1,318 matches
-
lui; Ești zbor, și-nțelepciune, și crez, și libertate, Și OM mai OM ca Tine, noi știm că altul nu-i.“ („Vine cuvântul - cântec“, Tribuna, 26 ianuarie 1978) BUCUROIU Valeriu „Ai ridicat știința, sus, în grădini de soare Ca să rodească glia cum n-a nflorit nicicând O singură dorință în suflet și în gând - A patriei supremă înălțare. Adâncul gând al vremii, virtute în virtute La înflorirea țării veghind neîntrerupt Alături de al nostru măreț stegar și scut Ce-aprinde noi luceferi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
venim în sărbători, venim: străluminatele mulțimi de flacăra credinței tale. Ștergar cu chipuri de eroi așternem cerul dimprejururi slăvind în slava ta de-a pururi nedespărțirea dintre noi.“ („Și suntem una“, Contemporanul, 1 ianuarie 1972) „Bărbatul fără tihnă, veghetorul Asupra gliei, patimă și scut, Cel care-așază-n brazde viitorul, Îndrăgostit de-al patriei trecut, Cel care cheamă fructul din grăunțe, Cel ridicat din veac amar și trist, De steagul țării sărutat pe frunte, Iluminat de crezul comunist.“ („Gliei - patimă și scut“, Scînteia
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fără tihnă, veghetorul Asupra gliei, patimă și scut, Cel care-așază-n brazde viitorul, Îndrăgostit de-al patriei trecut, Cel care cheamă fructul din grăunțe, Cel ridicat din veac amar și trist, De steagul țării sărutat pe frunte, Iluminat de crezul comunist.“ („Gliei - patimă și scut“, Scînteia, 17 ianuarie 1978) FRUNZETTI Ion Ion Frunzetti sau despre conștiință și caricatură (nota V. I.) „Integrarea mai deplină a artiștilor în viața tumultuoasă a patriei și cunoașterea mai adânc, pe de altă parte, a vechii mentalități
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de Secretarul General al Partidului și care-și găsesc materializarea în construcția țării.“ (Săptămîna, 26 ianuarie 1978) GORUNESCU Valeriu „Partid, cărarea noastră și-a păcii chezășie. Sunt umbrele-alungate și ochii s-au zvântat. De mult vânjoase mlade noian țășnesc din glie. Fă tu să nu rămână nimic nerăzbunat, Partid, cărarea noastră și-a păcii chezășie!“ („Desferecare“, Familia, decembrie 1972) GRAUR Al. „Poporul român, o vreme uimit și umilit de vehemența și deșertăciunea vorbelor goale, altfel purtate cu deosebită trufie, a respins
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
momentul integrării artelor plastice românești, cu înaltele năzuințe de libertate și pace ale poporului nostru.“ („La mulți ani, iubite Conducător!“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 23 ianuarie 1988) IRIMIE Negoiță „[...] În trunchiul tău, în ramuri de arbore-lumină Crescut din glia noastră strămoșească Se înscrie vârsta mea ce-o să devină Un tânăr ram ce spre zenit să crească. Doar astfel știu că-n vreme inima mea există Cât va ritma sub ceruri pentru această țară Că luminezi spre era comunistă Incandescent
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pot fi considerate semnificațiile înălțătoarelor cuvinte ale secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu: «Patriotismul, dragostea și devotamentul față de țară sunt o expresie a conștiinței revoluționare, comuniste, expresia îndatoririi de onoare a fiecărui comunist, al fiecărui om al muncii față de glia strămoșească și față de noua societate». Marea sursă de inspirație a creatorilor români de ieri, de azi, de totdeauna a constituit-o, o constituie dragostea de patrie și sub acest raport, al trăirii intense în consonanță cu spiritualitatea epocii noastre, compozitorii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe-orbita lumii anii vitejești pe soclu stă-n lumini ca o statuie o fiică a conștiinței românești.“ („Fiică a conștiinței românești“, Contemporanul, 8 ianuarie 1982) „Fără de ea nici cântec, nici floare, nici rod Nici grâu să germineze în sublunara glie Credința comunistă e-arcada unui pod Sub care-și împlinește întreaga Românie Mărețul vis, în frunte cu-al ei Conducător care i-a pus pe frunte a gloriei cunună credința comunistă ne proiectează-n zbor în patria luminii cu soarele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
le adun cum raze pătrund biruitoare în patria cea nouă scăldată-n nimb de soare.“ („Omul nemuritor“, Contemporanul, 22 ianuarie 1982) „A fi revoluționar în truda vie A bobului zvârlit cu asprul har, A scoate minereu, a sta ca-n glie La fluviul de oțel curgând prin jar, Ea răspunde țării spre mai bine Bărbatului de rază și dreptate, Sub steagul căruia bat piepturile pline De cutezanța rarelor carate.“ („E o înfiorare“, Luceafărul, 24 septembrie 1983) RALEA Mihail Mândria lui Mihail
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și scăderile, dar mai ales clarele și largile orizonturi deschise generos literelor și artelor românești.“ (Contemporanul, 3 iunie 1977) COZMA Viorel „Înfăptuim în încleștări de pară A vieții comunistă poezie, Așa cum moșii noștri o visară, Partid, cu rădăcini adânci în glie.“ („Cu rădăcini adânci în glie“, Scînteia, 7 mai 1978) „Alături de Eroul Națiunii, Elena Ceaușescu, suflet cald, Soție, mamă și savant de seamă, Slujește azi al țării vis înalt.“ („Cu nimbul luptătoarei comuniste“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 8 ianuarie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
clarele și largile orizonturi deschise generos literelor și artelor românești.“ (Contemporanul, 3 iunie 1977) COZMA Viorel „Înfăptuim în încleștări de pară A vieții comunistă poezie, Așa cum moșii noștri o visară, Partid, cu rădăcini adânci în glie.“ („Cu rădăcini adânci în glie“, Scînteia, 7 mai 1978) „Alături de Eroul Națiunii, Elena Ceaușescu, suflet cald, Soție, mamă și savant de seamă, Slujește azi al țării vis înalt.“ („Cu nimbul luptătoarei comuniste“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 8 ianuarie 1984) „Întreabă-ți brațul dăruit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
partidului, înfloririi științei, învățământului și culturii în patria noastră, propășirii multilaterale a României socialiste.“ („Din gândirea filozofică a tovarășului Nicolae Ceaușescu“, Ateneu, mai 1988) STANCIU Anton „Bărbatul prin care vorbește poporul și țara-i un cântec și-un cântec e glia în El biruința își află izvorul și spui Ceaușescu cum spui România!“ („Aici, în cetatea iubirii și muncii“, Flacăra, 17 decembrie 1982) „De iureș fierbinte se-ncarcă bărbații o horă de inimi asaltă câmpia în Țara Luminii horesc și Carpații
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-ntr-o mai dreaptă Orânduire. Și ne-am definit: Republica e noua țării treaptă, Iar cerul ei, Conștiința de Partid.“ („Țară și cer“, Astra, februarie 1973) STOE Nicolae „Cuvinte multe-n limba românească sunt Curate ca izvorul, eterne ca și glia, Dar numai trei din ele-s supremul legământ: Partidul, Ceaușescu, România!“ („Partidul, Ceaușescu, România“, Astra, septembrie 1977) STOICA Gh. „Libertatea de creație, potrivit concepției partidului nostru, presupune înțelegerea necesităților sociale, realizarea unor opere în spiritul ideologiei și al societății în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
un comandant cutezător În patria fără de asemănareă“ („Vom birui!“, Luceafărul, 12 martie 1977) VARTIC Elisabeta „În visul milenar al patriei noastre străbune El e tăria, cugetul clarvăzător și avântul. Cântecul neamului meu, de aceea astăzi răsune: Slăviți fie-i anii, glie română, binecuvintă-L!“ („Celui mai tânăr bărbat“, Cronica, 20 ianuarie 1978) VASILESCU Alexandru „La plecare, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, în timp ce parcurgeau aleea centrală a parcului în care este situat stadionul 23 August și bulevardul din preajma marelui stadion, au
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
munte și cuvânt, Râu și culoare și trăire vie, Partidul ne e floarea purpurie Cea mai curată de pe-acest pământ.“ („Iubită țară“, Săptămîna, 13 mai 1977) VORA Emil, scriitor „Cei ce pieriră-n vremuri de restriște Să apere această glie Ce mândri-ar fi văzându-te acum Ce tânără și ce frumoasă ești, Republică Socialistă Românie“ („Pământ și suflet românesc“, Luceafărul, 20 august 1977) ZAMFIR Elena „Democrația socialistă reprezintă cadrul social favorabil îmbinării armonioase a intereselor individului cu cele ale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Fălciu la cucerirea independenței de stat a României Instaurarea suzeranității otomane (în 1420 - Țara Românească și în 1456 - Moldova) a însemnat o frână serioasă în dezvoltarea societății românești. Datorită rezistenței eroice a populației, dornice să-și apere cu orice preț glia strămoșească, Imperiul Otoman n-a putut transforma niciodată Principatele Române în pașalâcuri, fiind nevoit să le lase o organizare politică și administrativă proprie. Poarta Otomană nu și-a respectat angajamentele asumate prin capitulații, nici în ceea ce privește neamestecul în treburile interne, nici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
expresiei un prim termen-pivot, semnificativ atât din punct de vedere tipologic, cât și din perspectiva arhitecturii structurilor lirice. Satul „de sub munte” e înconjurat de livezi și grădini, de poiene cu otavă, de lanuri, holde și miriști. Matricea lui este „milostiva glie”, din care cresc „spicele grele”, „spicele de aur”. Oamenii satului sunt plugari și cosași, moșnegi „cu genele tremurătoare”, dar și feciori ce „strâng prăseaua cuțitului din cingătoare”. Ei au cultul străbunilor și al legii, adică al religiei și al tradiției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
cum sunt cuvintele gâtuite de emoție. Mișcarea aceasta sacadată, pâlpâitoare, caracteristică și naturii („În oftat se-ndoaie fagii / Tremură în crâng alunii”; „Primăvară, primăvară, / Tremură luna bălașe...”), recurge la o veritabilă tehnică impresionistă. Pătimirea seculară adâncește în suflete iubirea de glie, de trecut, de libertate, dar și ura contra opresorului. „Sunt rodul dragostei și-al urii” - spune poetul, întorcându-se la sursa reacțiilor care, fără să excludă sentimentul de jale, îl depășesc cel puțin printr-o nuanță. Plânsul se împletește cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
carte. Să mai amintesc de insistența îndemnului bunicului meu, Hondrea, care-mi umpluse mintea cu fapte de arme din războiul la care participase prima dată la Dardanele, apoi la Mărășești și la Oituz. Avea un simț deosebit al datoriei față de glia străbună , moștenit de la înaintașii lui. Inainte de plecare, am fost la dânsul să-mi iau rămas bun și mi-a strigat din poartă "măi nepoate să-mi vii sărjănt"iar eu l-am ascultat și am venit locotenent. Când m-
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a sărutat întâi epoleții și după aceea pe mine.I-am produs o bucurie deosebită. Poate că și dânsul a contribuit la formarea carierei mele și la sădirea unui simț național, al dragostei față de națiunea română, de locurile natale, de glia străbună, de valorile și patrimoniul moștenit de la înaintașii noștri care s-au sacrificat să le apere de puhoaiele străine, care-și căutau și ei un loc sub soare. Poate că pentru acest motiv sunt un împătimit iubitor și apărător al
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
lui Dumnezeu, chiar dacă-l auzi înjurând de toți sfinții la necaz. Omul care nu a ezitat niciodată să răspundă la orice chemare pentru a-și ajuta semenii la nevoie, ori atunci când a fost cazul să-și apere țara, interesele naționale, glia strămoșească, sacrificându-și viața pentru apărarea independenței și suveranității țării. Din îndelungata mea perioadă petrecută în armată, pe lângă etape grele și foarte grele, am avut și nenorocul ca după doi ani de armată grea de cercetaș, să fiu trimis la
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
român și-mi iubesc țara și neamul! Sunt un pensionar de rând care-și iubește locurile natale ca pe niște țărmuri sfinte, unice, care și iubește neamul său românesc, așa cum este el, blamat și ignorat de unii străini, țara și glia românescă, patrimoniul și valorile lăsate de înaintașii mei care și-au sacrificat viața pentru a le apăra, să avem noi cu ce ne mândri.Sunt atras de locurile copilăriei mele, de toate cărările și potecile pe unde am umblat, de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
neinstruiți, în 1917 au luptat de la egal la egal.Acest lucru l-a văzut soldatul german la Mărăști, când a simțit tăișul baionetei soldatului român sau la Mărășești, unde mușca pământul neputincios în fața soldatul-românțăran, care era hotărât să-și apere glia cu viața. Din ”Amintiri politice vol.II”, I. G.Duca face următoarele caracterizări pentru mareșalul Averescu: face o apreciere negativă asupra militarului pentru faptul că în vara lui 1917, în timpul ofensivei Armatei II-a comandată de Averescu asupra armatelor germane-austro-ungare
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pata de dezamăgire din Cartea Neamului și urma de umilință de pe fruntea și epoleții voștri. Ostași, vă ordon:Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din răsărit și miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reâmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre! Ostași, plecați pe drumul biruinței lui Stefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa ,ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor. Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ocina sa pe care o putea lăsa moștenire urmașilor care puteau beneficia de averea moștenită dacă rămâneau în sat, pe aceeași moșie. La început, țăranul dependent se putea muta de pe o moșie pe alta, dar , după legiuirea de legare de glie din 1628, plecarea în alt locă se limita, fiind condiționată de o plată numită găleata de ieșire, care se plătea încă din secolul al XV-lea. ranii fără ocină, pierdută din diferite cauze (vânzare, cedare pentru a scăpa de o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mare decât România să aibă nevoie de noi!” - îi replic, el mă privește și nu zice nimic. Orgoliul scriitorului român de a se considera deasupra determinărilor spațio-temporale - și Cărtărescu este unul dintre aceștia! -, orgoliul de a ținti „universalitatea”, ignorând, senioral, „glia străbună” (dintr-o exasperare pe care o înțeleg foarte bine), sfidând determinările colectiviste. Ei bine, acest orgoliu de om funciarmente liber sau care se visează așa suportă pe durata unor „exiluri” autoimpuse, cum este o bursă la Berlin, încercări, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]