2,610 matches
-
cap. Camera n-avea televizor, toaleta era pe hol, iar, din tavan, un bec lumina palid. În acest spațiu, fostul mare fotbalist frunzărea un volum de Esenin din care știa deja ce urma să afle. Anume că „focul vînăt e gonit de vînt“ și „zările au uitat ca să-l mai doară“. octombrie 2003 România lui Gigi Becali Finanțatorul stelist și-a autodezvăluit sîmbătă la Antena 1 fațete pe care pînă nu demult le contesta. „Eu, cînd sînt nervos, mă duc să
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
sumă, guvernul român se vedea nevoit să apeleze la emiterea bonurilor de tezaur și la împrumutul național 427. Pe aceste dificultăți se baza probabil și consulul Austriei la București, când spunea că "O descărcătură de tun era suficientă pentru a goni pe prințul de Hohenzollern aflat sub conducerea domnilor Brătianu și Rosetti cu toate bandele lor românești"428. Ședința din 25 mai a Conferinței de la Paris evidenția din nou divergențele existente în cadrul diplomației. În timp ce Savfet Pașa cerea aproape obsesiv să i
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
să mă prăpădești.” (I. Creangă) „...A venit un zburător / Și strângându-l tare-n brațe era mai ca să-l omor.” (M. Eminescu) - sau aspect; sunt o modalitate lexicală de exprimare a categoriei gramaticale a aspectului: iar, mai, tot etc. „Și gonind biruitoare tot veneau a țării steaguri”. (M. Eminescu) „A mai venit de-atuncea să v-asculte, Voi, plopi adânci, cu voci și șoapte multe?” (T. Arghezi, p. 68) Observații: Când face parte dintr-un predicat de formă negativă, adverbul mai
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai merge... să fiu prieten cu bărbatu-tău, care nu-i om de felul meu, numai ca să te poci vedea mai des! Ți-e drag să trăiești cu un om care se poartă cu tine ca un câine, și mă gonești pe mine, care te iubesc...” (I.L. Caragiale, Teatru, 410) Atributiva circumstanțială se introduce în frază prin: • pronume relative (mai ales, care): „Omoară-mă pe mine, care te-am iubit, care am jertfit tot pentru tine.” (I.L. Caragiale, I, 214) • adverbe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numai prin prețuri de manifestă. Evident, autorul nu studiase deloc modul în care inflația se manifestă într-un sistem al economiei socialiste, închise, cu prețuri stabilite pe cale administrativă. Inflația se manifestă doar prin prețuri, iar atunci când acestea sunt înghețate, ea gonește produsele din magazine. Fuga de monedă golește rapid rafturile într-o economie în care cererea și oferta de bunuri nu lucrează împreună în mod elastic cu cererea și oferta de monedă, prin intermediul prețurilor. Cauzele inflației pot fi însă diverse și
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
locurile de executare a unor tipuri de schingiuiri și torturări. Pravilele lui Matei Basarab și Vasile Lupu, colecții de texte din canoanele împărătești, constituie primele legislații penale românești, în care principalele pedepse prescrise au fost243: scoaterea ochilor pentru cel care gonește un păzitor de vite și pentru cel ce fură a treia oară; tăierea mîinilor pentru cel care taie via sau pomii vecinilor, care pune foc la un grajd sau magazie, care dărîmă casa sau grajdul altora, pentru paricid (care este
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
spitalul amurgului de-acum”, „Coboară via tristă și veștedă-n pământ”) ori cu mici note argheziene, bacoviene, voiculesciene și mai ales cu zvâcniri de sensibilitate romantică, trimițând la poemele lui Al. A. Philippide: „Sălbaticele umbre - tăcerea de-nceput / Și le gonea năvalnic și-adânc prin anotimpuri, / Simțindu-se cum cerul în vastele răstimpuri / Foșnește stins de-a lungul taifunului de lut”. Invarianta elocuției lirice este însă hegemonia asupra afectivității și a stilului. Sensibilitatea se află, cum observă Constantin Ciopraga, „sub semnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
minciuna. Riscul de fraudă În auditul financiar 24 „Dar pofta de câștiguri Pe mulți bărbați Îi duce adesea la pieire... Căci nicio rânduială n-a dat un rod În lume Așa de rău ca banul: el pustiește-orașe Pe oameni Îi gonește din casă: el Învață Pe cei curați la suflet să-și Îndrepteze mintea Spre fapte rușinoase. Tot banul e acela Ce-a arătat la oameni puterea vicleniei, Și pentru orice faptă - nimica sfânt să n-aibă.” (Sofocle - Antigona, În traducere
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
haloul sublim al unei generații tragice, care clamează, odată cu Spartacus murind, „Lăsați-ne himera!” sau subscrie declarația celor „cu inima în palmă”: „E timpu-acelor care INIMI au/ și OCHI și CREIER - să le dea vederii! / Spre spaima sumbră-a Marelui-Bau-Bau / Gonit de-aripa Razei din imperii!// De-acei ce se vor teme de lumini, / De flacără, de foc, n-avem nevoe!/ Rămâie-n umbra lor de filistini!/ Noi inima în palmă-o avem! Ahoe!...” Volumul Țara migrenelor (1970) cuprinde lungi poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
ude mâinile noastre în sânge de om. Iar ei poate că doar să potrivescu puterii tale cei mari; că noi, Doamne, Dumnezeul nostru, știm că tot cel ce va veni cătră tine cu smerenie și cu plecăciune nu-l vei goni de la tine. Deci și noi am plecat smereniia noastră lor, iar ei n-au vrut să priimească smereniia noastră, ce s-au potrivit să fie mai puternici decât tine. Că tu, Doamne, însuți mărturisești și zici: «Cel ce să va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
vreodată, din ce a văzut sau a auzit în această noapte, când va ajunge pe pământ departe. Neocorii l-au condus îndată în pat ispititor și preotese au apărut, pregătite pentru languros amor. Neofitul a rămas nemișcat și le-a gonit pe femei, rămânând cu credibilitate mare la zei. În procesiune mare veneau preoții să-l felicite pe noul frate, pentru alegerea purității, dreptății și luminii. Prin imprudență dacă cădea în ispită, era înjunghiat de un neocor, spiritul nefericitului fiind trimis
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ultim este a citi În cartea naturii. Dar modul discret și aluziv În care ni se spune acest lucru este emoționant. Nu știm dacă era cineva pe bancă și citea, dacă a fost abătut de la lectura cărții de vîntul care gonea frunzele, dacă nerăbdarea lecturii este a autorului, a omului sau doar a vîntului. Cele două cuvinte, cu care Începe poemul - lectură și cu care se sfîrșește - frunzele, ne seduc și verbul Întorcînd e la fel de bun și pentru frunze, și pentru
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
experiență după care traim mai bine cu minciună decât cu adevărul și putem să duram atât cât durează provizia noastră de ficțiune, capitalul nostru de minciuni. Doar petele, opacitățile lucidității ne salvează, spune Cioran; dacă ar fi transparență, l-ar goni pe nebunul din noi, pe cel căruia îi datorăm tot ce-i mai bun în iluziile și conflictele noastre. Cu toate acestea, trebuie să învățăm să gândim împotriva îndoielilor și certitudinilor noastre, împotriva umorilor atotștiutoare, trebuie, mai ales, făurindu-ne
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sfânta Sete", prilej cu care, într-un dialog ce se întinde doar pe trei pagini, sunt parodiate cu umor atât Geneza biblică (" Să vă spun eu, că sunt diac: La început a fost Băutura!"), cât și numeroase proverbe ("Ploaia mică gonește vântul mare, iar băutura lungă trăsnetele-alungă") sau fragmente ce realizează intertextualitatea, cum este cel din Epistolele lui Horațiu, Fecundi calices quem non fecere disertum 259. De fapt, este ușor de observat cum, de fiecare dată când intenționează să polemizeze parodic
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Nicolae îmbrâncit cu feciorul de pe scara trenului. Precedând pe Arghezi din Flori de mucigai, dar fără implicațiile poetice de acolo, în Golanii și Culcușul, Rebreanu explorează în manieră „zolistă” lumea interlopă de la periferia Bucureștiului. Este o lume a instinctelor: „Șmecherul" Gonea Bobocel, "tăticul", coabitează cu Margareta. „Gagica" îl părăsește după un timp pentru altul mai tânăr, Aristică. Acesta își dobândește locul cu brutalitate, după legile nescrise ale naturii, ca în romanul Groapa de mai târziu, a lui Eugen Barbu. Tot ca
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
mazăre cu chitină, dar asta era mâncarea și asta o primeau toți. Am mâncat rădăcini de papură scoase de porci, care nu aveau nici o consistență dar îți dădeau o senzație falsă de sațietate. În rest, porcii erau prietenii noștri, îi goneam și le luam mâncarea pe care o scoteau. Porcii erau ai oamenilor din zonă și dacă aveau o scroafă care făcea 6 purcei îi dădeau în Baltă și la soroc își luau șase porci. Era o înțelegere între oamenii din
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Vrui, cititorule, săți fac un dar, / O carte pentru buzunar - T. Arghezi; Despre mine, dar mai ales despre tine, june deoriundeșioricum, despre tine care ești la început și despre tine care te pregătești să părăsești jungla bogată, primejdioasă, peisajul selvatic, gonind ca un prost în savana pustie... - Simona Popescu. - o instanță generică, indeterminată, cu rol de figură retorică (lirismul gnomic/al măștilor: Ce e rău și ce e bine / Tu tentreabă și socoate... - M. Eminescu). În lirica modernă, se evidențiază destructurarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se șoptea matematicienilor de pe ultima treaptă, cum erau Filolaus, Archytas sau Lysis. Acest mister între fiii nobililor, putea fi ușor luat ca o primejdie pentru popor. Neliniștit, partidul popular năvăli în școală, distruse clădirea, îi împrăștie pe discipoli și îl goniră pe bătrânul periculos. Pitagora s-a retras la Metaponte, unde nu a mai vorbit nimănui și unde în curând (500 î.e.n.) a dus cu sine o întreagă comoară, pe care omenirea a muncit secole de-a rândul să o redescopere
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
un adevărat turneu pe la curțile suverane din Europa! In Germania l-a vizitat pe Frederic cel Mare; de aici a trecut în Rusia, la regina Ecaterina a II-a; în Polonia la regele August; în Austria la împărăteasa Maria Tereza. Gonit de la Viena, a nimerit în Spania. Acolo, viața din cale-afară de scandaloasă l-a aruncat într-o închisoare din Barcelona. A revenit la Paris, unde a cinat printre mulți nobili, cu contele de Wallenstein, eroul războiului de 30 de ani
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
o soartă mai bună, nu a reușit să o rupă cu trecutul sovietic, nici nu a vrut. Acesta este adevărul despre efortul nostru de a ne integra în lumea liberă. Să fim lucizi măcar acum: nu Europa ne-a ostracizat, gonindu-ne din casa ei ca pe niște copii vitregi, ci noi ne-am închis ușa în nas, nutrind chiar iluzia tembelă că putem minți Occidentul, deși cei păcăliți am fost tot noi, iar prețul plătit se vede: Moldova nu are
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Smaranda voia să-și vadă băiatul popă și își sancționa soțul, inferior cultural, reticent la schimbări. Este diplomată în relație cu Mătușa Mărioara, care era rea de gură. Smaranda părea a fi plină de miracole: înfigea toporul în pământ ca să gonească duhurile necurate ale furtunii, solomonea cu cleștele tăciunii în sobă, descânta cu funingine, trăia într-un univers de mituri și de legendă. Episoadele Amintirilor decurg unele din altele, depinzând de fluxul memoriei. În narațiune sunt prezente cele două procedee: povestirea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
îmi aduc aminte de când trebuiește să mă lupt pentru susținerea vieții. Ori cât de mari, ori cât de multe au fost suferințele mele, totdeauna aflam în lume ceva ce mă distrăgea, în sufletul totdeauna o gândire destul de puternică pentru a goni pe oricare alta. [...] Azi nu mai este acest gând mântuitor. Chiar nici speranțe ce pot avea, nu mă mai mângăesc. Ele îmi par zadarnice, seci, ba produc, chiar în sufletul meu un fel de frică tăinuită 225. (s.a.) Sentimentul e
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și surorile ei (8). În principal, există două argumente pentru a nu considera acest material ca esențial pentru evoluția istoriei: primul constă în prezentarea evenimentelor ca fiind banale - impresia se accentuează în următoarea propoziție: Taică-său avea obicei să-i gonească în casă...dar micul Keogh făcea adesea pe santinela (10). Lipsa de consecințe în domeniul intrigii este sugerată și de folosirea frecventă a unor semnale (deictice sau spațio-temporale) de distanțare, cu accent pe relativa depărtare a evenimentelor și situațiilor în raport cu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Eu sunt Anul nou vestit De lume foarte dorit (bis). Ah! Ce îngozitor am obosit până am ajuns pe acest pământ, căci Dumenzeu din ceruri m-a trimis pe Anul Vechi să-l găsesc și de pe acest pământ să-l gonesc. - Bună ziua (seara) veterane. Anul vechi - Mare viteaz căpitane. Anul Nou - Tu ești Mircea sau Mihai, glorios trecut la rai ori ești vreun apărător a acestui viteaz popor? Spune-n grabă cine ești cu ce nume te numești, căci pe loc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Vechi, trecut, de multe rele ce am petrecut, părul, barba au albit, ochii în cap mi s-a adâncit, dinții din gură mi-au căzut și-am rămas far’de măsele, vai de păcatele mele, și-am ajuns să fiu gonit de- un copil atât de mic! Treci acum în locul meu părăsit că eu mă duc de unde am venit și îți mulțumesc frumos căci de la grea belea m-ai scos. De va veni și rândul tău să răspunzi la întrebarea pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]