4,296 matches
-
care de la distanță par muș te“. În fața acestui fragment, simți imediat ceva din zona bucuriilor simple. Nu mai știi ce să crezi, dacă e vorba de un PARADOX ȘI NONSENS 191 197. simplu joc al minții, neîntrecut în frumusețe și gratuitate, sau dacă ești invitat să vezi acolo și altceva aparte. Oricum, înainte de toate este firesc să te bucuri în tăcere de ceea ce vezi și de faptul că a fost posibil așa ceva. Iar ceea ce vezi apare ca într un adevărat emporium
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
158-175 ~ prereflexivă (sau „incon știentă“) 89 ~ speculativă (sau metafizică) 15 (n. 5), 66-67, 106 ~ tehnică 59, 106-107 ~a este nongândire 105 (n. 97) excedere a ~ obișnuite (vezi „excedere“) limite ale ~ (vezi „limită“) situație aporetică a ~ 59, 79- 81, 178, 193 gratuitate ~ a cunoașterii speculative 67, 106 ~ a unor nonsensuri 19, 28, 133, 136, 192 H hazard 75 (n. 59) hermeneutică 46, 91, 150, 160 (n. 158) (vezi și „interpretare“) hiperbolic 66, 84 homo novus 73, 74 I imagine 15-16, 17, 25-26
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
intenție ~ și gândire antinomică 159, 161, 163 ~ și transgresare a sensului 24, 78, 83, 103, 107, 108, 111, 131, 132, 136-143 intenționalitate moduri distincte de ~ 10, 11, 14, 59, 83, 122, 130 (n. 133), 154 transgresarea ~ 112, 163 (vezi și „gratuitate a unor nonsensuri“) intermundiu 61 interpretare 25, 28, 31, 49, 72, 148-150 ~ absurdă 26 (n. 15), 64, 119, 140, 156 (n. 154), 189 (n. 196) ~ alegorică 60, 189 ~ analogică 41 (n. 24), 66 ~ comună 64 (n. 52), 74 ~ gnostică 151-153
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ca peisaj“. Astfel, natura ne captivează ca peisaj atunci când o privim, să spunem, cu o anume dispoziție estetică, lăsându ne atrași pur și simplu de întinderea sa nesfârșită și lumina care se pierde în depărtare. O privim cu o anume gratuitate, având în față, aproape indeter minat, apariția ei ca pentru întâia oară. Iar privirea se lasă în jocul liber și simplu al contemplării, ca și cum ar fi străină oricărei preocupări. Ceea ce se vede captivează și reține la sine, absoarbe privirea care
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
de savanți se află „un șir finit de bame uscate“, alături de care - dacă mai poate fi vorba de un „alături“ - lumea însăși infinită și inutilă. Iar când e vorba de inutilitatea lumii în întregul ei, te poți gândi, simplu, la gratuitatea frumoasă a celor ce nu țin de nici un calcul omenesc. Nu ar trebui căutate motivații ascunse celor spuse de Urmuz, să zicem voința de parodiere a noilor științe și filozofii. Sigur, ne putem gândi și la așa ceva, însă nu este
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
atitudine compre hen sivă și nu doar simpla aprehensiune a unui lucru. Presupune nevoia de a lega cuvintele într un anume fel, sub o intenție distinctă de altele, chiar și atunci când ea ne rămâne străină sau când comportă o deplină gratuitate. Dar sub ce intenții se pot suspenda unele norme de coerență în actul de vorbire? Apoi, este posibilă exprimarea a ceva absurd în genere, la orice nivel al limbii vorbite? Cât privește cea dintâi chestiune, Coșeriu are în atenție câteva
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
de glume sau jocuri de cuvinte“. Al doilea se referă la situațiile în care un discurs absurd este citat întrun alt discurs („Ion afirmă că obiectele rotunde sunt pătrate“). Iar al treilea, uzajul extravagant al limbii, pare să comporte o gratuitate neobișnuită. De această dată, „dincolo de orice sens metaforic, se dorește tocmai exprimarea a ceva absurd“. Exact aici ar inter veni o diferență esențială între lingvist și logician. Anume, lingvistul admite ușor cazurile extravagante, socotind că ab 136 PRIVIND ALTFEL LUMEA
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
care de la distanță par muș te“. În fața acestui fragment, simți imediat ceva din zona bucuriilor simple. Nu mai știi ce să crezi, dacă e vorba de un PARADOX ȘI NONSENS 191 197. simplu joc al minții, neîntrecut în frumusețe și gratuitate, sau dacă ești invitat să vezi acolo și altceva aparte. Oricum, înainte de toate este firesc să te bucuri în tăcere de ceea ce vezi și de faptul că a fost posibil așa ceva. Iar ceea ce vezi apare ca într un adevărat emporium
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
158-175 ~ prereflexivă (sau „incon știentă“) 89 ~ speculativă (sau metafizică) 15 (n. 5), 66-67, 106 ~ tehnică 59, 106-107 ~a este nongândire 105 (n. 97) excedere a ~ obișnuite (vezi „excedere“) limite ale ~ (vezi „limită“) situație aporetică a ~ 59, 79- 81, 178, 193 gratuitate ~ a cunoașterii speculative 67, 106 ~ a unor nonsensuri 19, 28, 133, 136, 192 H hazard 75 (n. 59) hermeneutică 46, 91, 150, 160 (n. 158) (vezi și „interpretare“) hiperbolic 66, 84 homo novus 73, 74 I imagine 15-16, 17, 25-26
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
intenție ~ și gândire antinomică 159, 161, 163 ~ și transgresare a sensului 24, 78, 83, 103, 107, 108, 111, 131, 132, 136-143 intenționalitate moduri distincte de ~ 10, 11, 14, 59, 83, 122, 130 (n. 133), 154 transgresarea ~ 112, 163 (vezi și „gratuitate a unor nonsensuri“) intermundiu 61 interpretare 25, 28, 31, 49, 72, 148-150 ~ absurdă 26 (n. 15), 64, 119, 140, 156 (n. 154), 189 (n. 196) ~ alegorică 60, 189 ~ analogică 41 (n. 24), 66 ~ comună 64 (n. 52), 74 ~ gnostică 151-153
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
fi elementul major al unei, în fond, meditații despre viață și moarte, despre plurisemia misterului. Cu riscul de a se pierde, cititorul prozelor dlui Andrei Oișteanu va admira oricum priveliștea de selvă amazoniană a amplelor sale diorame, în întreaga ei gratuitate menită, și asta e sigur, să trezească într-însul mai multe discordante memorii, legate de obiecte uitate în cuvinte, în sunete stranii, de asemenea, resuscitate. Barbu CIOCULESCU, "JURNALUL LITERAR", serie nouă, nr. 37-40, noiembrie 1995 Un obiect straniu Cutia cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
eterne. Nu aveam curajul să-i povestesc astfel de lucruri lui Matvei. Îl ascultam aproape nepăsător, gândindu-mă că, dacă tot este să bem, trebuie să ne umplem cu ceva clipa, timpul să se ducă în dusul lui cu acea gratuitate a vorbelor de la beție, grele uneori, alandala alteori, dar ducându-se fără de urmă. „Și m-am spovedit lu’ tata“, a continuat Matvei. „Și de aici a început drama. Nu numai că m-a bătut de n-am știut de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
acolo, le aduc aici și le fac neveste și rezolvă pentru totdeauna tot ceea ce politicienii sau bișnițarii nu vor reuși niciodată să mai împlinească vreodată... 14tc "14" Poc, sus. Poc, jos. Mingiuca mă scoate și mă întoarce în mine, cu gratuitatea jocului că aici, pe Bulevard, aș fi putut de câteva ori să-mi schimb viața. Locuri precise aproape în care, pot spune acum, puteam să-mi schimb viața. Puncte în care destinul meu venise să ne întâlnim și eu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și-a văzut mai departe de vite și de copii. Asta nu înseamnă că scriitorul trebuie să se transforme într-un soi de Casandră (prevestitoare de rele). Dar să dea glas neliniștii morale a maselor, asta este, între altele (în ciuda gratuității artei!), pe deplin posibil. Este, pe lângă căutarea sensului existenței, o condiție a marii literaturi, a universalității ei. OAMENI CUNOAȘTEM? Trebuie să mărturisesc că nu văd în București în câteva luni atâta lume câtă văd în câteva zile ori de câte ori mă duc
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
o va pierde pentru mine o va găsi”. Cine nu este gata să-și piardă garanțiile imaginare și firavele sale certitudini nu va putea gusta din adevăratul banchet care este Cuvântul lui Dumnezeu. Pofta de aventură comportă încă un element: gratuitatea. Cine vrea să descopere nu trebuie să încerce să exploateze imediat descoperirea sa. Dacă cineva se întreabă în fiecare minut „la ce folosește?” și vrea cu orice preț „să se folosească” de lucruri, dacă va căuta doar lucruri utile, chiar
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
dat o mărturie personală despre această luptă pentru sens; putem, de asemenea, să amintim aici și poziția lui Sartre. Sila sau greața sartriană este expresia tipică a pierderii sensului, ce comportă dezlipirea de structurile logice, pierderea justificării, urgența absolută a gratuității. Dar nu putem să ne limităm la a sta în ascultarea «vieții care moare»; nu ne putem stabili în această fază. Trebuie recuperat sensul. Această recuperare apare pentru început ca reînnoire a mirării, reîntoarcere, chiar dacă dramatică, la origini. Fenomenele care
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
sensului și sunt concomitente silei sartriene pot sluji ca termeni de comparație la configurarea, prin răsturnare, a caracteristicilor recuperării sensului. Întâi de toate, coordonarea și întărirea unității structurilor logice, în așa fel încât un dat să nu rămână izolat în gratuitatea sa, ci să dobândească sens în contextul unei explicații. Ceea ce îngreunează această activitate nu sunt în nici un caz aspectele sale tehnice, ci eterogenitatea factorilor ce trebuie să fie recompuși într-un nucleu coerent și clar. O experiență de viață, un
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
renunța nici o clipă, indiferent de vîrsta pe care o ai, la ideea de a face o facultate cei care susțin contrariul sînt, în multe cazuri, marii "frustrați" care nu au reușit să cîștige pariul examenului de admitere universitar. Profită de gratuitatea sistemului de învățămînt de stat, cît încă mai este valabilă. În consecință, în calitate de proaspăt absolvent al unui liceu, înscrie-te la cursurile unei facultăți din domeniul care te atrage (poți urma și cursurile a două sau mai multe facultăți diferite
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
împreună cu consilierul stabilesc pașii ce trebuie urmați pentru atingerea scopului final ANEXĂ 37 Universitatea "Petre Andrei" din Iași Facultatea de Asistență Socială și Sociologie Student: Anul: RAPORT DE ACTIVITATE Instituția: DIRECȚIA DE ASISTENȚĂ COMUNITARĂ IAȘI Compartiment: Serviciul Social, Prestări Servicii, Gratuități, Facilități Dată: Activitate desfășurată/locul: Instrumente utilizate: anchetă socială, observația directă, întrevederea/interviul, planul de servicii Descrierea situației beneficiarului: Măsuri de asistență socială propuse: Observații privind desfășurarea activității: Propuneri/concluzii: Semnătură, Semnătura, Șef Serviciu Social Coordonator de practică asistent social
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
foarte solidă și, normal, să exprime o stare de fapt sau o imagine foarte apropiată de realitate, și nu reacții emoționale. Ziarul sistemului trebuie să fie ieftin sau foarte ieftin. Nu se recomandă un ziar gratuit pentru că, în timp, această gratuitate face ca ziarul să își piardă din valoare. De aceea, o sumă cît de mică, chiar derizorie, este recomandabil a fi plătită pentru un asemenea tip de ziar. Ziarul sistemului trebuie să apară cu o anumită periodicitate: o dată pe săptămînă
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
astăzi mai puțin caracterul de gimnastică terapeutică, cât devine un fenomen de graniță, dependent de procesul publicului, care aduce abundent în perioada liberă, jocuri, dansuri, întreceri ce contracarează psihic efectele muncii, dar care prin caracterul distractiv, introduc forma de aparentă gratuitate și profundă muncă economică. O altă formă specială a ritmului sportiv o reprezintă semnalele sonore, vizuale, zgomotele, răsuflarea, mirosul de la antrenamente, muzica specială în timpul odihnei sau la antrenamente, vocea și strigătele antrenorului, fie a unei muzici pentru antrenamente, fie a
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
dușman, adversar, față de alt ego, ce poate să fie nihilist. Construirea limbajului sportiv contemporan, referitor la domeniul social al sportului depinde de circulația economică a valorilor, de linia discontinuă a caracterului jocului dar și de periodicitatea jocurilor. Periodicitatea pare doar gratuitate, ca recreativitate, ca plăcere sau divertisment, dar sub cadrul Olimpiadelor contemporane se ascund mereu alte scopuri, unele depinzând de meseria de sportiv, altele depind de competiții cu elemente teatrale pentru public. Multe succese ale manifestărilor sportive depind de hazard: spectatorii
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
arată două atitudini pe care oamenii le pot avea în fața Domnului. Modalitatea elogiată este cea a păcătosului, care se umilește, atitudine corectă și plăcută lui Dumnezeu (cf. Lc 18,9-14). Independent de conștiința omului, iertarea lui Dumnezeu este perpetuată cu gratuitate de-a lungul istoriei. Acest lucru este încununat în mod admirabil prin modalitatea în care Isus a suferit jertfirea de sine, invocând iertarea Tatălui asupra celor care îl osândeau: „Tată, iartă-i căci nu știu ce fac!” (Lc 23,24). Promițându-i
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
În acest sens, poate exista și o ierarhie a valorilor pe care confesorul i le propune penitentului, în calitatea sa de învățător. Aceasta se poate face din două puncte de vedere: unul obiectiv, care prezintă în ordine ierarhică porunca iubirii, gratuitatea, bunăvoința, dreptatea, etc. și unul-subiectiv, care este stabilit în funcție de personalitatea penitentului. Important însă ca penitentul să fie ajutat să distingă eroarea de adevăr, precum și vinovăția de păcat. Pentru aceasta, confesorul se așază într-un proces dialogic cu penitentul, urmărind ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
chiar în cadrul reconcilierii sacramentale, ignorând celelalte componente ale personalității și, implicit, ale religiozității sale. Religiozitatea sa se mai numește și „moralistă”, pentru că se axează pe observarea legii în mod legalist, ignorând propriile sale limite. Este carent în a avea simțul gratuității. Privește toate în manieră narcisistă și perfecționistă. Afectivitatea sa îi alimentează o viziune idealizantă a religiozității, trăind și stări intense de scrupulozitate. Adesea, însă, acest tip de penitent poate îmbrăca și forma fariseică a formalismului religios. În confesional, el nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]