5,312 matches
-
săi să nu corecteze manuscrisele textelor din Scriptură pe baza regulilor gramaticii. Așadar, Grigorie nu se prezintă ca și cum el ar scrie „oracolele lui Dumnezeu”, ci intenționează să respingă regulile amănunțite propuse de Cassiodor în Principii, nenumăratele detalii ale regulilor sale gramaticale. El condamnă acest tehnicism cînd e vorba nu numai de cuvintele lui Dumnezeu, ci și de scrierile Părinților Bisericii sau de propriile sale scrieri. în rest, sîntem departe de a avea un studiu serios consacrat stilului lui Grigorie, care este
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Mare, Cassiodor sau Isidor de Sevilia, de faptul că trebuia să salveze ce se mai putea salva din cultura antică, într-o epocă în care violența și barbaria covîrșeau totul. De aceea, operele sale conțin numeroase greșeli, chiar la nivel gramatical, și autorul însuși declara (fără îndoială, exagerînd) că nu știe gramatică; și citatele din autorii clasici, pe care Grigorie le memorase în timpul studiilor din tinerețe, sînt mai degrabă mecanice decît izvorîte dintr-o elaborare literară veritabilă și gîndită. Bibliografie. Ediții
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pe cît era posibil, dușmanii cetății cerești către care această societate, prin vocație, trebuie să-i conducă pe membrii ei”. a) Activitatea literară Așa cum am spus, Isidor a fost mai ales un erudit, însă erudiția sa nu are doar ținte gramaticale și științifice, ci și religioase, fiindcă el este un slujitor neobosit al Bisericii și al propriei țări. Chiar în acest sumar examen al producției sale, trebuie să evităm distincția între opere sacre și opere profane, care nu este justificată de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
însă, lăsînd la o parte metoda, pentru că nu-i putem cere în mod anacronic lui Isidor să folosească o metodă diferită de cea utilizată în lumea antică, această operă e prețioasă și în zilele noastre pentru marea masă de informații gramaticale și lexicale pe care ni le-a transmis. în afară de etimologie și de limbă, Isidor se consacră și explicării celor șapte arte liberale, devenind în această privință, împreună cu Boetius și Cassiodor, una dintre principalele surse de cunoștințe din Evul Mediu; erudiția
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o evocare falsificatoare a momentului omagial. Al doilea text ("Cinstind...") are tot 81 de elemente sau cam 76 de cuvinte (adică nu numărând doar ceea ce este între blancuri și neseparând particule să facem, a asigura). Nu facem aici o analiză gramaticală ca scop în sine, și o "numărătoare exactă": ceea ce ne interesează este mai ales raportul între substantive,(S), verbe (V), adjective (A). Frapează numărul foarte mare de S (26-27) și de Adj. care le însoțesc (15, plus un adverb care
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
se are în vedere nimic care ar putea să genereze un dialog, totul este un peremptoriu monolog, enunțat dintr-o suflare, în care nu ar fi loc pentru a separa ceva în acest m, șir de enunțuri fără apel, lipite gramatical între ele până la sfârșitul care dă "rezolvarea": comunismul!, cu semn de exclamare (așa dorise NC să fie pronunțat, așa îl pronunțase, desigur, E.Bobu), semn prevăzut de la începutul acestei lungi fraze și de fapt al întregului M, căci avem, aici
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
dă "rezolvarea": comunismul!, cu semn de exclamare (așa dorise NC să fie pronunțat, așa îl pronunțase, desigur, E.Bobu), semn prevăzut de la începutul acestei lungi fraze și de fapt al întregului M, căci avem, aici, ultimul paragraf. Poate că faptele gramaticale cele mai frapante sunt gerunziul și fraza foarte lungă. Gerunziul este folosit la începutul frazei, cu valoare verbală, și tot așa apare în celălalt text, ca și în alte două paragrafe: prețuind - paragraful 7 - și apreciind - paragraful 14 -, pe când omagiind
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
clasă și convinși că în fața lor se scrie istoria. Ieșind din vis (coșmarul care-l bîntuise ani întregi îl părăsește pe Rubașov în închisoare), eroul renunță la solidar-impersonalul noi pentru a se lăsa în seama a ceea ce el numește ficțiunea gramaticală: necunoscuta pînă atunci voce a conștiinței, mai puternică decît acest opium al popoarelor, religia revoluției. Iluzia e în această lume chiar rațiunea existenței: după 25 de ani de temniță, un comunist dintr-o țară din estul Europei ajunge în sfîrșit
Utopii trădate by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14993_a_16318]
-
totuși cu mijloacele ei, se neagă pe sine însăși, devenind mai «literatură» ca oricare alta”. În multe „noi” romane franceze „obiectul zugrăvirii este haosul, dar modul ei este spiritul sistematic până la didacticism”, iar stilul unora e „un fel de clovnerie gramaticală, ca în teatrul absurdului. Limbajul a devenit antilimbaj”. Despre, despre, despre.... (1995) adună pagini critice diverse, ocazionale, apărute inițial în publicații din țară și de peste hotare sau inedite. Două texte ample, Ne despărțim de Goethe? și Scrisoare către Gabriel Liiceanu
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
de preoți din ținutul Fălciului. Învață mai întâi în satul natal, urmează la Huși, în 1807, clasa de limbă greacă a dascălului Gheorghe Patruiotul, continuându-și instruirea la Iași, sub protecția mitropolitului Veniamin Costache. Studiază la Școala Domnească, în clasele „gramaticale” și „umanioare”, retorica, poezia și limbile clasice. Cu ajutorul mitropolitului, este trimis în 1819 la Academia din insula Chios, condusă de rectorul Neofit Vamva. Izbucnind mișcarea din 1821, S. pleacă la Cernăuți, unde face, până în 1826, studii de limba germană, latină
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
săptămână între 7 august și 28 august 1892, zilnic între 2 septembrie și 27 septembrie 1892. Continuă numerotarea „Trompetei Covurluiului”. Director este G. Georgiade Heleujanu, care scrie și articole cu caracter politic, într-un stil demagogic și cu frecvente greșeli gramaticale. Apar câteva schițe neiscălite, fără valoare. Se republică însă, în foileton, romanul Thalassa al lui Al. Macedonski. Printre numeroase versuri lipsite de însemnătate, cele mai multe anonime, altele aparținând Elizei Mustea, sunt găzduite adesea poezii de Th. M. Stoenescu. O cronică a
SENTINELA DUNAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289620_a_290949]
-
categorii: pe o parte cea a jocurilor didactice sau educative, iar pe de altă parte categoria jocurilor simulative. Jocurile educative sunt proprii vârstei și educației preșcolare. Copiii adoptă diverse jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii, de orientare, jocuri matematice, jocuri gramaticale. Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament (foarte apropiate de studiul de caz), pentru îndeplinirea unor roluri reale din viața de zi cu zi. De aceea, ele capătă mai mare densitate la vârste școlare mai mari și se prezintă mai
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
performanțelor elevilor și precizări privind modul de continuare a activității. Variantele lecției de formare de priceperi și deprinderi pot fi identificate în funcție de specificul domeniului de activitate și de locul desfășurării activități: lecția de formare a deprinderi de activitate intelectuală: analiză gramaticală, analiză literară, analiza unui text filozofic, analiza unui document istoric, realizarea unui eseu literar sau filozofic, rezolvarea de exerciții și probleme, etc.; lecția de formare a unor deprinderi motrice, specifică disciplinei educației fizică; lecții de formere a unor deprinderi tehnice
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
Realizarea de către elevi a unor lucrări pe baza cunoștințelor recapitulate; în cazul lecțiilor de consolidare și deprinderi această etapă ocupă ponderea cea mai mare în structura lecției și se concretizează, în funcție de specificul disciplinei, prin: rezolvarea de exerciții și probleme, analize gramaticale, analize literare, realizarea unor lucrări cu caracter tehnic, etc; 4. Aprecierea activițății elevilor; 5. Precizarea și explicarea temei. În funcție de întinderea conținutului supus recapitulării (temă, capitol, materia unui semestru sau a unui an scolar), variantele posibile ale acestui tip de lecție
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
categorii: pe o parte cea a jocurilor didactice sau educative, iar pe de altă parte categoria jocurilor simulative. Jocurile educative sunt proprii vârstei și educației preșcolare. Copiii adoptă diverse jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii, de orientare, jocuri matematice, jocuri gramaticale. Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament (foarte apropiate de studiul de caz), pentru îndeplinirea unor roluri reale din viața de zi cu zi. De aceea, ele capătă mai mare densitate la vârste școlare mai mari și se prezintă mai
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
performanțelor elevilor și precizări privind modul de continuare a activității. Variantele lecției de formare de priceperi și deprinderi pot fi identificate în funcție de specificul domeniului de activitate și de locul desfășurării activități: * lecția de formare a deprinderi de activitate intelectuală: analiză gramaticală, analiză literară, analiza unui text filozofic, analiza unui document istoric, realizarea unui eseu literar sau filozofic, rezolvarea de exerciții și probleme, etc.; * lecția de formare a unor deprinderi motrice, specifică disciplinei educației fizică; * lecții de formere a unor deprinderi tehnice
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
Realizarea de către elevi a unor lucrări pe baza cunoștințelor recapitulate; în cazul lecțiilor de consolidare și deprinderi această etapă ocupă ponderea cea mai mare în structura lecției și se concretizează, în funcție de specificul disciplinei, prin: rezolvarea de exerciții și probleme, analize gramaticale, analize literare, realizarea unor lucrări cu caracter tehnic, etc; 4. Aprecierea activițății elevilor; 5. Precizarea și explicarea temei. În funcție de întinderea conținutului supus recapitulării (temă, capitol, materia unui semestru sau a unui an scolar), variantele posibile ale acestui tip de lecție
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
calculator; Mijloace tehnice: retroproiector, diaproiector, casetofon, televizor, video. Evaluarea Evaluarea inițială. Evaluarea cumulativă verificări de sondaj și globale. Evaluarea continuă pe tot parcursul activităților și la încheierea unei etape. Evaluarea va urmări: nivelul limbajului sub aspect articulator, fonetic, lexic, semantic, gramatical la încaperea activității și apoi pe parcursul terapiei logopedice, în funcție de obiectivele și conținutul fiecărei etape; nivelul structurilor operaționale formate pe baza însușirii logice a cuvintelor, capacitatea de a opera cu cuvintele (de a efectua operații logice de analiză, comparații, sinteze, abstractizări
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
terapiei: Pe toată perioada școlarizării PLANIFICAREA INTERVENȚIEI: SCOPUL INTERVENȚIEI: Elaborarea, organizarea și dezvoltarea limbajului ca sistem fundamental al vieții psihice. PROGRAMUL TERAPEUTIC PROPRIU-ZIS care are în vedere: COMPONENTA FONETICĂ cu etapele: 1.Etapa prefonematică 2.Învățarea vocabularului 3.Învățarea structurilor gramaticale COMPONENTA LEXICO-GRAFICĂ cu următoarele etape: 1.Dezvoltarea abilităților necesare însușirii scris-cititului. 2.Inițierea în scriere și citire. 1. COMPONENTA FONETICĂ OBIECTIVE GENERALE: Înlăturarea negativismului față de vorbire Elaborarea, organizarea și dezvoltarea limbajului Dezvoltarea praceselor psihice ale copilului( atenție, memorie, imaginație, gândire
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
praceselor psihice ale copilului( atenție, memorie, imaginație, gândire) Formarea funcției de comunicare a limbajului prin: Crearea necesității de a comunica pe cale verbală; Crearea unui climat afectiv favorabil comunicării; Folosirea unor forme de activitate care să faciliteze trecerea cuvintelor și structurilor gramaticale învățate în limbajul activ; Integrarea achizițiilor verbale în experiența de viață a copilului. OBIECTIVE OPERAȚIONALE: Deblocarea aparatului fono-articulator Pregătirea organelor fono-articulatorii pentru învățarea pronunției Pregătirea copilului pentru receptarea vorbirii prin formarea atenției auditive și vizuale, prin centrarea privirii asupra vorbitorului
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
viață a copilului. OBIECTIVE OPERAȚIONALE: Deblocarea aparatului fono-articulator Pregătirea organelor fono-articulatorii pentru învățarea pronunției Pregătirea copilului pentru receptarea vorbirii prin formarea atenției auditive și vizuale, prin centrarea privirii asupra vorbitorului Învățarea limbii cu toate componentele sale: fonetică, vocabular și structură gramaticală Dezvoltarea și coordonarea motorie Orientarea în spațiu și gnozia corporală 1. ETAPA PREFONEMATICĂ ACTIVITĂȚI: Exerciții pentru dezvoltarea motricității aparatului fono-articulator: pentru mobilitatea feței: clipirea ochilor, umflarea obrajilor, suptul obrajilor, mișcările globilor oculari; pentru maxilare: închiderea și deschiderea gurii liber și
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
pe toți cunoscuții și îi place să vorbească cu oricine se întâlnește. Dificultăți de pronunție mai ales în din grupa sigmatismelor și rotacismelor.Vocabularul copilului este slab dezvoltat. Folosește propoziții simple pentru a se exprima. Folosește un limbaj greoi, incorect gramatical. Recurge des la limbajul gestual pentru a-și exprima dorințele, interesele. Înțelege mesajele scurte, iar în cazul unui consemn mai lung apare neînțelegerea, lipsa interesului copilului, renunță la acea activitate. DATE PEDAGOGICE SEMNIFICATIVE În jurul vârstei de 5 ani frecventează pentru
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
dintre membrii grupului. Trebuie amintit și subliniat și că această metodă dezvoltă capacitățile de ascultare ale elevilor, precum și de exprimare liberă, fiecare elev trebuind să asculte și mai apoi să prezinte, într-o formă adecvată, corectă din punct de vedere gramatical și logic, și pe înțelesul colegilor săi, ceea ce a aprofundat. Pedagogul va răspunde la întrebările la care „experții” nu au reușit să găsească un răspuns sau va interveni pentru a corecta unele informații înțelese greșit. Rolul său va fi mai
Metoda mozaicului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bojoga Ramona-Petronela; Zaharia Oana-Simona () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1137]
-
și scrise; b. în funcție de natura faptelor de limbă care se aplică în exerciții, distingem: exerciții fonetice, de vocabular, morfologice și sintactice; c. în funcție de natura priceperilor și deprinderilor pe care le formăm elevilor, pot fi: exerciții ortografice, ortoepice, de punctuație, lexicale, gramaticale, stilistice; d. după gradul de interdependență pe care-l pretinde rezolvare lor, distingem două mari categorii de exerciții: de recunoaștere și cu caracter creator. (1) Exercițiile, indiferent de tipul abordat trebuie să îndeplinească un rol educativ, să ducă la exersarea
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
elevi. În școala generală se pot aborda diverse tipuri de exerciții: ortografice și de punctuație, sub formă de copiere sau dictare, despărțire în silabe a unor cuvinte cuprinse în textul dat, înlocuirea unor termeni, trecerea unor cuvinte de la o formă gramaticală la alta etc. De orice factură ar fi, exercițiile de dictare sau autodictare nu au eficiență dacă nu sunt analizate și corectate, de fiecare dată, greșelile de ortografie și punctuație comise. „Exercițiile gramaticale sunt manifestări ale unor jocuri inteligente. Orice
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]