7,204 matches
-
aproape înspăimântat, cum o femeie, nici prea tânără, nici prea în vârstă, întrucâtva plăcută la chip și cu părul lung și desfăcut, în ținuta specifică tuturor internaților azilului, dădu buzna pe ușă afară și, haotic și zgomotos, se duse în grabă și se agăță repezită de gâtul fin al lui Victor, șoptindu-i, în cadența respirației ei și printre gâfâituri înecate, aceste vorbe, însoțite de vii gesticulații: - Vino la mine în cameră! Eu stau singură, iar acolo este atâta lumină... Vreau
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Poftim, meditează. Pe urmă, alege. Eu mi-am terminat treaba aici! Și, sfârșindu și lunga tiradă pe un ton triumfător, Luiza, nemaiașteptând vreo posibilă replică din partea celeilalte, ca un călău care și-a încheiat misiunea sa pe eșafod, ieși în grabă din cameră și, pe urmă, din locuință, închizând după ea ușa cu zgomot. În urma ei, rămase Adriana, dezorientată și de-a dreptul distrusă, ca fărâmată în bucăți. Mai mult pentru dânsa, ea rosti șoptit aceste cuvinte la final, nemaicontând deloc
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
simplitate dezarmantă, anulând regulile de distanță socială cu care ești obișnuit, vânzătorul dintr-un sat de munte îți va spune, cu ocazia unui festival local, atunci când îi plătești înghețata, că ești atât de frumoasă. Femeia bătrână îți va pregăti în grabă un prânz modest, în magazinașul ei cu suveniruri dintr-un mic oraș pierdut pe coasta oceanului, pentru că nu ai găsit nici un restaurant în zonă, va fugi apoi într-o cămăruță burdușită de-a valma cu vechituri din perioada Meiji și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
fiindcă mergea puțin și revenea la baza micului deal. L-a urmărit un timp și a văzut că, deși omul făcea eforturi sporite, nu reușea să urce dealul. S-a gândit Norocel ce s-a gândit și a găsit de grabă o idee, poruncindu-i străinului: -Oricine ai fi bădie, stai pe loc! Să nu cumva să faci ca data trecută, că sunt hotărât și pregătit să dau de cheltuială, fiindcă amu știu cum. Cel căruia se adresa Norocel, n-a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-Împreună cu aleșii dumneavoastră ați votat o lege, ca noi să nu mai fim atinși nici măcar cu o pană de lebădă. -Și ... ce-i cu asta? a întrebat primasul. -Bunicul meu, spune că așa faceți cu toate legile. Votați pe grabă și ies legi strâmbe. Când trebuie aplicate pe teren se dărâmă sistemul. Așa s-a întâmplat și cu noi, legile au ieșit greșit și ați provocat haos. Niciun elev nu mai ascultă de profesori și aceștia au plecat peste hotare
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
nu scapă de insistențele mele, nu a avut încotro. Până să mai completeze ceva, în fugă, nici acum nu-mi mai amintesc, am sărit gardul sau am ieșit pe poartă ca tot botezatul și am plecat. Am trecut ulița în grabă, am traversat șoseaua căutând o cale mai scurtă către pădure, pentru că până la Poiana trebuia să trec printr-o pădure. Repede am găsit calea pe care o căutam și petrecut de cântecele ciocârliei, care nu-mi vor părăsi auzul atât cât
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
religioase, uneori chiar printr-o atitudine invazivă. Când vorbim despre religie este nevoie de delicatețe și sensibilitate, două calități care se cer și interlocutorului de față. Totuși, în calitate de teolog, nu pot să înlocuiesc argumentele cu emoții sau mărturii făcute în grabă. Celor ce mă întreabă despre spiritualitatea mea și sunt numeroși le răspund că despre aceasta vorbesc suficient în toate cărțile mele. Pe de altă parte, nu am ramas indiferent propriei dorințe, deseori manifestată, de a-mi explica spiritualitatea pe înțelesul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mai mare fericire?" Iată întrebări din interviuri la care nu răspund niciodată. Depinde foarte mult de perspectivă, circumstanțe, vârstă. Am trăit multe zile de fericire. Dar pentru mine bucuriile vieții zilnice sunt la fel de importante ca și zilele care trec în grabă. Pentru ziua mea de naștere când am împlinit optzeci de ani, una dintre persoanele cu care corespondez îmi scrisese ce anume observase la mine când mă vizitase: "Nu mi se mai întâmplase să întâlnesc o persoană care să fie mulțumită
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fi tratată serios: acum se vorbește de dorința de fericire într-un context personal dar și universal, de dorința de a fi buni, dar și de faptul că "răutatea, slăbiciunea, egoismul, vina" ne rănesc. Nu aș vrea să termin în grabă cu întrebarea despre sensul vieții pentru a trece la aceea privitoare la Dumnezeu; vreau în schimb să o tratez direct, în contextul secularizat actual. Întrebarea despre sensul vieții în știință și economie După Reformă și după sfârșitul războaielor religioase începuse
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
observat și faptul că, dacă cineva este într-o situație limită, răspunsurile sunt dictate de emoții: ce sens are totul? Din ce cauză se întâmplă? Nu știu... Evident sunt și indivizi cinici, astăzi chiar și printre tineri, care termină în grabă cu această problemă rezolvând cu fraze de genul: oricum există corupție peste tot, în politică, în economie și în societate. Totul este distrus și fără sens. Uneori aș vrea să reacționez: într-adevăr lucrurile stau așa? Chiar totul? Sau această
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în multe situații, într-o trăire mai bună a acestei vieți, în a avea o viață mult mai plină. Avem cu adevărat o viață plină doar pentru că putem să o umplem mult mai ușor și să trăim tot mai în grabă? Observațiile pe care sociologul Hartmut Rosa le-a adunat în cartea sa despre societatea în viteză (Beschleunigung. Die Veräanderung der Zeitstruktur in der Moderne, 2005 (Accelerare. Schimbarea structurii timpului în modernitate) m-au marcat foarte mult: accelerarea tehnicii (a transportului
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de exemplu a modei și stilului estetic, literar și filozofic. Ambele au dus, la rândul lor, la accelerarea ritmului vieții. Încercăm să facem mai multe lucruri într-o zi, într-o săptămână sau în viața însăși: făcându-le mai în grabă, reducând pauzele, orele de așteptare și cele goale, desfășurând mai multe activități în același timp. Astfel sfârșim prin a cădea într-un cerc vicios de accelerare, în care dimensiunea unei viteze declanșează o alta. Toate acestea conduc la stres. Am
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Yu și S. Radomsky, Adoption, Disruption, and Displacement in the Child Welfare System, 1976-94, Chapin Hall Center for Children at the University of Chicago, Chicago, 1997. Goffman, Erving, Stigma: Notes on the Management of Spoiled Identity, Pelican Books, London, 1963. Grabe, Pamela V., ed., Adoption Resources for Mental Health Professionals, Transaction Publishers, Rutgers, New Brunswick, New Jersey, 1990. Greenwell, Fern K. "The Impact of Child Welfare Reform on Child Abandonment and Deinstitutionalization: Romania 1990-2000", în Annales de Démographie Historique, 2006, vol
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pp. 1-20. 208 James A. Rosenthal, 1993, op. cit. 209 Richard P. Barth și Marianne Berry, 1988, op. cit. 210 Anca Geleriu, "Comportamentul psiho-social al părinților adoptivi", în Revista de cercetare și intervenție socială, 2005, vol. 9, pp. 1245-1273. 211 Pamela V. Grabe, ed., Adoption Resources for Mental Health Professionals, Transaction Publishers, Rutgers, New Brunswick, New Jersey, 1990. 212 ***Oficiul Român pentru Adopții, 2007, op. cit. 213 apud Pamela V. Grabe, 1990, op. cit. 214 ***The Evan B. Donaldson Adoption Institute, Finding Families for African
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de cercetare și intervenție socială, 2005, vol. 9, pp. 1245-1273. 211 Pamela V. Grabe, ed., Adoption Resources for Mental Health Professionals, Transaction Publishers, Rutgers, New Brunswick, New Jersey, 1990. 212 ***Oficiul Român pentru Adopții, 2007, op. cit. 213 apud Pamela V. Grabe, 1990, op. cit. 214 ***The Evan B. Donaldson Adoption Institute, Finding Families for African American Children: The Role of Race & Law In Adoption from Foster Care, 2008, citat în 4 decembrie 2009, disponibil pe internet la adresa http://www.adoptioninstitute.org/publications
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
însă doar specificându-se că "venerabilul" oficia în Capela Crematoriului servicii religioase pentru ortodocșii care optau pentru arderea cadavrului. Se preciza însă, în mod suplimentar, că aceste servicii erau "ținute foarte solemn și în un cadru demn și maiestos, fără graba care jignește sentimentele religioase"106. Dacă raportul de activitate al Societății Cenușa pentru anul 1937 nu-l pomenește de Șerboianu, cel pentru anul 1938 o face, evocându-i pe scurt activitatea, în termeni elogioși: "Adunarea mulțumește, prea distinsului arhimandrit Calinic
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
preoți ortodocși care considerau cremațiunea o operă francmasonă. El reliefa faptul că asemenea caracterizări aparțineau în mare măsuri clericilor, "după interes și necesitate". Însă aceste atitudini, din partea Bisericii Ortodoxe Române, nu constituiau o noutate după Șerboianu, ce invoca ca precedent graba nejustificată și neexplicată publicului larg de schimbare a calendarului de către forurile ortodoxe. Din nou, Șerboianu invoca, drept exemplu apropiat cremaționiștilor, situația cultelor neoprotestante, ai căror membri avuseseră de suferit stigmatizarea datorită credințelor lor, deși în România vremii Statul garanta libertatea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
negru. Vreți o dovadă din zilele noastre? Iat-o: Sinodul bisericii noastre, ortodoxă română, a schimbat stilul vechi pe stilul nou. Nimic de zis, din punctul de vedere științific și al unor cerințe sociale, dar foarte multe de zis, asupra grabei cu care s-a făurit hotărârea sinodală și mai ale asupra aplicării acestei hotărâri. "Ori zici ca mine, ori îți tai capul", este lozinca de fiecare clipă a majorității preoțești, când predică unui credincios, care nu pricepe unde sunt sfinții
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cugetător ori ateu și totuși să te-nchini, să chemi preotul spre a da ultima binecuvântare mortului tăi și să-i faci toate "soroacele" obișnuite, cred că aceasta depășește hotarul tuturor bârfelor și eu vreau să fac parte, mai de grabă, din aceștia, decât din tagma fraților mei de altar, cari vorba unei expresiuni populare "c-un ochi te uiți la Christos, și cu celălalt .. la slănina de pe coș". Francmasonii, liber cugetătorii și ateii aceștia de la crematoriu, pe care atât de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
arșița soarelui de vară grăbește să ajungă cât mai curând la capăt și să găsească un izvor de apă răcoritoare, iar iarna în bătaia viforului de gheață, grăbește găsirea unui adăpost cald și sigur. Frumusețea vieții nu stă decât în graba noastră de a dobândi ceia ce nu avem. Dar strădania de fiecare zi a omului țintește finalitatea și iată de ce vrând-nevrând fiecare din noi se gândește și la moarte; își face un examen de conștiință; își dă seama de iuțeala
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Câteva noțiuni de pedagogie vor fi de acum suficiente pentru a-i transforma pe toți neștiutorii în învățători fără pereche. Tocmai asta s-a întâmplat în Universitatea franceză în ultimii treizeci de ani. O armată de educatori necalificați, recrutați în grabă pentru a face față afluxului de elevi generat de generalizarea învățământului gimnazial și în același timp de creșterea demografică, s-a trezit dintr-o dată titularizabilă și titularizată. Și tot în același timp, de vreme ce conținutul cunoștințelor nu mai conta, cei care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
nivelul lingvistic decât pentru a bascula în sociologism. Scopul este de a-l familiariza pe elev cu existența cotidiană a unei țări, privite prin prisma aspectelor sale celor mai superficiale, reflectate prin intermediul vulgarității mijloacelor de comunicare. Platitudinile, stereotipurile scrise în grabă de jurnaliști care n-au nimic de scris îi depășesc în mod decisiv ca valoare educativă pe Shakespeare sau pe Dante, pe Pascal sau pe Goethe, pe Dostoievski sau pe Mandelștam. În programa cursurilor pentru obținerea specializării în engleză, literatura
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
gest afirmativ și Îl auzi pe aristocrat murmurând „Doamne sfinte“ Înainte de a porni să bată iar cămăruța În sus și În jos. În momentul acela englezii erau Îngrijiți În cel mai frumos salon din palat de servitorii contelui, mobilizați În grabă mare. Alatriste, pe când aștepta, auzise mare forfotă prin uși, voci de slugi la intrare și nechezat de cai În grajduri, de unde se vedea, prin ferestrele cu ochiuri prinse În plumb, vâlvătaia torțelor. Toată casa părea pe picior de război. Contele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Contele Îl privi cu o agasare ironică. Teamă mi-e că ai făcut deja prea mult pentru o singură noapte. Cel mai bine ar fi să-ți iei tălpășița. Alatriste Încuviință și, cu un suspin interior, se pregăti resemnat, fără grabă, să-și ia rămas-bun. Era limpede că nu se putea Întoarce la el acasă și nici nu se putea refugia În casa vreunui prieten; iar dacă Guadalmedina nu-i oferea găzduire, nu-i rămânea decât să bată străzile, la discreția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ritmul marcat de bătaia lentă a tobelor. — El Tercio de Cartagena a ajuns la Nieuport la căderea nopții, Încheie Vicuña, mișcând cu singura lui mână ultimele bucăți de pâine și ultimele căni rămase pe masă. Tot așa, la pas, fără grabă: șapte sute, din cei o mie o sută cincizeci de oameni care Începuseră bătălia... Lope Balboa și Diego Alatriste veneau cu ei, negri de praf de pușcă, Însetați, extenuați. Se salvaseră pentru că nu rupseseră rândurile, ci Își păstraseră sângele rece În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]