1,211 matches
-
strămoșești este sărbătoarea mărțișorului, care la români coincide cu întâi martie, prima zi de primăvară și marchează începutul anului agricol. Obiceiul este foarte vechi, primit și oferit la orice vârstă. Roșul simboliza sănătatea fizică și robustețea, iar albul simboliza puritate, gingășie, curățenie, sănătate, morală. Iar banul înseamnă prosperitate și bogăție. Mărțișorul se poartă până la înflorirea primului pom, în ramurile căruia se agață, iar ca dată calendaristică este Duminica Floriilor. Paștele, erau sărbătorile care aveau darul de a complecta bucuriile anotimpului florilor
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
domn înseamnă, din punctul lor de vedere, a lovi nerăbdător cu biciul în cizmă, a ciupi galant posteriorul slujnicuțelor, a te lăsa servit cu o ciocoiască nesimțire, a chema la ordin pe toată lumea și a vorbi „radical“, plimbând prin gură „gingășii“ șugubețe, menite să seducă asistența. În realitate, nu reușesc aproape niciodată să-și camufleze trivialitatea de fond, parvenitismul, instinctele primare. S-ar putea salva prin discreție și cumsecădenie. Dar asta li se pare o slăbiciune, un moft. Preferă încruntătura de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
povestea a mai frumoasă./ Din el o aud astfel cum voi să o aud/ (s.n.) Ș-amestec celelalte cu glasu-i pâlpâit./ Și mândru acest amestec gândirea-mi o descoasă,/ O-nșiră apoi iarăși cum dânsa a voit (s.n.)60. O gingășie fără margini surprinde Eminescu în interiorul casei atunci când este vorba de nou-născutul care e un martor tăcut a toate câte-l înconjoară: Când își pun copilu-n leagăn,/ Cu-n picior încet îl leagăn/ La lumina din surcică/ Și o vorbă de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
memento sentimental și trainic al stării la care poetul tânjește: Șuieram l-a ei chemare/ Ș-am ieșit în câmp râzând 135. Comuniunea cu natura-codru este cu totul specială în opera lui Eminescu și se reflectă în imagini de o gingășie rar întâlnită. În Freamăt de codru − spre exemplu iubita va avea parte de tot atâta alint din partea pădurii ca din partea propriului ei iubit: Teiul vechi un ram întins-a,/ Ea să poată să-l îndoaie,/ Ramul tânăr vânt să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sufletul poetului. Numai gândul că S-a desprimăvărat pădurea,/ E-o nouă vieață-n orice svon141 îl face să-i tresalte inima de bucurii ascunse, poate numai de el știute. Pentru el și iubita lui, troienirea este supremul poetism, frumusețea și gingășia întroienirii cu petale de flori este de neegalat: Ne-om trezi vro dat din basmul/ Ce ne-a ține-ncremeniți/ Unu-n brațele altuia/ Și în flori întroieniți ?142 Nu aceeași este situația când, dimpotrivă, codrul își scutură frunza: De când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
intră încet în apa lacului și prinse încet, încet cu mâna din fiecare frunte de val câte o stea, ca și când ar fi prins albine de aur, apoi punându-le în poale le aduse în casă și le vărsă pe masă187. Gingășia fără de margini a "torsului" eminescian atinge apogeul în proza de inspirație folclorică Făt-Frumos din lacrimă 188. Ceea ce-a realizat poetul în acest text cu înmiit substrat fantastic este greu de "tradus". Acel ceva inexprimabil (echivalent dorului) se poate reda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cheie: "ce calități preferați la bărbați?" Ieșencele răspund: "mândria, spiritul, bunele maniere, respectul față de femeie, dezinteresul, franchețea". Nici o vorbă despre bani, moșii, avere. Să fi fost stră-stră-străbunicele noastre chiar sincere? Parcă n-aș prea crede... Calități prețuite la femei: "răbdarea, gingășia, demnitatea, pasiunea" zic bărbații, la 1880. Total depășiți: acum contează look-ul, casa-mașina-slujba, de preferat în sectorul bancar, engleza, computereala, spiritul întreprinzător, dimensiunile stas în centimetri, arta economisirii, mătușa Tamara, statura politică... Ce greșeli ar ierta bărbații? Nu mai înșirăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
jucăm șotron. Să facem puști din crengi de lemn, Să facem arcuri cu săgeți Să-mpușcăm vrăbioare, Să ne jucăm de-a bastistoara Să facem hora mare, Să alergăm pe potecuță Cu ochișorii-n soare. Of,... unde ești copilărie Cu gingășia ta cu tot! Și stau și mă gândesc Că tinerețea mea s-a dus Și merg înspre apus. De ce nu mai sunt iar copil, Să merg desculț prin rouă. Prin iarba verde, după boi, S-ascult cucul cum cântă, S-
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de jurămintele sacre rostite de el, cu speranța intensă că nu e totul pierdut și că bărbatul iubit mai poate încă reveni asupra deciziei infame de a o lăsa, ceea ce ar putea provoca un deznodământ funest. E atâta tandrețe și gingășie în spusele ei, dar, concomitent, se simte duritatea inexorabilă a revoltei marilor disperați care-și decid cu luciditate soarta, deși ar dori ca aceasta să-i ocolească. Aia e-atât de răvășită și-mi rostește versurile cu glas răgușit: „Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în copilăria timpurile de o permanentă dorință de a fi, poate nu neapărat băiat, dar acceptată de aceștia pe de o parte, iar pe de altă parte de socializarea intensă din familie în sensul asumării rolurilor ce presupuneau atribute ca gingășia, grija, hărnicia, sensibilitatea, emotivitatea etc. La școală, dincolo de clasica diviziune de gen prezentă în cazul materiilor aplicate, precum "lucru manual" sau "educație tehnologică" și de faptul că am avut în sfârșit ocazia de a-l înlocui pe fratele meu cu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
avea îndrăzneală să spună ce îi trece prin minte. La grădiniță mă jucam mai degrabă cu băieții, de altfel eram și preferata lor pentru că aduceam mașinuțe frumoase de la tatăl meu. Nu mă simțeam confortabil în preajma fetițelor, nu am avut niciodată gingășia aceea cultivată în fetițe de către părinți. Nu aveam cum să o am din moment ce am fost crescută într-o "celulă de criză" continuă, în care eu și mama ne-am concentrat pe lupta pentru supraviețuirea acesteia. Nu am regretat că nu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a spălat bine pajiștea și a băltit-o, s-a oprit. După ce cerul s-a mai limpezit, un vânticel rece porni să risipească, asemenea unor armăsari Înaripați, negreața norilor buclucași. Natura respira feciorelnic prin plămânii săi verzi și surâdea cu gingășie pentru primeneala primită de la zei. Temperatura a mai scăzut cu câteva grade, alungând arșița amiezii. Firea Întreagă părea răsărită atunci din sânul adânc al creațiunii, atât era de fragedă, atât era de virginală! Soarele, reapărut ca din senin, Însuflețea, cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din Golful Moreton)394, numeroase specii de plante (circa 17.000), heleșteie liniștite și expoziții botanice speciale, precum Sera Tropicală Piramida. Vremea bună de promenadă mă Îndeamnă să iau la picior alei umbrite de arbori și arbuști exotici, să admir gingășia florilor din midi garden tropical, să mă odihnesc pe o bancă. Pe piste special amenajate evoluează atleți și bicicliști. Totul respiră ordine, curățenie, prosperitate, disciplină ecologică. Din port, feriboturi de culoare verde cu galben, jetcats, taxiuri pe apă realizează legătură
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fost emoționată. Mi se părea că retrăiesc un mit cu fata prefăcută-n căprioară. În ochii limpezi ai căprioarei sticlea ceva nelămurit. Avea niște ochi mari, blânzi, cu genele de la pleoapa de sus lungi, dând privirii o deosebită expresie de gingășie. Puiul și-a Întins capul cu botul mic, catifelat și umed pe spatele mamei lui și, cu ochii Închiși, se lasă dezmierdat. Mai târziu, căprioara se duse la rau unde nările-i subțiri Înfiorară apa cu cercuri luminoase de aramă
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
oricine poate cunoaște. Conform hermeneuticii esoterice norii sunt tocmai pereții despărțitori a două trepte cosmice. În interpretarea proprie el, având forma rombului, este o cale de contact între cer și pământ, între lumea superioară și cea inferioară, fiind asociată puterii, gingășiei, forței asociată frumuseții matrice feminină, jaguarului dar și înțelepciunii broasca țestoasă. Norul romboid este deci o perdea de protecție pentru profani în fața înțelepciunii, forței și frumuseții, ce deschide poarta lumilor subterane, trecerea inițiatică spre pântecele lumii. Revin la pragul care
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
scăpând cu viață prin minune). Se căsătorise în acel an cu domnișoara Fernanda Morro, care venise în România cu fratele dânsei, inginer din Italia, în urma unor acorduri economice, și fusese numită profesoară de italiană și franceză. Italianca era de o gingășie trupească și sufletească cuceritoare; se îndrăgostise de plaiurile românești și de poporul nostru; n-a mai plecat din țară, chiar sub regim comunist, decât în excursii. Dumnezeu le-a dăruit și doi copii. Vara munceau la țară, ajutând-o la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
din el o hrană de viață pentru Tine!... Așa că rădăcina se-nfige mai adânc, să smulgă din adâncuri puteri ascunse-n tină... Și mustu-acesta dulce, ce urcă-acum în mine, l-am legănat, doinindu-i în frunză verde, dorul, și-n gingășia florii mărturisind amorul am parfumat văzduhul cu dragostea de Tine!... Prin trupul meu subțire se urcă-acum spre ceruri, în gând de mulțumire, dorințele din lut... Cum ard în candelabre lumini lângă lumine!!! Într-un suav caliciu e-ntreaga mea simțire
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
care păstra o prietenie obraznică, îi întreba, prefăcându-se că nu-și aduce aminte de numele meu, despre unul care a lucrat în construcții. * Cât de complicat este sufletul omenesc. Acești oameni aveau familii, poate și copii, iar asta presupune gingășie, delicatețe și răbdare, purtare de grijă și îngrijorare în momente dificile, previziune și încredere în valorile care rămân și pentru ei permanente, dragoste, milă, compasiune, sacrificiu. Dar pentru ei acestea sunt coborâte la nivelul persoanei egoiste, care le folosește numai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Coliban nu avea copii și totuși ar fi vrut să aibă. Simțea în ființa sa o neîmplinire? Voia să-și asigure pentru momentele grele ale bătrâneții un sprijin. Gândul îl chinuia. Și a recurs la înfierea unei fetițe. Copilul! Câtă gingășie a pus Dumnezeu în această minune. Cerul se coboară la noi prin curăția și nevinovăția ființei acesteia, despre care nu știm decât că este minunată. Ființa noastră se împrospătează și se înalță dincolo de toate răutățile și meschinăriile, doar privindu-i
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un moment de groază la vederea a ceea ce la început mi s-a părut a fi un păianjen grotesc de uriaș, de gras și de cărnos. Până la urmă s-a dovedit a fi o broscuță adorabilă. Am prins-o cu gingășie și am transportat-o prin pădure către mlaștinile acoperite cu mușchi din spatele stâncilor. Acolo a pornit-o agale. Cum pot supraviețui asemenea vietăți blajine și neajutorate? Am mai zăbovit un timp, până ce broscuța s-a îndepărtat, și m-am uitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
soarelui, după cântecul păsărilor, după verdele din jur și de pretutindeni. Frunzele amorțite de frig plâng cu jale după zilele însorite ; tremurând, se desprind din copaci și cad pe pământ neînsuflețite, uscate, pierzându-și culoarea verde ce sugera odinioară viață, gingășie, tinerețe... Acum, unele galbene, semn că au sfârșit din cauza vârstei, sunt bătrâne; altele roșii , încă mai au de trăit, dar s-au stins de focul dragostei, de dorul zilelor însorite și, sinceră să fiu.... mi-e dor de primăvară ! Elena
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ducând spre cer unda vie a pământului reavăn. Ghioceii, victorioși în războiul cu neaua, își scutură cerniți clopoțeii de argint. Prin vii, mai găsești câte o viorea care de-abia își deschide degetele ei fine. Pe câmp, sunt flori multicolore. Gingășia florilor aduce în țară colinda albinelor. Haina albă a cerului se scutură bucuroasă în așteptarea fructelor dulci și moi. Covorul ierbii se înmulțește. Copiii, bucuroși de venirea primăverii, aleargă spre câmp să culeagă florile ei. Pe cerul ca o petală
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
sensibilitate în definirea personalității unui copil, în exprimarea lui sufletească.!:. Sufletul nobil al unui copil poate fi exprimat printr-o culoare, poate fi definit printr-un gen de muzică, dar niciodată comparat cu acestea, pentru că, de fapt, un copil prin gingășia, puritatea și tinerețea sa constituie o dăruire dumnezeiască pentru cei din jur, întocmai ca și muzica și culoarea pentru cei ce știu să le prețuiască. Sufletul unui copil prin gingășia și finețea lui, la prima vedere nu s-ar compara
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
niciodată comparat cu acestea, pentru că, de fapt, un copil prin gingășia, puritatea și tinerețea sa constituie o dăruire dumnezeiască pentru cei din jur, întocmai ca și muzica și culoarea pentru cei ce știu să le prețuiască. Sufletul unui copil prin gingășia și finețea lui, la prima vedere nu s-ar compara cu nimic, însă îndrăznesc să spun că muzica și culoarea se regăsesc și își au loc în măreția sufletului unui copil. Multe persoane știu să-și ascundă interiorul, crezurile, visurile
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de trandafiri, garoafe, iasomie, gardenie, violete și ylang-ylang. Notele de lemn de santal, vetiver și ambră îi conferă acestui parfum o persistență blândă. L'Air du Temps este genul de parfum care își transferă asupra celei care îl poartă întreaga gingășie, fragilitate și putere de a fascina. • Amarige de la Givenchy, un buchet floral din care se remarcă, în primul rând, gardenia înconjurată de flori de portocal, de mimoze dulci, de ylang-ylang și de elegante violete. Ardent este probabil termenul potrivit pentru
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]