.I.1977, București), critic literar. Este al doilea dintre cei trei copii ai Demetrei (n. Ionescu) și ai lui Iordache Constantinescu, subchirurg. Primii ani de învățătură i-a făcut la școala „Vasile Boerescu” din orașul natal, unde urmează și gimnaziul (1902-1910). Devine apoi elev al Liceului „Unirea” din Focșani (1910-1914). Anii petrecuți în cursul liceal superior îi dau prilejul să citească mult și debutează cu o schiță în „Revista noastră” (1914), periodic scos de elevii liceului. În toamna anului 1914
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
, Gherontie (c. 1720, Totoi, j. Alba - c. 1774, Blaj), cărturar. Școlit la Bălgrad (Alba Iulia) și la gimnaziul iezuiților din Cluj, e remarcat de Inocențiu Micu-Klein ce intenționează a-l trimite ca bursier la Roma, la Colegiul De Propaganda Fide. Șansa se risipește însă, într-un context tensionat, care acutizează brusc disputele religioase în Ardeal, astfel încât elevul merituos
COTORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
, Livia (5.V.1940, Drânceni, j. Vaslui), critic și teoretician literar, traducătoare. Este fiica Agripinei și a lui Gheorghe Olăieru, controlor de calitate. Urmează gimnaziul la Burdujeni (Suceava) și liceul la Dorohoi. În anul 1957 devine studentă a Facultății de Filologie-Istorie-Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. După absolvire (1962) este angajată ca asistentă la Catedra de limbă și literatură rusă din cadrul Universității ieșene
COTORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286449_a_287778]
-
CRĂSESCU, Victor (16.X.1850, Chișinău - 1917), prozator. Era fiul lui Petre Crasiuc, secretar de colegiu la Chișinău. Scriitorul își va modifica numele, semnând însă și cu pseudonimele Ștefan Basarabeanu, Ștefan Valahu, V. Ursu. După ce urmează gimnaziul (1862-1866) și Seminarul Teologic (1871- 1872) la Chișinău, studiază științele naturale la Universitatea din Odesa (1872-1873). Din cauza activității revoluționare, este nevoit să fugă în Elveția, la Zürich - unde se găseau mulți refugiați politici din Rusia -, ajungând în cele din urmă
CRASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
alte traumatisme, cum ar fi catastrofele naturale (NIMH, 2000b). De reținut Copiii mai mici au reacționat la traumatismul reprezentat de un dezastru natural (incendiul dintr-o pădure din Australia) prin simptome de depresie, în timp ce, la copiii mai mari (elevii de gimnaziu), au apărut reacții emoționale asemănătoare mai degrabă simptomelor tulburării de stres posttraumatic (McDermott & Palmer, 2002). Factorii de risc familiali S-a constatat o prevalență ridicată a alcoolismului în rândul rudelor de gradul întâi ale copiilor și adolescenților cu tulburări de
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Leslie, 1988). Prevalență, comorbidități și evoluție Diagnosticul de tulburare de conversie se pune rareori înainte de vârsta de 10 ani. În general, este pus la sfârșitul adolescenței sau în tinerețe (DSM-IV-TR). La copii și adolescenți, tulburarea atinge apogeul, de obicei, în timpul gimnaziului. Un fenomen curent la preșcolari este tendința acestora de a dezvolta o pseudopareză sau de a șchiopăta timp de câteva ore sau chiar zile după o rănire minoră (Fritz și colab., 1997). Cea mai viabilă explicație a continuării acestui comportament
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
și abuzului de droguri: sensibilizarea cu privire la efectele nocive ale drogurilor ilegale, ale nicotinei și ale alcoolului și popularizarea mijloacelor de a refuza ferm și eficient drogurile oferite. Programele validate empiric de prevenire a abuzului de droguri în rândul elevilor de gimnaziu au reușit să reducă substanțial consumul precoce de tutun, alcool și alte droguri. Un studiu coordonat de Ringwalt și colegii săi (2002) a arătat, însă, că, în ciuda existenței acestor fonduri și a obligației de a desfășura programe validate empiric, 75
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de risc asociați cu comportamentele dezadaptative ulterioare, cum ar fi agresivitatea și autocontrolul (la preșcolari). Pentru elevii de școală primară, printre obiective, ar trebui să se numere sensibilizarea emoțională, rezolvarea problemelor sociale, îmbunătățirea comunicării și sprijinul școlar. Pentru elevii de gimnaziu și liceu, prioritățile sunt îmbunătățirea tehnicilor de învățare, sprijinul școlar, dezvoltarea capacității de a se opune drogurilor, autoeficiența și adoptarea unor atitudini îndreptate împotriva drogurilor. Principiile de planificare a acțiunilor profilactice (NIDA, 2003) evidențiază, pe baza cercetărilor, mai multe domenii
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
lui Dimitrie Vasiliu, comerciant. Prin tată, B. se trăgea dintr-o veche familie boierească (Mustea), atestată pe vremea lui Ștefan cel Mare. Urmează primele patru clase gimnaziale la Școala Domnească din orașul natal, apoi - începând din 1894 - este înscris la Gimnaziul „Principele Ferdinand”. Încheie studiile liceale în 1903, după ce trecuse prin Liceul Militar din Iași și prin cel din Bacău. Are, printre profesori, pe G. Ibrăileanu (română, clasa a V-a), Dimitrie Nanu (română, clasa a VI-a) și D. D.
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
, Florian I. (25.III.1878, Pitești - 7.V. 1914, Pitești), poet și prozator. Fiu de preot, B. a absolvit în 1893 gimnaziul în orașul natal. A urmat, pesemne, și o altă școală, căci devine curând telegrafist, profesie ce-l va face să peregrineze prin țară. În anii 1903 și 1904 se găsea la Bruxelles, după unii pentru a-și îngriji sănătatea precară
BECESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285674_a_287003]
-
BÂRSILĂ, Mircea (19.X.1952, Broșteni, j. Mehedinți), poet, eseist. Este fiul Elenei (n. Ardeiu) și al lui Aurel Bârsilă, țărani. Frecventează școala primară și gimnaziul în localitatea natală, iar liceul în Grădinari (Caraș-Severin) și în Caransebeș. Student al Facultății de Filologie (secția română-latină) a Universității din Timișoara (1974-1978), se atașează de profesorii Vasile Tudor Crețu, G. I. Tohăneanu și Eugen Todoran. Este membru al Cenaclului
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
trăit, în București, Rosalia, este „cea mai amară” etapă a vieții. Din suferința anilor dintâi dobândește dorința unei „ireductibile independențe” și voința de a se construi prin sine însuși, împotriva împrejurărilor dușmănoase. După școala primară, la „Petrache Poenaru” (1887-1891), și gimnaziul clasic, la „Cantemir Vodă” (1891-1896), va pregăti liceul în particular; în cadrul Institutului Clinciu și Popa, în 1905, trece ultimele examene, pentru clasele a șasea și a șaptea. Hotărâse să se întrețină singur: medita, la algebră, la doisprezece ani, a fost
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
și 1874 era profesor suplinitor de limba română și latină la Liceul „Alecu Donici” din Fălticeni. Transferat în Botoșani (preda istoria și geografia), apoi la Iași, a rămas până la sfârșitul vieții profesor (și director) la Școala de meserii și la Gimnaziul „Ștefan cel Mare”. Despărțirea de soție, după douăzeci de ani de căsnicie, a pus la grea încercare sănătatea poetului, bolnav de nervi în ultimii ani de viață. A murit în urma unei comoții cerebrale. B. a fost în multe privințe un
BELDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
, George (24.V.1812, Jucu de Jos, j. Cluj - 2.V.1893, Sibiu), ziarist și mentor cultural. Este fiul Anei Rafila (n. Cornea) și al preotului Ioan Pop-Barițiu. B. învață la școala maghiară din Trascău (Rimetea), la gimnaziul din Blaj și apoi la Liceul Piarist din Cluj, frecventând „humanioarele”. În 1829, se înscrie la Facultatea de Filosofie din Cluj. În pofida restricțiilor, își procură și citește cu aviditate cărți în limba română. După absolvire, revine la Blaj și intră
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
I.1878, Brașov - 13.XII.1948, Cluj), dramaturg, poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Vlădăreanu) și al lui Zaharia Bârsan, mic proprietar agricol. B. urmează în Sânpetru școala primară, iar din 1889 este, timp de șase ani, elev al Gimnaziului superior greco-ortodox român din Brașov; între colegii și prietenii lui gimnaziști s-au numărat I. Scurtu, Sextil Pușcariu, O. Goga, I. Lupaș, H. Petra-Petrescu. Debutează în ianuarie 1897 la „Convorbiri literare”, sub semnătura Sân-Petreanul, cu poezia În zori. Continuă studiile
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]