1,109 matches
-
ți da/ Bunî plat-âțî căpăta.” Unul dintre gazde, grăitorul miresei, zice: ,Dacî ni-țî plăti/ Om prindi caii/ Și lume tătî om umbla/ Pânî om afla”. Grăitorul îi dă o plată simbolică, invitându-l să bea dintr-o sticlă frumos împodobită. Grăitorul miresei închină, bea și pleacă până la ușă. De acolo se întoarce spunând că-i mai trebuie un pic de arvună, „să știe după ce umblă”. Celălalt grăitor îi mai plătește o dată la fel. Grăitorul miresei aduce prima dată o „moimă”, o
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
să bea dintr-o sticlă frumos împodobită. Grăitorul miresei închină, bea și pleacă până la ușă. De acolo se întoarce spunând că-i mai trebuie un pic de arvună, „să știe după ce umblă”. Celălalt grăitor îi mai plătește o dată la fel. Grăitorul miresei aduce prima dată o „moimă”, o persoană oarecare, deghizată cu haine zdrențuite, îmbrăcate pe dos. Dacă este bărbat, va purta pe cap un batic - „o cârpă” - legat anapoda. Grăitorul le arată moima și-i întreabă dacă este ,crăiasa” căutată
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
după ce umblă”. Celălalt grăitor îi mai plătește o dată la fel. Grăitorul miresei aduce prima dată o „moimă”, o persoană oarecare, deghizată cu haine zdrențuite, îmbrăcate pe dos. Dacă este bărbat, va purta pe cap un batic - „o cârpă” - legat anapoda. Grăitorul le arată moima și-i întreabă dacă este ,crăiasa” căutată. Celălalt grăitor răspunde: „Păntru noi îi bunî/ Gândești că-i ciumî/ Păntru tânăru nost, coatî alta”. Grăitorul miresei le promite să mai caute, pentru o nouă plată, la fel ca
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Dacă este bărbat, va purta pe cap un batic - „o cârpă” - legat anapoda. Grăitorul le arată moima și-i întreabă dacă este ,crăiasa” căutată. Celălalt grăitor răspunde: „Păntru noi îi bunî/ Gândești că-i ciumî/ Păntru tânăru nost, coatî alta”. Grăitorul miresei le promite să mai caute, pentru o nouă plată, la fel ca prima oară. De data aceasta aduce fata îmbrăcată în haine de sărbătoare. Ea se așază pe locul liber, lângă tânăr. Toți le urează noroc celor doi. După
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
să mai caute, pentru o nouă plată, la fel ca prima oară. De data aceasta aduce fata îmbrăcată în haine de sărbătoare. Ea se așază pe locul liber, lângă tânăr. Toți le urează noroc celor doi. După câteva discuții pregătitoare, grăitorul băiatului îl întreabă pe tatăl fetei ce zestre îi dă acesteia. Tatăl îi răspunde. E rândul celuilalt grăitor să-l întrebe pe cuscrul mare despre zestre. Dacă vreunul din cuscri este nemulțumit de zestrea promisă, mai cere. Momentul se numește
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în haine de sărbătoare. Ea se așază pe locul liber, lângă tânăr. Toți le urează noroc celor doi. După câteva discuții pregătitoare, grăitorul băiatului îl întreabă pe tatăl fetei ce zestre îi dă acesteia. Tatăl îi răspunde. E rândul celuilalt grăitor să-l întrebe pe cuscrul mare despre zestre. Dacă vreunul din cuscri este nemulțumit de zestrea promisă, mai cere. Momentul se numește „târg”. Ca zestre se dau holde de pământ, animale, bani sau materiale de construcție. Se întâmplă uneori ca
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
zadie albă. Pe cap purta o coroniță frumos împodobită. Când e gata îmbrăcată, mireasa iese în prag se uită spre soare și zice : „Să-mi fie viața curată ca soarele”. De la casa mirelui nuntașii pornesc după mireasă. In față merge grăitorul, urmat de mire și nași, apoi muzicanții și tot alaiul de săteni. Se cântă și se „chiuie” (se strigă). Ajunși la casa miresei are loc un dialog între cei doi grăitori. Grăitorul miresei așteaptă cu poarta închisă și nu-i
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
casa mirelui nuntașii pornesc după mireasă. In față merge grăitorul, urmat de mire și nași, apoi muzicanții și tot alaiul de săteni. Se cântă și se „chiuie” (se strigă). Ajunși la casa miresei are loc un dialog între cei doi grăitori. Grăitorul miresei așteaptă cu poarta închisă și nu-i lasă să intre, îi întreabă ce caută și de unde vin. Celălalt grăitor spune că ei vin „de la soare-răsare”. „Craiul” lor își caută „crăiasa” și cred că se află în această casă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mirelui nuntașii pornesc după mireasă. In față merge grăitorul, urmat de mire și nași, apoi muzicanții și tot alaiul de săteni. Se cântă și se „chiuie” (se strigă). Ajunși la casa miresei are loc un dialog între cei doi grăitori. Grăitorul miresei așteaptă cu poarta închisă și nu-i lasă să intre, îi întreabă ce caută și de unde vin. Celălalt grăitor spune că ei vin „de la soare-răsare”. „Craiul” lor își caută „crăiasa” și cred că se află în această casă. Grăitorul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Grăitorul miresei așteaptă cu poarta închisă și nu-i lasă să intre, îi întreabă ce caută și de unde vin. Celălalt grăitor spune că ei vin „de la soare-răsare”. „Craiul” lor își caută „crăiasa” și cred că se află în această casă. Grăitorul miresei le spune că n-a văzut-o și că o fi la altă casă. Ii mai întreabă cum arată crăiasa. Grăitorul mirelui le răspunde că este îmbrăcată în alb, și-i mândră tare ca soarele când răsare. El roagă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
că ei vin „de la soare-răsare”. „Craiul” lor își caută „crăiasa” și cred că se află în această casă. Grăitorul miresei le spune că n-a văzut-o și că o fi la altă casă. Ii mai întreabă cum arată crăiasa. Grăitorul mirelui le răspunde că este îmbrăcată în alb, și-i mândră tare ca soarele când răsare. El roagă să fie lăsat înăuntru ca s-o caute, că va plăti bine. In acest moment scoate sticla cu țuică împodobită frumos și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
îmbrăcată în alb, și-i mândră tare ca soarele când răsare. El roagă să fie lăsat înăuntru ca s-o caute, că va plăti bine. In acest moment scoate sticla cu țuică împodobită frumos și o schimbă cu cea a grăitorului miresei, împodobită la fel. Fiecare încearcă să fie cât mai sfătos și mai spiritual. La dialog mai pot participa și alți bărbați din alai. In cele din urmă se înțeleg, lăsându-i să intre, dar și de data aceasta li
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
dar și de data aceasta li se aduce o moimă, ca la „cuscrit”. Acum însă nuntașii mirelui o huiduiesc și chiar o lovesc în glumă, de obicei din această cauză moima este acum un bărbat îmbrăcat într-o ,bitușe”. După ce grăitorul miresei își ia de mai multe ori plata din sticlă, aduce mireasa. Mirele o recunoaște și o așează în partea dreaptă a mirelui. Cei doi sunt încadrați de nași și de părinți. Mireasa își ia rămas bun prin gura unei
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și de părinți. Mireasa își ia rămas bun prin gura unei fete de la casa părintească, de la părinți, frați și surori, vecini, prietene și rude. Acest moment se numește „cerutul miresei”. Nunta părăsește casa miresei, pornind în alai, cu mirii și grăitorul mirelui în frunte, la cununie. Dacă în timpul cununiei lumânările ard în același timp, e semn că vor avea căsnicie bună și lungă. In schimb, dacă o lumânare se rupe sau se stinge, e semn rău. Când există două nunți în
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
In apropierea mirilor, pe lângă grăitor se află nuna, femeie sau fată care nu vorbește nimic, nici nu râde. Nuntașii nu știu care e nuna și spun fel de fel de glume pentru a se vedea care dintre fete sau femei nu râde. Grăitorul zice: „Noi avem o păsăruțî/ Ș-o sărutăm în guruțî/ Când păsăruța ne-a cânta/ Guruța i-om săruta”. Atunci nuna zice: „Mulțămesc, mulțămesc/ Cini mi-o slobozât graiu/ Sloboadă-i Dumnezo raiu/ Că dă tățî nuntași-mi pari bini
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
-i Dumnezo raiu/ Că dă tățî nuntași-mi pari bini/ Da nu-mi pari ca dă mniri și dă mnireasâ/ C-o vinit cu noi acasî”. Nuna și tăcerea ei semnifică liniștea și înțelegerea familială, precum și supunerea soției în fața soțului. Grăitorul mai zice: „Gazdele dă loc, s-o pregătit/ Dă trii zăli și dă trii nopțî n-o mai dormit/ Mâncări buni ni-o gătit”. Incepe servitul mesei. Mai de mult se servea la nuntă țuica, vin sau „cider” - un suc
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
dăruiește un coc legat cu o fundiță, semn că va iubi copiii. Până nu de mult se fura mireasa iar nașii trebuiau s-o răscumpere. In ultima vreme se fură unul dintre pantofii miresei. După terminarea mesei începe „danțul miresei”. Grăitorul anunță acest moment și întreabă cine dorește să joace mireasa. Pe rând, nuntașii începeau să joace mireasa, după ce, inițial plăteau o sumă de bani, după voia fiecăruia. Un nuntaș putea juca mireasa ori de câte ori voia, plătind de fiecare dată și primind
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
înflorată. Culoarea neagră semnifică greutățile vieții odată ce a intrat în rândul nevestelor. Când e gata, vine după ea mirele, se preface că-i dă două palme ca să tie de frica bărbatului, zicând: „Asta să ne fie prima și ultima bătaie”. Grăitorul prezintă nuntașilor noua familie, urându-le noroc și îi pune să joace împreună, ca mirele să vadă dacă mireasa nu este șchioapă. Petrecerea mai continuă câteva ore, după care nuntașii pleacă. In ultima perioadă s-a renunțat la dansul miresei
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
pune să joace împreună, ca mirele să vadă dacă mireasa nu este șchioapă. Petrecerea mai continuă câteva ore, după care nuntașii pleacă. In ultima perioadă s-a renunțat la dansul miresei și parțial la învălit; banii și darurile le ia grăitorul, începând cu masa mirilor. Grăitorul zice: „Mnirele nostru-i în pielea goală pă sub chimeșe!”. Atunci mireasa îi dăruiește mirelui o cămașă albă. Urmează nașii, părinții, rudele apropiate și ceilalți nuntași. Drept daruri se dau banii cadouri, constând în lucruri
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mirele să vadă dacă mireasa nu este șchioapă. Petrecerea mai continuă câteva ore, după care nuntașii pleacă. In ultima perioadă s-a renunțat la dansul miresei și parțial la învălit; banii și darurile le ia grăitorul, începând cu masa mirilor. Grăitorul zice: „Mnirele nostru-i în pielea goală pă sub chimeșe!”. Atunci mireasa îi dăruiește mirelui o cămașă albă. Urmează nașii, părinții, rudele apropiate și ceilalți nuntași. Drept daruri se dau banii cadouri, constând în lucruri utile viitorului cămin. Grăitorul glumește
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mirilor. Grăitorul zice: „Mnirele nostru-i în pielea goală pă sub chimeșe!”. Atunci mireasa îi dăruiește mirelui o cămașă albă. Urmează nașii, părinții, rudele apropiate și ceilalți nuntași. Drept daruri se dau banii cadouri, constând în lucruri utile viitorului cămin. Grăitorul glumește tot timpul făcându-i pe nuntași să râdă. Nuntașii care pun bani sunt anunțați cu numele, specificându-se gradul de rudenie și mai ales „relațiile” de prietenie cu mirele sau mireasa. Se exagerează și sumele depuse, anunțându-se de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
anul 213 d.Chr. de către soldații sirieni care serveau Imperiul în castrul de la Porolissum. Aceștia au închinat noul templu zeului lor stramosesc Bel. Odată cu pătrunderea creștinismului în Dacia Romană, acest templu suferă o nouă transformare devenind basilică paleocreștină. Cea mai grăitoare descoperire în acest sens este un vas cu simboluri creștine datate pe la mijlocul secolului al IV-lea d.Chr., fapt ce confirmă prezența pe teritoriul fostei așezări romane Porolissum a unei puternice comunități creștine care vorbea limba latină. Situat cam la
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
Fu imobilizat și determinat prin ,convingere" să-și recunoască vinovăția. Apoi fu judecat public și dat ca exemplu de individ rău care aduce pagube, mari" C.A.P.-ului. Astfel de întâmplări aveau loc în majoritatea C.A.P.urilor; un exemplu grăitor în acest sens este cazul învățătorului Floroiu din comuna Belitori, astăzi comuna Troianu(județul Teleorman), care după ce a lucrat, într-o zi de Duminică cu elevii săi la strângerea buruienilor din porumb, a luat câțiva ștuleți de porumb în servieta
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
cimitirul satului Bereasa în anul 1946.Este construită din zid, pardosită cu scîndură pe pereții din afară. Biserica este acoperită cu tablă zincată și constrită în formă de corabie. Cele două inscripții, care se găsesc în biserică, sunt îndeajuns de grăitoare pentru istoricul acestei biserici. I. Un tablou cu rama de lemn care se află în SF. Altar intitulat ” Pentru veșnica amintire’’ are următorul cuprins: În zilele M.S. regele Carol I, P.S.episcop Iacob Bîrlădeanu a Eparhiei Hușilor, P.C. protopopul Vasile
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
avea 13 ani, a început să studieze limbile turcă, arabă și tătară împreună cu profesorul său particular. În aceeași vreme a citit și operele complete ale lui Rousseau, toate cele 20 de volume, îndrăgostindu-se imediat de filozofia acestuia. Aspecte foarte grăitoare din copilăria, adolescența și tinerețea scriitorului se întâlnesc în trilogia sa autobiografică, opera cu care Tolstoi își face debutul în literatură. În anul 1844, Lev Tolstoi începe să frecventeze cursurile facultății de limbi răsăritene, secția filologie turco-arabă, de la Universitatea din
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]