1,396 matches
-
de zîmbetul senin al multor femei blestemul meu cel bun... Presiunea în separator crește continuu. Pun degetul pe butonul de deschidere a supapei prin care voi arunca azotul în atmosferă. Tensiunea în filtre s-a stabilizat la valoarea dictată de Graur. Vlad schițează un zîmbet, semn că a scăpat de trăsnet. Aer! anunță el, pornind pompa de alimentare. Manometrul de pe aer indică o creștere lentă a presiunii în tunelul de alimentare. De jos, din colțul încăperii, se aud cîteva pocnete înfundate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
să stăm de planton. Facem manevrele pentru băgarea azotului în rezervor. Zgomotul dispare. Deschid interfonul și întreb: Ioane, gata legăturile? Acuși! îl aud pe Ion strigînd de departe; probabil lucrează înăuntrul tabloului de comandă. Mihai, ai făcut manevrele? mă întreabă Graur. Gata. Am băgat și azotul în rezervor. Așteptăm să termine Arbore, să predăm controlul pe dispecerul central, îi răspund. Bravo, Mihai! strigă Graur. Felicitări! Meritul e și-al vostru, Petre, altfel... Vă mulțumesc tuturor! le spun. În interfon se aud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pe Ion strigînd de departe; probabil lucrează înăuntrul tabloului de comandă. Mihai, ai făcut manevrele? mă întreabă Graur. Gata. Am băgat și azotul în rezervor. Așteptăm să termine Arbore, să predăm controlul pe dispecerul central, îi răspund. Bravo, Mihai! strigă Graur. Felicitări! Meritul e și-al vostru, Petre, altfel... Vă mulțumesc tuturor! le spun. În interfon se aud mai multe voci de răspuns. Tovarășe Vlădeanu, tovarășe Vlad, felicitări! Ați făcut treabă bună, aud vocea prim-secretarului. Veniți încoace? Vă așteaptă cafelele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o parte din cei care au stat în sala dispecerului central. Maistrul Cornea schimbă cîteva vorbe cu noi prin interfon, apoi discutăm cu Brăduț, Lupu și Luchian, care se scuză că nu mai pot rămîne. Plec și eu, Mihăiță, zice Graur. Salut! Mulțumesc, Petre! Și eu trebuie să-ți mulțumesc. Mi-a prins bine sfatul tău. Totul e să fii ferm. Am să-ți povestesc... Am auzit, îi spun, dar nu-mi place c-ai zis "nu". Eu?! se miră Graur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Graur. Salut! Mulțumesc, Petre! Și eu trebuie să-ți mulțumesc. Mi-a prins bine sfatul tău. Totul e să fii ferm. Am să-ți povestesc... Am auzit, îi spun, dar nu-mi place c-ai zis "nu". Eu?! se miră Graur. Am spus doar că vreau să mă gîndesc, să nu se creadă că sar în sus de bucurie... Și-apoi, nu e chiar așa de ușor să mă apuc să fac organizare... Nu-i de nasul unui doctor în științe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sînteți voi, ăștia valoroșii, spune Cezara, vă place s-o faceți pe nebunii. Noroc de noi, femeile, că vă înțelegem. Sărut mîinile, la revedere! le spun. Îmi văd de drum, fluturîndu-mi mîna în semn de salut. Îmi pare bine că Graur s-a hotărît să preia conducerea Sectorului cercetare. E un tip descuiat, cu o bază științifică solidă. El n-o să alerge după himere, luînd ochii directorului cu vorbe goale. S-a hotărît el, dar asta nu înseamnă că a și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
3674 români. Prof. Alexandru Șăltoianu, membru În conducerea Asociației Culturale „Moldova” de la Moscova, fruntaș al mișcării de rezistență din Basarabia, arestat, condamnat și deportat cu grupul de dizidenți În perioada brejnevistă. Oameni de curaj precum Al. Usatiuc, Gh. Ghimpu, Valeriu Graur au creat o organizație ce milita pentru autodeterminare și obținerea drepturilor - limbă maternă, grafie latină, istorie corectă, drapel tricolor, Unirea cu România. Originar din stânga Nistrului reputat profesor universitar Prof. Al. Șăltoianu subliniază necesitatea asigurării cu manuale a Școlilor din Basarabia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Ținutul Herța” din care menționăm titlurile: Ion Gherman - Tratatul de bază cu Ucraina ce nu poate fi ignorat de negociatori, Anton Uncu - NATO cu orice preț, Politica faptului Împlinit, Moștenirea otrăvită, Sacrificiu istoric, Pretenții teritoriale. Maria Bucur - Dar Bucovina, Valeriu Graur - Bufonada cu Insula Șerpilor. Viorel Petrichi - Între NATO și Molotov. Eleodor Focșăneanu - Problema Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Radu Pătărlăgeanu (Tuttlingen) Sfânt pământ românesc. Hristu Cândroveanu Conștiința noastră de sine. Radu Theodoru - Utopie, Gelu Voican Voiculescu - Scrisoare deschisă către
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
comenzile de lucru la surorile evreice Sara și Rebecca, devia spre Piazza Erbe pentru a rămâne extatic în contemplarea păsărelelor, îmbătându-se de trilurile și frumusețea penajului acestor creaturi minunate. Într-o zi a strâns de pe drum un pui de graur, căzut din cuib. L-a hrănit și l-a instruit. Graurul s-a obișnuit să zboare prin casă. Ieșea pe fereastră făcea un zbor printre acoperișuri și, apoi, se întorcea în colivie. Într-o zi de primăvară însă, în timp ce stătea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Piazza Erbe pentru a rămâne extatic în contemplarea păsărelelor, îmbătându-se de trilurile și frumusețea penajului acestor creaturi minunate. Într-o zi a strâns de pe drum un pui de graur, căzut din cuib. L-a hrănit și l-a instruit. Graurul s-a obișnuit să zboare prin casă. Ieșea pe fereastră făcea un zbor printre acoperișuri și, apoi, se întorcea în colivie. Într-o zi de primăvară însă, în timp ce stătea pe pervazul ferestrei, a văzut trecând un stol de grauri. S-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
instruit. Graurul s-a obișnuit să zboare prin casă. Ieșea pe fereastră făcea un zbor printre acoperișuri și, apoi, se întorcea în colivie. Într-o zi de primăvară însă, în timp ce stătea pe pervazul ferestrei, a văzut trecând un stol de grauri. S-a unit lor și nu s-a mai întors niciodată. Giovanni a suferit foarte mult. Repeta: «M-a părăsit, ca să meargă la camarazii lui cei răi». Calabria are o conștiință foarte delicată, fără turmentările scrupulozității. Înainte de a acționa, simte
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
versuri în Sinteza (Metamorfoze, Apariție), Viața literară (Preistorie, Grădini) etc. 1926 - 1927 Profesor de italiană și franceză la liceul "Șincai". Cu o singură întrerupere, în 1928, figurează aici, ca profesor, până în 1935. Coleg cu E. Lovinescu, I. M. Rașcu, Al. Graur, N. N. Condeescu. 1927 - 1928 G. Călinescu se dedică activității critice. În Roma apare un portret al lui Benvenutto Cellini. Întors din Italia, în vârstă de 28 de ani, autorul versurilor apărute în Universul literar și Sburătorul ar fi dorit să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
culmea cîte-o spânzurătoare; Și stâncile, fantasme pleșuve, mute, oarbe, Deschid largi negre peșteri menite de a soarbe În umbra lor adâncă și de misteruri plină Pe omu-mpins de soartă a piere de lumină... sau o miniatură persană: Se duce calul Graur spre codrii de stejari, În care greu se luptă balaurii cei mari Cu pajuri năzdrăvane născute-n ceea lume; Prin locuri unde șerpii brilianturi fac din spume, Și zmeii fac palaturi de-argint cu turnuri dese Ca-n ele să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mitologie, în fumul alb al prafului de Bărăgan, pastelurile de câmp în tradiția Eliade și Alecsandri: Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă-ntinerește, Iar deșteptată de pe prund, Cireada satului pornește... În urma ei un roi de grauri Ca niște valuri cenușii S-așează-n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii. Până ce-n zarea depărtată Spre locul trist se pun pe drum, Și cum se duc, - acum ș-acum Se mai zăresc încă o dată S-amestecă prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai pronunțat picturală și cu luciri de icoană, tabloul vesperal din Zburătorul lui Eliade: Sătulă e cireada toată. A-ngenuncheat lângă fântână, Boi mari, în freamătul de iarbă, clipesc din ochii fumurii, Izbind cu cozile în muște. Tălăncile domol se-ngînă, Cât graurii, scântei de soare, s-au fugărit pe bălării. Fântâna cumpăna destinde ca o lăcustă. Ziua moare... Un taur se ridică negru, în seara galbenă mugind, Și-și roade coarnele de crucea ce tremură scârțâitoare, Cu un Hristos, ce-n zugrăveală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de nominativ-acuzativ (un, o) sau de genitiv-dativ (unui, unei) este folosit, în limba cultă, în fața adjectivului nehotărât alt sau a pronumelui altul (continuând o tendință mai veche; pentru diverse interpretări ale construcției, din perspectivă teoretică și normativă, vezi, între alții, Graur ([1930-1937] 1988); Graur (1968: 169); Iordan (1948: 122, 329); Frâncu (1984); Van Peteghem (1994); Avram ([1986] 1997a: 107); Vasilescu în GALR I: 267; Nicolae (sub tipar), în fața numeralului ordinal (după model francez sau german, vezi Iordan 1948: 304-305; Frâncu 1984
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
o) sau de genitiv-dativ (unui, unei) este folosit, în limba cultă, în fața adjectivului nehotărât alt sau a pronumelui altul (continuând o tendință mai veche; pentru diverse interpretări ale construcției, din perspectivă teoretică și normativă, vezi, între alții, Graur ([1930-1937] 1988); Graur (1968: 169); Iordan (1948: 122, 329); Frâncu (1984); Van Peteghem (1994); Avram ([1986] 1997a: 107); Vasilescu în GALR I: 267; Nicolae (sub tipar), în fața numeralului ordinal (după model francez sau german, vezi Iordan 1948: 304-305; Frâncu 1984; Avram [1986] 1997a
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
limbii române actuale, grație căreia dispunem de lucrări extrem de serioase pentru comparația cu etape anterioare de limbă, începând cu deceniul al 5-lea al secolului trecut, dintre care amintim: Iorgu Iordan, Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor", 1943, Al. Graur, Tendințe ale limbii române actuale, 1968, Valeria Guțu Romalo, "Diachronie et synchronie", 1969, și Corectitudine și greșeală, 1972/2000, Grigore Brâncuș, "Productivitatea conjugărilor în româna actuală, "Pluralul neutrelor din româna actuală", "Pluralul femininelor neologice din limba română", 1976, 1978, 1985
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
Dutch. Occasional Papers, 4, Tilburg, Van Riemsdijk & Broekhuis, 2003. NODEX = Noul dicționar explicativ al limbii române, Chișinău, Editura Litera Internațional, 2002. OC = "Observator cultural". Omagiu Rosetti = Omagiu lui Alexandru Rosetti la 70 de ani, București, Editura Academiei Române, 1965. PLG = Al. Graur (red. resp.), Probleme de lingvistică generală, I-VII, București, Editura Academiei Române (din 1961, red. resp. I. Coteanu), 1959-1977. Rlib = "România liberă". Rlit = "România literară". RRL = "Revue roumaine de linguistique", București, Editura Academiei Române, anul I: 1956. SCL = "Studii și cercetări lingvistice
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
București, Editura Academiei Române (din 1961, red. resp. I. Coteanu), 1959-1977. Rlib = "România liberă". Rlit = "România literară". RRL = "Revue roumaine de linguistique", București, Editura Academiei Române, anul I: 1956. SCL = "Studii și cercetări lingvistice", București, Editura Academiei Române, anul I: 1950. SG = Al. Graur, J. Byck (red. resp.), Studii de gramatică, I-III, București, Editura Academiei Române, 1956, 1957, 1961. SMFC = Al. Graur, J. Byck, M. Avram (red. resp.), Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, I-VI, București, Editura Academiei Române, 1959-1972
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
roumaine de linguistique", București, Editura Academiei Române, anul I: 1956. SCL = "Studii și cercetări lingvistice", București, Editura Academiei Române, anul I: 1950. SG = Al. Graur, J. Byck (red. resp.), Studii de gramatică, I-III, București, Editura Academiei Române, 1956, 1957, 1961. SMFC = Al. Graur, J. Byck, M. Avram (red. resp.), Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, I-VI, București, Editura Academiei Române, 1959-1972. ȘIO = L. Șăineanu, Influența orientală asupra limbei și culturei române, I-II, București, Socec, 1900. Ștefănescu, Corpus = A
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, introd. edit., București, 1976; Crestomație de literatură română veche, I-II, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Cluj-Napoca, 1984-1989 (în colaborare cu I.C. Chițimia). Repere bibliografice: Coman Lupu, D. Cantemir, „Istoria ieroglifică”, LL, 1974, 2; Al. Graur, Texte coresiene, RL, 1976, 25; Dan Simonescu, Tipăriturile lui Coresi în atenția editorilor, MS, 1976, 4; I. Rizescu, Coresi, „Psaltirea...”, SCL, 1976, 6; Zamfira Mihail, Coresi, „Psaltirea...”, RSE, 1977, 1; Florica Dimitrescu, O ediție de mare preț, RL, 2001, 25
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
s-a ajuns la Viena tot grupul de legionari format din următorii: Corneliu Georgescu, Nicolae Petrașcu, Groza Dumitru, Ovidiu Găină, Stănicel Stelian, Horodniceanu Nicolae, Sfințescu Dumitru, Victor Apostolescu, Andrei Vasile, Boeru Traian, Cuțumina Stavre, Leontieș Dumitru, Ghițea Gheorghe, Arnăutu Nicolaie, Graur Constantin, Bujini Nicolae, Roth Ion, Țâlnaru Laurian, Sârbu Gheorghe, Tărăoi Dumitru, Viorel Trifa, Humița Teodor, Popa Emil, Popa Niculaie, Gheorghe Dragomir, Mazilescu Nicolae, Hoinic Dragoș, Câmpeanu Ion, Tănase Nicolae, Tucan Ion, Gigi Bădulescu și alții cam 40 cu toții. Se arată
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
stau în pat și să privesc crengile camforului cât era ziua de lungă. Le am și acum în fața ochilor. Mi le amintesc la fel de clar ca cei care au mania rutelor feroviare. La camforul acela veneau foarte multe păsărele: vrăbii, sfrâncioci, grauri. Și altele cu penajul frumos colorat, dar cărora nici măcar nu le știam numele. Uneori veneau și turturele. Se așezau pe câte o creangă și apoi își luau zborul. Era un du-te-vino permanent. Știai că păsările sunt foarte sensibile la ploaie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
spital, asemenea dorințe fac deja parte din viața ta. Tu ai fost internat vreodată? — Nu. Sunt sănătos tun. Ca ursul care iese din bârlog primăvara. Plin de vigoare. — Erau păsări cu penele roșii și capul negru. O mulțime. Spre deosebire de ele, graurii arătau ca niște funcționari de bancă. Și ei veneau și ciripeau când stătea ploaia. Știu că am considerat atunci că lumea era tare ciudată, că erau milioane de pomi de camfor pe lume - nu trebuia neapărat să fie numai din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]