2,649 matches
-
mâna lui Vladimir? Mânerul se schimbă în pumnul meu. Părea să se adapteze formei pielii mele și căpătă un alt aspect. Era mai neted, mai elegant, mai suplu. Părea de o simplitate enormă, dar de o putere covârșitoare. El deveni gri, asemeni cenușii... și a mănușii care o aveam pe mână. Simt prin mănușa asta, Vladimir. Simt ca și cum n-aș fi avut-o pe mână, ca și cum ar fi propria mea piele. Ce se întâmplă? De ce și-a schimbat culoarea? De ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
la cutie și scoase de acolo două cuțite cu forme ușor curbate, ce le fixă unul în partea dreaptă și celălalt la șoldul stâng. Ar trebui să știi că își schimbă culoarea. Devine neagră, când ești în prezența unui trădător, gri, când te afli în primejdie, roșie, când simte vărsare de sânge, sau rostul vărsării de sânge, și albă, când ești printre prieteni. De asemenea, o vei simți. Ai încredere în ea! Ea are încredere în tine. Astea, continuă el, arătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
anormale. Temperatura scăzuse cu două grade de la prânz, presiunea era în scădere, iar precipitațiile erau în creștere. Arată-mi o transmisie din satelit! Bucata verde ce reprezenta teritoriul Ieșironului și datele din fiecare colț dispărură și în locul lor apăru un gri uniform ce era brăzdat ici-colo de fâșii de nori mai negri. O lumină apăru într-un colț, dar dispăru imediat. Apoi o alta, în alt colț! Ce-a fost aia? Un fulger, probabil. E în direct. Un tunet puternic cutremură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
În câteva secunde, secțiuni mijlocii din acoperișul ce dădea spre blocurile înalte începeau să cadă, iscând un nor de praf. Erau luate și duse într-un colț al podului și, în curând, printr-o parte din acoperiș se vedeau clădirile gri și cerul portocaliu care le îngrădea. Fiori de ger dădeau buzna înăuntru și din când în când unii fulgi intrau timid în întunericul podului, așezându-se elegant pe podea. După ce toată mizeria a fost curățată, fiecare și-a reluat locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
rapid noul stil când au realizat că au și ei "chestii mari și gri" care le atârnă de gât. Oamenii... Soarele da din nou să apună dincolo de linia îndepărtată a orizontului și părea să ia cu el toată mohorârea cerului gri, redându-i culoarea portocaliu-sângerie a nopții... atât de vie și de frumoasă! Lucrurile parcă devin mai apropiate și, în ciuda temperaturii glaciale de afară, relațiile dintre oameni parcă se încălzesc și distanțele dintre ei se topesc. Astfel, se naște în colegiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
spună. Împăratul se ivise de după colțul corpului D în fugă și se opri când mă văzu. Cu mine! îmi ordonă el îndreptându-se spre ușa închisă a unei săli. O scoase pe Eterna din lăcașul ei și lama îi strălucea gri, a primejdie. În curând, aveam să înțeleg de ce. Trase de mâner cu putere și se aruncă înăuntrul clasei neștiind ce avea să descopere, dar teama, pe mine, mă țintui în pragul ușii, căci ce vedeam îmi îngheță sângele în vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ai lui Helur. Descifra la capătul coridorului pe Sergheiov, iar în spatele său, ochii reci ai lui Mihail. De pe celelalte holuri veneau Gavriil, Maghir și Cozmin, care avea un păr zburlit și ochi umflați de somn. Erau îmbrăcați cu toții în mantiile gri ale Leverifului și purtau în spate sau în mâini o armă cu care fiecare se împăca cel mai bine. Suntem toți? întrebă Gavriil ajungând lângă ceilalți. Da. Suntem nouă. A mai rămas cineva pe sus? Nu cred! Oricine mai este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de cap. Îl văzu pe trădător cum caută pe la cadavre ceva. Mai reteză un corp. Govar găsi ce vroia: bucata rece de metal de la patul unui revolver! Un alt suflet se despărți de domiciliul său temporar. Luă în cătare moartea gri care se apropia de el și trase. În spatele său, la vreo cinci metri, un alt Gardian își găsi sfârșitul și semnală acest lucru urlând din toate puterile. Trase o dată. Trase de două ori. De trei ori... Corvium se apropia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
vremea ta. Își ridică mâna și-și pune ochelarii de soare, gemând. ― Doamne, ce mahmureală. Mă uit la ea cu surprindere, pentru că se vede că Geraldine nu cunoaște sensul cuvântului. Mahmureala înseamnă ochi injectați, piele pală cu o urmă de gri, păr ciufulit, cearcăne mari sub ochi. Ca de obicei, Geraldine arată perfect. Îmi iese un gâlgâit de râs pe gură. ― Geraldine, arăți tu vreodată altfel decât perfect? Geraldine își dă părul pe spate și spune: ― Crede-mă, arăt groaznic. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
faptul că te-ai transformat într-o tânără extraordinară nu-ți dăunează cu nimic. Uite. A zis-o. Practic a recunoscut că a fost un ticălos sexist. Stau și mă uit în jur prin birou. Întâi mă uit la covorul gri jerpelit și pătat cu cafea, la ciudata arsură de țigară. Mă uit la primele pagini înrămate de pe perete, la știrile importante care au ajuns în ziarele naționale, și mă mai uit la redactorul-șef, cum stă el la biroul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
simțea soarele cald pe spate, apele lipsite de adâncime ale râului pătrunzând În pădure, Încolăcindu-se În pădure, lucind În lumină, bolovanii mari neteziți de ape, cedrii și fagii de-a lungul malurilor, buștenii Încălziți de soare, netezi, fără coajă, gri - Încet-Încet dezamăgirea Îl părăsi. Se depărtă ușor, dezamăgirea care Îl cuprinsese deodată după toată agitația care-i provocase dureri În umeri. Acum totul era bine. Nick luă lanseta care zăcea pe bușteni și-i prinse un cârlig nou, legând guta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Du-te la marginea lacului și privește cum se ridică ceața“. La șase și jumătate, prietenii mei au atins acea limită. În zori, ceața se ridică de parcă ar fi răsuflarea lacului, iar munții fantomatici dispar În spatele straturilor din ce În ce mai deschise de gri, mov și albastru până când marginile ceții se unesc cu cerul lăptos. Barcagiii opriseră motoarele. Liniște deplină. Munții reflectați În apele lacului Îi făcură pe prietenii mei să se gândească la viețile lor agitate. Oare serenitatea le rămăsese necunoscută până acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
plecat și fruntea încrețită, ca un om cu gândurile aiurea. Găsise poziția aceea pentru că era o expresie a tragediei lui sufletești sau că-și ascundea defectul de curioși milostivi, sau că așa îi era obiceiul de totdeauna. Perfect îmbrăcat în gri, fără de nici o neglijență, perfect bărbierit. Avea mâinile minunate, subțiri, transparente, îngrijite. În mâini își strânsese toată sensibilitatea. Le plimba cu repeziciune și cu finețe pe obiectele de pe masă și era uimitor cu ce îndemînare mânca fără să se murdărească și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Iar relevanța lor în viața unuia sau altuia dintre noi ar trebui văzută cu fiecare caz în parte, ca și măsura în care dau seama de o anume stare a timpului de astăzi. Secțiunea întâi LA FRONTIERELE CELOR ABSURDE 1. „Gri, dragă prietene, e orice teorie“ Din câte îmi dau seama, legăm prea mult ceea ce se petrece cu noi de posibilitatea deținerii unui sens. Vrem cu tot dinadinsul să fim în posesia unui sens, să-l configurăm după propriile puteri. Vrem
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
posibilitatea lor și de ceea ce singur descoperă în acest joc. În exercițiul literar o face adesea, probabil dintotdeauna. Sunt elocvente în acest sens cuvintele pe care Goethe, în prima parte din Faust, i le atribuie lui Mefistofel: . A vorbi despre griul unei teorii și verdele a ceva auriu ține de dorința exprimării celor „absurde“. Pare destul de curioasă această năzuință a omului. Însă îi este proprie, fapt care, dincolo de ceea ce avertizează logica clasică, îți cere să o recunoști nemijlocit. Și să o
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
o ieșire. Într-adevăr, a venit vremea când stăpânul din Babilonia a fost învins în luptă chiar de cel care-i fusese oaspete. Făcut prizonier, este dus cât mai departe în adâncul deșertului, unde nu are în față decât imensitatea gri a întinderilor de nisip. Află astfel un labirint cum nu-și imaginase nimeni până atunci. După ce i-au dezlegat lanțurile, a fost părăsit acolo unde, imediat, devine parte neînsemnată și neștiută a unor vaste pustietăți. Aș remarca în legătură cu aceste două
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Steinthal utiliza deja exemplul «această masă rotundă este pătrată» (diese runde Tafel ist viereckig), pentru a susține autonomia gramaticii în fața logicii; iar Vossler cita ver surile lui Goethe: Grau, teurer Freund, ist alle Theorie, / Und grün des Lebens goldner Baum («Gri, dragă prietene, e orice teorie, / Și verde arborele auriu al vieții»), pentru a afirma caracterul non-logic al gramaticii. În fața unor asemenea exemple, scria Steinthal, gramaticianul tace, neavând nimic de obiectat, în timp ce logicianul protestează. Gramaticianul tace pentru că nu este vorba de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
incorect și inadecvat. Ar fi nu doar un eșec în privința desemnării, ci deopotrivă ceva lipsit de semnificație și de sens. De exemplu, când un fizician - care nu are deloc o dispoziție ludică sau poetică - îi spune altui fizician că aude griul teoriei sale. Spusa lui este absurdă (cel puțin prin secvența „griul teoriei“), lipsită de semnificație (căci nu transmite nici un conținut lingvistic) și lipsită de sens (căci nu face o glumă, nici nu oferă un exemplu de enunț fără sens). Ar
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ci deopotrivă ceva lipsit de semnificație și de sens. De exemplu, când un fizician - care nu are deloc o dispoziție ludică sau poetică - îi spune altui fizician că aude griul teoriei sale. Spusa lui este absurdă (cel puțin prin secvența „griul teoriei“), lipsită de semnificație (căci nu transmite nici un conținut lingvistic) și lipsită de sens (căci nu face o glumă, nici nu oferă un exemplu de enunț fără sens). Ar putea fi acceptabilă în vreo privință această propoziție? Probabil numai indirect
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Iar relevanța lor în viața unuia sau altuia dintre noi ar trebui văzută cu fiecare caz în parte, ca și măsura în care dau seama de o anume stare a timpului de astăzi. Secțiunea întâi LA FRONTIERELE CELOR ABSURDE 1. „Gri, dragă prietene, e orice teorie“ Din câte îmi dau seama, legăm prea mult ceea ce se petrece cu noi de posibilitatea deținerii unui sens. Vrem cu tot dinadinsul să fim în posesia unui sens, să-l configurăm după propriile puteri. Vrem
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
posibilitatea lor și de ceea ce singur descoperă în acest joc. În exercițiul literar o face adesea, probabil dintotdeauna. Sunt elocvente în acest sens cuvintele pe care Goethe, în prima parte din Faust, i le atribuie lui Mefistofel: . A vorbi despre griul unei teorii și verdele a ceva auriu ține de dorința exprimării celor „absurde“. Pare destul de curioasă această năzuință a omului. Însă îi este proprie, fapt care, dincolo de ceea ce avertizează logica clasică, îți cere să o recunoști nemijlocit. Și să o
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
o ieșire. Într-adevăr, a venit vremea când stăpânul din Babilonia a fost învins în luptă chiar de cel care-i fusese oaspete. Făcut prizonier, este dus cât mai departe în adâncul deșertului, unde nu are în față decât imensitatea gri a întinderilor de nisip. Află astfel un labirint cum nu-și imaginase nimeni până atunci. După ce i-au dezlegat lanțurile, a fost părăsit acolo unde, imediat, devine parte neînsemnată și neștiută a unor vaste pustietăți. Aș remarca în legătură cu aceste două
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Steinthal utiliza deja exemplul «această masă rotundă este pătrată» (diese runde Tafel ist viereckig), pentru a susține autonomia gramaticii în fața logicii; iar Vossler cita ver surile lui Goethe: Grau, teurer Freund, ist alle Theorie, / Und grün des Lebens goldner Baum («Gri, dragă prietene, e orice teorie, / Și verde arborele auriu al vieții»), pentru a afirma caracterul nonlogic al gramaticii. În fața unor asemenea exemple, scria Steinthal, gramaticianul tace, neavând nimic de obiectat, în timp ce logicianul protestează. Gramaticianul tace pentru că nu este vorba de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
incorect și inadecvat. Ar fi nu doar un eșec în privința desemnării, ci deopotrivă ceva lipsit de semnificație și de sens. De exemplu, când un fizician - care nu are deloc o dispoziție ludică sau poetică - îi spune altui fizician că aude griul teoriei sale. Spusa lui este absurdă (cel puțin prin secvența „griul teoriei“), lipsită de semnificație (căci nu transmite nici un conținut lingvistic) și lipsită de sens (căci nu face o glumă, nici nu oferă un exemplu de enunț fără sens). Ar
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ci deopotrivă ceva lipsit de semnificație și de sens. De exemplu, când un fizician - care nu are deloc o dispoziție ludică sau poetică - îi spune altui fizician că aude griul teoriei sale. Spusa lui este absurdă (cel puțin prin secvența „griul teoriei“), lipsită de semnificație (căci nu transmite nici un conținut lingvistic) și lipsită de sens (căci nu face o glumă, nici nu oferă un exemplu de enunț fără sens). Ar putea fi acceptabilă în vreo privință această propoziție? Probabil numai indirect
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]