KorAP: Find »[drukola/base=griji & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...71 >

1,756 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402

scrupule și mai nemilos, mai dornic de publicitate, mai plin de el și mai ticălos avocat de divorțuri din California de Sud. Și era mândru de asta! Nu, Barry nu-și făcea probleme pentru astfel de lucruri. Nu-și făcea griji nici măcar pentru casa pe care o construia în Montana pentru Denise și cei doi plozi răsfățați ai ei. Nu-și făcea griji pentru renovarea casei lor din Holmby Hills, chiar dacă numai bucătăria costa 500.000 de dolari, iar Denise schimba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
Și era mândru de asta! Nu, Barry nu-și făcea probleme pentru astfel de lucruri. Nu-și făcea griji nici măcar pentru casa pe care o construia în Montana pentru Denise și cei doi plozi răsfățați ai ei. Nu-și făcea griji pentru renovarea casei lor din Holmby Hills, chiar dacă numai bucătăria costa 500.000 de dolari, iar Denise schimba tot timpul planurile. Denise era un renovator în serie. Era o boală. Nu, nu, nu. Barry Sindler își făcea griji pentru un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-și făcea griji pentru renovarea casei lor din Holmby Hills, chiar dacă numai bucătăria costa 500.000 de dolari, iar Denise schimba tot timpul planurile. Denise era un renovator în serie. Era o boală. Nu, nu, nu. Barry Sindler își făcea griji pentru un singur lucru: chiria. Avea un etaj întreg într-o clădire de birouri de pe Wilshire și Doheny, cu douăzeci și trei de avocați în birou, toți niște nepricopsiți. Dar imaginea lor stând la birouri îi impresiona pe clienți. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-se tot timpul, lovindu-se de lucrurile din laborator. Avea nervi la stomac. Era genul de om care-și făcea întotdeauna griji. Dar ceea ce Henry nu putea să-i spună lui Charlie era că motivul real pentru care își făcea griji acum avea legătură cu o conversație care avusese loc cu o săptămână în urmă. Și care atunci păruse neînsemnată. Însă acum i se părea de rău augur. O secretară amețită de la Institutul Național de Sănătate sunase la laborator și ceruse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
lui Henry Kendall titlul: MAIMUȚA VORBITOARE E O MINCIUNĂ. — Ce ți-am spus eu? zise Charlie. Abia dac-a trecut o săptămână și aflăm că povestea e un fals. — OK, OK. M-am înșelat, spuse Henry. Recunosc, mi-am făcut griji degeaba. — Foarte multe griji... — A trecut. Putem vorbi despre ceva important? — Despre ce anume? — Gena căutării noului. Cererea noastră de grant a fost respinsă. Începu să scrie la tastatură. — Din nou, ni s-a tras clapa... de către preferatul tău personal

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
face pe infirmi să meargă din nou. Bineînțeles, nimeni nu știa dacă asta avea să se întâmple vreodată. Bellarmino, personal, se îndoia. Dar era bine să-i lase să creadă că acesta era viitorul. Să-i lase să-și facă griji. Era necesar. Mizele erau mari, iar ritmul amețitor. Orice cercetare blocată de Washington urma să aibă loc în Shanghai, sau în Seul, sau în Săo Paulo. Iar Bellarmino, talentat și ipocrit, voia să se asigure că așa ceva nu avea să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
Da, Vasco. — Bine. Mă bucur că ne-am înțeles. Făcu un pas în spate. — Întinde mâinile. — Sunt bine ... — Întinde mâinile. Vasco nu ridica niciodată vocea în momente de tensiune. O cobora. Asta-i făcea să-l asculte. Să își facă griji. Întinde mâinile acum, Nick. Nick Ramsey întinse mâinile. Nu tremurau. — OK. Urcă în mașină. — Dar ... Urcă în mașină, Nick. Am terminat cu vorbitul. Vasco se urcă în față, cu Dolly, și începu să conducă. — E totul bine, acolo, în spate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
dar îl durea prea tare când mânca, iar oamenii din cafenea îl priveau ciudat. Își văzu reflexia în geam și realiză că toată bărbia lui era albăstruie și umflată. Totuși, era mai bine ca în noaptea precedentă. Nu-și făcea griji pentru nimic, cu excepția avocatului său, Johnson. Bănuielile lui inițiale referitoare la individ se confirmaseră. De ce se întâlniseră la un restaurant, și nu la firma lui de avocatură? Pentru că Johnson nu lucra pentru o firmă de avocatură. Nu avea ce face

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203

când ajunsese la maturitate. O altă chemare la rugăciune venind de la o altă moscheie li se alătură celorlalte. Rugăciunile Își amplificară ecourile, desenând parcă cercuri În interiorul altor cercuri. Oricât de ciudat părea, În momentul ăla, În cabinetul doctorului, Își făcea griji că avea să Întârzie la cină. Se Întreba ce va fi În seara aia la masă și care din cele trei surori ale ei gătise. Fiecare din ele se pricepea la o anumită rețetă, așa că În funcție de bucătarul din ziua aia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
mai vag interes. — Suntem Într-o casă de nebuni, a murmurat Asya ca pentru sine. Aceste patru cuvinte deveniseră mantra ei zilele alea și le repeta fără nici o reținere. Apoi a ridicat puțin glasul și a spus: — Nu-ți fă griji. De fapt, eram pe picior de plecare. Ce rost mai are acum? a sărit mătușa Feride arătând Înspre platou. Trebuia să fie o surpriză! — Nu vrea tort anul ăsta, s-a băgat mătușa Banu din colțul ei, În timp ce Întorcea prima

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
disperarea. Ce putea face? Cum putea fi independentă când erau atât de Înspăimântător de aproape? Cum Îi putea convinge că nu aveau de ce să-și facă atâtea griji În privința ei, când ei avuseseră atâtea lucruri În privința cărora să-și facă griji În viață? Cum se putea elibera de moștenirea ei genetică, mai ales că o partea a ei era atât de mândră de ea? Cum putea respinge bunătatea celor pe care Îi iubea? Putea fi respinsă bunătatea? — Asta n-o să folosească

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
că o va suna de Îndată ce avea să ajungă acasă, Armanoush a Închis mobilul. A aruncat o privire furișă spre Matt ca să vadă dacă Îl deranjase telefonul ăla, Însă observând că acesta cerceta Încă farfuria, a horărât să nu-și facă griji. Farfuria lui Matt era dreptunghiulară, nu rotundă, iar mâncarea de pe ea era Împărțită În două zone separate de o linie perfect dreaptă de sos cu smântână și muștar. Ceea ce Îl izbise nu era neapărat design-ul sau culorile, cât perfecțiunea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
fel sau altul, poți să Încetezi să te mai gândești la ea. Asta spune aici, nu-i așa? Haide, Petite-Ma, răspândește-te pe pământ... și ia cina Împreună cu noi. A mers. Petite-Ma a Încetat să-și mai facă griji În privința versetului uitat și a cinat liniștită Împreună cu ele. Totuși, Întâmplări ca aceasta Începuseră să se producă În ultima vreme cu o frecvență alarmantă. Deși era de obicei liniștită și rezervată, existau momente În care uita cele mai simple lucruri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
fiică-sa fumează. Toată chestia asta sună ca un pasaj ieftin dintr-o broșură a Ministerului Sănătății: Probabilitatea ca copii părinților dependenți de fumat să devină la rândul lor fumători e de trei ori mai mare. Mătușa Zeliha Își face griji În privința stării Asyei, Însă e destul de Înțeleaptă ca să-și dea seama că dacă intervine prea mult, dând semne de neîncredere, nu va obține decât o reacție de recul. Îi e greu să se prefacă că nu e Îngrijorată, la fel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
Întors către fiul ei, dintr-odată preocupată. Dar tu, dragul meu? Când ai să-ți faci stagiul militar? Fiindu-i greu să urmărească discuția, În ciuda traducerii simultane, Rose s-a Întors spre soțul ei și a clipit. — Nu-ți face griji În privința mea, a spus Mustafa. Cu condiția să plătesc o anumită taxă și să le arăt că trăiesc și muncesc În America, nu trebuie să fac un stagiu militar complet. O pregătire de bază e de-ajuns. Numai o lună

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
În sfârșit seama că n-avea rost să mai discute cu femeile alea. În dimineața aia mătușa Feride Își vopsise părul negru. Ăsta era părul ei de doliu. A scuturat hotărâtă din cap și apoi a adăugat: — Nu-ți fă griji. Poți să fii sigur că n-o să-l expunem așa cum fac creștinii prin filme. Enervat de ochii În permanentă mișcare și de mâinile fluturătoare ale mătușii Feride, Îmbălsămătorul a rămas țeapăn ca un mort preț de o clipă chinuitoare, părând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302

apăruse Încă, ceea ce era departe de a fi același lucru. Tatăl lui murise subit de o boală cardiacă: urma să Împlinească șaizeci de ani, iar cu două zile mai devreme, cardiologul Îi afirmase că nu avea de ce să-și facă griji. După o anumită vîrstă, ar fi bine să schimbăm regulat medicii. François aflase că sora mai mare Îl convinsese pe tatăl lor să se lase examinat de un alt cardiolog, un tip strălucit, care se folosea de tot ce e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
menaj armonios, În care cel mai mic hohot de rîs are semnificația lui secretă, un menaj fericit În armonia lui amoroasă“, el precizează: „Soții aceia sînt Înconjurați de copii care sînt veseli, plini de fantezie și sănătoși. Nu ne facem griji pentru oameni de soiul ăsta. Nevroza trece la mare distanță de căminul lor, iar negustorii de infidelități vor rămîne cu buzele umflate...“. Din păcate, nevroza s-a instalat În odaia mea, iar negustorii de infidelități nu vor putea spune că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613

o femeie atât de voluptuoasă fusese În stare să aștepte un an fără sex, ce mai Însemna o oră În ploaie În plus? Nimic. Fusta ei portocalie era fleașcă, părul nu mai avea nici o formă și totuși ea Își facea griji pentru Charlie. — Să mergem În colțul opus, e mai comod pentru el. E și o pizzerie acolo, vreau să-i cumpăr o felie de pizza... poate Îi e foame! Trecură strada până la pizzerie și acolo, În mijlocul străzii, sub rafalele de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
Într-un hotel ieftin, undeva? Plătesc eu pentru Desert Rose. — Mai bine nu... zise Pedro, uitându-se la Desert Rose. Suntem oaspeții lui Charlie, o să se supere. Da, el vrea să dormim În rulote, Întări Desert Rose. — Nu vă faceți griji, acum, că avem cheile, ne putem permite câteva ore de căldură În seara asta, zise Pedro. Dar În privința celorlalte... nu pot să promit nimic. — Bine, atunci. Care-i planul pentru azi? Întrebă Kitty. Mi-aș dori foarte mult să mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
mai mult de cinci minute, oftă Kitty și vru să mai adauge ceva, dar Desert Rose o Întrerupse din nou. — Du-te și distrează-te cu Diane În seara asta, poți să dormi la ea, dacă vrei, nu-ți face griji pentru mine. O să mă distrez cu Charlie! zise ea. E ultima sâmbătă pe care o petrecem Împreună la Los Angeles, nu mai e stresat cu târgul de artă și vreau să fiu cu el. — Bine, zise Kitty, dar Desert Rose

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
să cred că a putut să-mi facă așa ceva. Își privi prietena și observă că nu mai era la fel de veselă ca Înainte. Tu ce faci? Ce face Matthew? — M-a lăsat baltă, zise Kitty, ascunzându-și tristețea. Nu-ți face griji pentru mine, sunt bine, m-am simțit minunat În seara asta. Spune-mi ce s-a Întâmplat. — Charlie a dat o petrecere În rulotă pentru Danielle, o fată care are o galerie În Chelsea. A angajat și o dansatoare din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
Trois Vallées. În turneele ei cu compania de teatru din București Întâlnise multe americance venite la Paris sau În sudul Franței să trăiască o viață de vis, pe bani mulți și cu puțin talent. Nu trebuiau să-și facă vreodată griji că n-aveau unde dormi sau că n-aveau bani de mâncare, sau că nu auzise nimeni de țara din care veneau, sau de facultatea terminată. Își făceau cumpărăturile În cele mai bune magazine, Își trimiteau copiii la școli private

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
deasupra lor, trebuiau să facă lumină. Îmi pare rău că te-am abandonat În parcare, fără nici un ban și cu toată grămada aia de bagaje, Începu Kitty. Mă tot gândeam c-ai fi putut să fii jefuită, mi-am făcut griji pentru tine. Desert Rose ridică din umeri. — N-a fost mare lucru, m-am descurcat. Am sunat-o pe verișoara mea și a venit ea să mă ia. Oricum, călătoria asta a fost un adevărat coșmar pentru mine. Tăcu, privind

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441

-și amintească dacă soarta îi mai destinase vreodată acest loc, dar din două una, fie că nu se întâmplase niciodată, fie că pur și simplu nu-și aducea aminte. Se mustră singur, e o prostie, o aiureală să-și facă griji pentru ceva care nu există în realitate, da, așa e, nu se gândise niciodată, dar, de fapt, numerele nu există în realitate, lucrurilor nu le pasă ce număr le dăm, le e totuna dacă spunem că au numărul treisprezece sau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]