1,074 matches
-
sporadice au fost determinate de atitudinea populațiilor locale împotriva acestei secte. Împăratul Nerva(96-98) este revoltat de atitudinea episcopului Romei, ivritul Clement l(88-97), fost discipol și apropiat al lui Pavel/Saul. Tradiția spune că era fiul senatorului Faustinus, din ginta Flaviilor, așadar, rudă cu Domițian, și tocmai această origine l-a salvat în anul 95 cînd s-au declanșat persecuțiile împotriva lor. După Dio Casius, motivele pentru care aceste persoane au căzut în dizgrație au fost ,,ateismul și obiceiurile mozaice
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în revelație, care este tot o sminteală obraznică și mincinoasă dar cu pretenții de adevăr divin. Episcopul arian Auxentius ce a trăit în secolul lV, spune despre Wulfila, că l-a învățat Sfînta Scriptură, nu Septuaginta, sau altă scriitură a gintei Satanei. Scopul scrierilor lui Filon a fost de a iudaiza filozofia greacă, idee găsită în scrierea mitropolitului Foughias al Pisidiei: Filon presupune că grecii își datorea- ză înțelepciunea Pentateuhului(Torei), sugerînd de fiecare dată că nu există decît un singur
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și fenomenele în maniera cea mai simplă și mai logică posibilă. Pleacă astfel de la premisa că omenirea este și ea o societate naturală, asemănătoare celor întâlnite la alte ființe viețuitoare, organizată în familii, uniuni de familii (triburi), uniuni de triburi (ginți), națiuni și popoare, toate la un loc formând umanitatea. La baza acestor societăți se află sentimentul instinctiv de simpatie cunoscut ca iubire omenească, filantropie sau umanitarism și care se manifestă în mod direct prin milă (compasiunea pentru cel slab și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
răspunde interesului față de reprezentațiile teatrale, se constituie o societate cu acest profil, numită Thalia Română. Seratele „declamatorico-muzicale” ofereau ocazia recitării din poeziile lui Andrei Mureșanu (Deșteaptă-te, române, O privire din Carpați, Glasul unui român), Vasile Alecsandri (Către români, Cântecul gintei latine, Santinela română), Iosif Vulcan, Dimitrie Bolintineanu ș. a. Din 1867 va funcționa și o orchestră, iar din 1873 un cor. La 15 mai 1868 se decide ca societatea să editeze și o publicație săptămânală, purtând titlul „Muza română”, revistă manuscrisă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289760_a_291089]
-
continuității politice și statale este reiterată de Albineț în multiple rânduri. Deși românii în general, și cu atât mai mult "moldo-românii", au avut de suferit de pe urma fatalității geografice care a făcut ca teritoriul lor să fie "teatrul resboaelor" și "năvălirilor gintelor streine", pe întreaga lungime a marilor migrații românii "păstrară a lor guvern propriu, naționalitatea, religia, datinile și limba, lățindu-se din asemene aziluri pe la poalele munților și prin osebite părți ale Daciei Câmpene, până când în vecul al XIII și al
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unității etnice primește un accent suplimentar în lucrarea lui Albineț, în care moldovenii sunt numiți "Moldo- Români", iar muntenii sunt desemnați prin termenul "Munteno-Români" (Albineț, 1845, pp. IV, XII). Pentru românii ardeleni nu este folosit o denumire echivalentă, însă întreaga "ginte a Românilor" (în care sunt, desigur, incluși și aceștia) este denominată ca "Daco-Românii" (Albineț, 1845, p. VII). Prin acest joc nominal, se operează o suprapunere între trei dimensiuni ale unității: unitatea etnică, unitatea geografic-teritorială și unitatea primordial-politică a regatului dacic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este pus în fața situației de a recunoaște atât perpetuarea etnică a dacilor, cât și existența unor reziduuri dacice în limba română de astăzi. Mai grav, puritatea etnică a românilor trebuie revizuită. Însă, "cu tóte quŏ s-au amestecat cu alte ginți", "Românii sunt așà de Romani precum sunt și Italienii", "sunt așà de Romani, precum sunt și Grecii Helleni" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 24). În pofida absorbirii de elemente eterogene, esența limbii și a spiritului roman "se conservă pînŏ astăzi în tótă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
precum, - dați-mi voie - (...) precum la 21, dați-mi voie (...) la 48, la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea și la 84 și la 94, și ețetera, întru cât ne privește... pentru ca să dăm exemplu chiar surorilor noastre de ginte latină însă! Dați-mi voie! Termin îndată! Mai am două vorbe de zis. Iată opinia mea. Din două una, dați mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! Dar
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
frumos și emoționant. European judecată istoria politică și socială a Germaniei este, din contră, nulă, poate chiar negativă: oamenii aceștia au trăit, politic și social, numai lor înșiși. Antipatia latentă ori patentă de care se bucură această închisă și întunecată ginte la cele mai diverse popoare, ușurința cu care această antipatie se dezlănțuie furios uneori se va fi sprijinind și pe această obscuritate, pe acest tern egoism al istoriei sale". În viforoasa sa diatribă contra burgheziei, una cam tardivă, inclusiv la
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vocabularului derivarea (definire, tipologie, exemplificare) 3. Pronumele clasificare după un criteriu, exemplificare 4. Identificați și precizați grupurile de sunete din cuvintele: miere, aidoma, lăcrămioară, ploaie, aer. 5. Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: geană, chihlimbar, cheie, gintă, maci. 6. Precizați modul de formare a cuvintelor: CFR, duioșie, aceeași (persoană), floare-de-nu-mă-uita, inutilitate. 7. Exemplificați: a) sinonimele neologice ale cuvintelor copilăresc, trist; b) sensurile verbului polisemantic a trece; c) un adjectiv pronominal negativ; d) un substantiv articulat cu articol
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aceleași emoții epice ca și Contele de Monte-Cristo. Gândirea lui Hasdeu nu merită să fie neglijată, cu tot diletantismul ei. Pozitivist, transformist, el admite și o selecție providențială pe lângă cea naturală. În chipul acesta devine rasist, îmbrățișător al "doctrinei predestinațiunii ginților". Hasdeu acceptă "gințile alese", cu rectificarea că nu crede într-o damnare eternă a unor popoare, într-o "fatală bestialitate". Ca și Blaise Pascal, prin urmare, spera în grația divină care se poate coborî oricând asupra unei ginți, spre a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca și Contele de Monte-Cristo. Gândirea lui Hasdeu nu merită să fie neglijată, cu tot diletantismul ei. Pozitivist, transformist, el admite și o selecție providențială pe lângă cea naturală. În chipul acesta devine rasist, îmbrățișător al "doctrinei predestinațiunii ginților". Hasdeu acceptă "gințile alese", cu rectificarea că nu crede într-o damnare eternă a unor popoare, într-o "fatală bestialitate". Ca și Blaise Pascal, prin urmare, spera în grația divină care se poate coborî oricând asupra unei ginți, spre a o scoate din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
doctrinei predestinațiunii ginților". Hasdeu acceptă "gințile alese", cu rectificarea că nu crede într-o damnare eternă a unor popoare, într-o "fatală bestialitate". Ca și Blaise Pascal, prin urmare, spera în grația divină care se poate coborî oricând asupra unei ginți, spre a o scoate din noaptea osândei. În Istoria critică Hasdeu se silește a demonstra că selecția naturală și cea providențială lucrează mână în mână în favoarea poporului român. Teritoriul dac este cel mai propice unei civilizații materiale, iar vlahul este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înaintea străinilor. Venind în întâmpinarea acestui program, Gh. Asachi publică o culegere de Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie (Jassy, 1859), fiind pătruns de ideea că: prin muse și-a virtutei dorul dulce și fierbinte În noi lumea să cunoască strănepoți romanei ginte. De aceleași convingeri este animat și D. Bolintineanu când face nu puține eforturi să fie editat la paris: Brises d'Orient. poesies roumaines (traduites par l'auteur lui-mEme), precedees d'une preface de M. philarŁte Chasles (paris, 1866). Astfel de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
557.) ă Nicolae Bălcescu î 2 ă...î (Scrisori, p. 220, 231) 3 Teatru, I, p. XXV. numai tendința junimistă, care, necombătută de cealaltă, se accentuează din ce în ce. Rar acest om va mai scoate accentele de altădată: în Ginta latină, în Ostașii noștri, unde zice: "Am văzut visul cu ochii", adică visul de patruzecioptist 1 . * În celelalte privințe - limbă, literatură -, Alecsandri este critic ca toți ceilalți, dar tot practic, în opere beletristice. În tipurile în care el a ridiculizat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
64 21. C.S.V. Diosig Diosig, str. 37.454 112 138 Argeșeni nr. 22 22. C.S.V. Dobrești Dobrești nr. 45 37.455 56 187 23. C.S.V. Oradea ÎI Oradea, Str. 37.456 157 732 Episcopia Molidului nr. 58 24. C.S.V. Capalna Ginta nr. 164 37.457 110 2.690 25. C.S.V. Ciumeghiu Ghiorac nr. 150 37.458 152 2.133 26. C.S.V. Hidiselu Hidiselu 37.459 145 355 de Sus de Sus nr. 34 27. C.S.V. Chislaz Mișcă nr. 114 37.462
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
Buntești Dumbrăveni nr. 64 37.453 176 21. C.S.V. Diosig Diosig, str. 37.454 112 22. C.S.V. Dobrești Dobrești nr. 45 37.455 56 23. C.S.V. Oradea II Oradea, Str. 37.456 157 Episcopia Molidului nr. 58 24. C.S.V. Căpâlna Ginta nr. 164 37.457 110 25. C.S.V. Ciumeghiu Ghiorac nr. 150 37.458 152 26. C.S.V. Hidișelu Hidișelu 37.459 145 de Sus de Sus nr. 34 27. C.S.V. Chișlaz Mișca nr. 114 37.462 105 28. C.S.V. Girișu Tărian
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
Buntești Dumbrăveni nr. 64 37.453 176 21. C.S.V. Diosig Diosig, str. 37.454 112 22. C.S.V. Dobrești Dobrești nr. 45 37.455 56 23. C.S.V. Oradea II Oradea, Str. 37.456 157 Episcopia Molidului nr. 58 24. C.S.V. Căpâlna Ginta nr. 164 37.457 110 25. C.S.V. Ciumeghiu Ghiorac nr. 150 37.458 152 26. C.S.V. Hidișelu Hidișelu 37.459 145 de Sus de Sus nr. 34 27. C.S.V. Chișlaz Mișca nr. 114 37.462 105 28. C.S.V. Girișu Tărian
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170381_a_171710]
-
64 21. C.S.V. Diosig Diosig, str. 37.454 112 138 Argeșeni nr. 22 22. C.S.V. Dobrești Dobrești nr. 45 37.455 56 187 23. C.S.V. Oradea ÎI Oradea, Str. 37.456 157 732 Episcopia Molidului nr. 58 24. C.S.V. Capalna Ginta nr. 164 37.457 110 2.690 25. C.S.V. Ciumeghiu Ghiorac nr. 150 37.458 152 2.133 26. C.S.V. Hidișelu Hidișelu 37.459 145 355 de Sus de Sus nr. 34 27. C.S.V. Chișlaz Mișcă nr. 114 37.462
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170382_a_171711]
-
cls. I-VIII sat. Hodoș, com. Sălard Reabilitare 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 148 76 Școala cu cls. I-VIII sat. Palota, com. Sântandrei Reabilitare 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 149 77 Grădinița sat. Bicaci, com. Gepiu Reabilitare 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 150 78 Școala cu cls. I-VIII + Grădinița sat. Ginta, com. Căpâlna Reabilitare 25 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 151 79 Grădinița sat. Belfir, com. Tinca Reabilitare 20 ──────────���─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 152 80 Școala cu cls. I-VIII + Grădinița sat. Cacuciul Nou, com. Măgești Reabilitare 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 153 81 Școala cu cls. I-VIII + Grădinița sat. Pădurea Neagră, oraș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Sinteu 47. Dobrești │118. Sisterea 48. Drăgănești │119. Suncuius 49. Dragesti │120. Tălpos 50. Dumbravani │121. Tarcea 51. Dumbravita de Codru │122. Tamasda 52. Finiș │123. Tamaseu 53. Galospetreu │124. Tarcaia 54. Gepiu │125. Tasad 55. Ghiorac │126. Tauteu 56. Ginta │127. Telechiu 57. Girisu de Cris │128. Tileagd 58. Girisu Negru │129. Tinca 59. Groși │130. Toboliu 60. Gurbediu │131. Tulca 61. Hidisel │132. Uileacu de Beiuș 62. Hidiselu de Sus │133. Uileacu de Cris 63. Holod │134. Ursad 64
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
frontieră care nu intră în unul din cazurile de agresiune indicate la art. 2. Înaltele Părți Contractante sunt pe de altă parte de acord a recunoaște că prezenta Convențiune nu va trebui niciodată să servească ca legitimare a violărilor drepturilor ginților în care ar putea fi implicate în circumstanțele cuprinse în enumerarea de mai sus. Art. 4. Prezenta Convențiune va fi ratificată de înaltele Părți Contractante conform legislației fiecăreia din ele. Instrumentele de ratificare vor fi depuse de fiecare din înaltele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
rezultat cursuri universitare (Istoria literaturii române moderne, I-II, 1962-1976; Dimitrie Anghel, poetul, 1965, ș.a.) și contribuții monografice dedicate fie unei reviste precum „Dacia literară” (1974), fie unor scriitori - Vasile Alecsandri et le Félibrige, Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine” (1980), Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată (2001). Alte contribuții sunt incluse în volume colective: Culture et littérature roumaines (Montpellier, 1972), De la „Viața românească” la „Ethos” (1989), Scriitori români (analize literare) (1990) ș.a. Un complement adecvat îl constituie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
verte. Textul propriu-zis este însoțit de un florilegiu de versuri și de o anexă care include acte, documente și informații biobibliografice. Același interes pentru zone puțin cercetate ale vieții literare este vizibil și în Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”. Sunt urmărite aici, prin apelul la o documentație parțial nouă, istoricul mișcării felibrilor, ecourile trezite în lumea latină, relațiile dintre Alecsandri și poeții felibri, dar se face și un istoric al legăturilor culturale româno-franceze din secolul al XIX-lea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
vol. II, partea I-II, București, 1962-1976; Vasile Alecsandri et le Félibrige, Montpellier, 1972; Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași (în colaborare), București, 1972; „Dacia literară”. Destinul unei reviste, viața unei epoci literare, Iași, 1974; Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”, Iași, 1980; Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată, Iași, 2001. Ediții: „Dacia literară”, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu, introd. edit., București, 1972; N. Bălcescu, Românii supt Mihai-Voevod Viteazul, postfața edit., Iași, 1988; Elena Văcărescu, Romanul vieții mele. „Printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]