1,454 matches
-
o vedere de ansamblu, nici repere pentru a decoda prezentul. Istoria avea să facă lumină asupra terorii instituite de comunism în țările unde acesta a ajuns la putere. Cu mult mai târziu, aici, în Franța, ne-au fost dezvăluite amploarea gulagului românesc și dimensiunile pe care le-a avut în acele vremuri. Pentru moment, trebuia să ne supunem vieții. Reacționam ca toată lumea. Eram în curs de a trăi, la scara noastră, experiența răsturnării ordinii sociale și morale a societății românești. Habar
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ar fi strigat măcar! Ar fi făcut zgomot! Ar fi strigat după ajutor! Dar nu, oamenii au plecat în tăcere, în urma polițiștilor ce-i ridicau, dispărând pentru ani întregi, fără să protesteze!“ Dar în anii ’50 Soljenițîn era încă în Gulag și Bukovski abia ieșise din copilărie. Nu puteam prevedea un lucru de necrezut, și anume că, într-o bună zi, se vor ridica, din Rusia însăși, voci care vor denunța, în fața lumii neîncrezătoare, ideologia care acoperise un continent întreg cu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
50, pe vremea închisorilor, nici nu ne bănuiam viitorul. Orizontul părea ferecat pe vecie. Nimic nu lăsa să se bănuiască faptul că, într-o bună zi, va sosi din Rusia Sovietică un Soljenițîn care va descoperi întregii lumi neîncrezătoare existența Gulagului, provocând primul 89 șoc ale cărui unde aveau să ducă la căderea sistemului comunist din Est. A fost nevoie de timp și de tributul omenesc în vieți sacrificate - prizonieri, ocnași, morți, Budapesta, Varșovia, Praga și o nouă generație de disidenți
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
au drept cadru cronologic perioada cuprinsă între anii 1948 și 1962. Pentru locuitorii țărilor din Est, această epocă reprezintă „obsedantul deceniu“, cel al dictaturii și al terorii instaurate de Stalin, de satrapii, de succesorii săi și de complicii lor, al Gulagului omniprezent și al „luptei de clasă“, al mizeriei, al cenzurii și al arestărilor masive. Este epoca condamnării „cosmopolitismului burghez“ și a ridicării în slăvi a „internaționalismului proletar“, cea a falsificării masive a istoriei, a spălării creierelor și a suspiciunii generale
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
în casele oamenilor la crăpatul zorilor pentru a-i aresta, percheziționa și/sau pentru a-i alunga din propriile locuințe în pijama și cămașă de noapte. Dar este și epoca revoltelor muncitorilor din Berlinul de Est, cea a deținuților din Gulagul sovietic în 1953, a Revoluției Ungare din 1956 și a manifestațiilor și revoltelor din Polonia, în timp ce, până la finele anilor ’50, partizanii iau calea codrilor și luptă împotriva regimurilor comuniste la putere, în Ucraina, România și Lituania. Povestirea Sandei Stolojan își
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
un vast sistem de delațiune, de control al locuințelor, al intersecțiilor și al punctelor de intrare și de ieșire ale ariilor locuite. Tot în 1949 a fost deschis marele șantier al canalului Dunăre- Marea Neagră, adevărat lagăr de exterminare după modelul Gulagului sovietic, unde, din 1949 până în 1953, mai multe zeci de mii de deținuți politici și au lăsat sănătatea și, în foarte multe cazuri, viața. Când Sanda Stolojan ajunge, în 1949, la lagărul de la Poarta Albă (unul din lagărele „Canalului“) pentru
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de deținuți politici, șantierul hidrocentralei de la Bicaz, gospodăriile de stat unde munceau mai ales soțiile foștilor mari demnitari închiși încă din 1948 -1950 și o mulțime de alte lagăre mai mici, răspândite pe întreg teritoriul țării, într-un veritabil Arhipelag Gulag românesc. Legea privitoare la „vagabondaj“, rebotezat „parazitism“, a fost reactivată spre sfârșitul anilor ’50, când regimul a avut nevoie de brațe de muncă pentru asanarea bălților Dunării și pentru exploatarea stufului din delta fluviului, pentru a fabrica celuloză. Un alt
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
guvernul ungar. Toți cei care au luat parte la experimentul ungar din Transilvania de Nord, indiferent dacă au avut sau nu vreo vină, au plătit cu vârf și îndesat pentru acei patru ani. Mikó Imre s-a putut elibera din Gulag după patru ani, Bethlen Béla a plătit pentru postul de prefect cu aproape zece ani de pușcărie, iar comuniștii maghiari din Transilvania au colindat pușcăriile României comuniste. Din fracțiunea Partidului Transilvan (Erdélyi Párt), nu s-a găsit nimeni care să
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
drepte au fost folosite de tot felul de neisprăviți și de ticăloși în scopurile lor murdare. Și nici nu este de mirare din moment ce însuși ,,tătucul popoarelor” Stalin, nu s-a dat în lături de la masacrarea a milioane de oameni în gulaguri pentru cei care nu acceptau ,,binefacerile socialismului”. Și ,,binefacerile socialismului” în mintea ,,tătucului” includea și jefuirea țăranilor , înrobirea lor în colhozuri în care aceștia să trudească și alții să huzurească, și desigur o politică de genocid dacă aceștia continuau să
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
spații în care a proliferat mitologia intelectualului de stînga, locuri în care însă devianța, id est: disidența, avea să constituie celălalt braț al balanței (totdeauna dezechilibrate), cel ce va produce, pînă la urmă alături de efectul de dinamită produs de mesajele Gulagului sucombarea ideologiei totalitare. Edgar Morin surprinde aici un fenomen subtil: prestația unor gînditori, oricît de abstractă le-ar fi opera, poate să ne dezvăluie o anume formă de complicitate cu politicul (lucrul acesta, să ne amintim, s-a întîmplat și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
să le privești pentru că rușinea curăță viitorul de repetiții similare. Dacă pogromul a fost un cumplit masacru asupra evreilor români, polonezi, unguri sau ruși sub regimul nazist uneori cu complicitatea celorlalți, alteori doar cu tăcerea lor vinovată, există și un gulag unde actanții sunt comuniștii sovietici iar pătimiții sunt cei sub jugul sovietic, aceiași est-europeni. „Arhipeleagul Gulag” este scris de martorul Soljenițîn ce gustă nemijlocit din senzațiile de neuitat ale morții. Poate tocmai datorită acestei vecinătăți cu moartea, scriitorul expulzat și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
masacru asupra evreilor români, polonezi, unguri sau ruși sub regimul nazist uneori cu complicitatea celorlalți, alteori doar cu tăcerea lor vinovată, există și un gulag unde actanții sunt comuniștii sovietici iar pătimiții sunt cei sub jugul sovietic, aceiași est-europeni. „Arhipeleagul Gulag” este scris de martorul Soljenițîn ce gustă nemijlocit din senzațiile de neuitat ale morții. Poate tocmai datorită acestei vecinătăți cu moartea, scriitorul expulzat și el în Occident asemeni lui Șafran, nu va mai practica nici curtoazia, nici compromisul față de acest
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
răul va fi înăbușit, că răul se autodistruge. Important e ca omul să-și păstreze libertatea de a alege binele, ori binele nu coincide întotdeauna cu plăcerea. Dimpotrivă. Chiar și în cele mai oribile experiențe recente, cum sunt pogromul ori gulagul, ori torturile din închisoarea comunistă, există forme sublime de rezistență la răul extrem, la violența inumană. Omul găsește pliuri ale binelui unde să se retragă din fața devastatoare a urâtului. Intelectualii închiși sub comuniști, privați de cele mai elementare condiții care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
monstruos. Deși tiparele păreau bune (dreptate, egalitate, combaterea exploatării celor săraci de către cei bogați), ceea ce a rezultat în urma înghesuirii oamenilor vii în aceste tipare ideologice, a fost infernal: milioane de vieți distruse, destine strălucite întrerupte, speranțe spulberate. În urma lor rămân gulagul descris de Soljenițîn ori holocaustul descris de Alexandru Șafran ori infernul din pușcăriile comuniștilor descris de Steinhardt. Dacă intelectualul anilor 40-50 din Iubește Revoluția! preferă să rămână orb la toate semnalele pe care le primește de la lume pentru a rămâne
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
e bună, doar cei care au aplicat-o sunt cei nepotriviți care au ales prost modalitățile de înfăptuire a ei. În tot acest răstimp el a scris, a argumentat propria sa poziție. Chiar dacă a subminat comunismul prin dezvăluirile sale despre Gulag, a trebuit să ajungă în Occident, să acceadă la surse bibliografice variate pentru a-și descoperi propria eroare pe care și-a recunoscut-o. Căutând adevărul, descoperi și falsitatea enunțurilor pe care le credeai adevărate. Și dacă fiecare intelectual ar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
spre dreptate pot uneori derapa spre monstruozități istorice. Tatăl său, după ce-i ascultă vraja despre revoluția din Rusia, aruncă un „Și dacă n-o fi așa?” Că n-a fost așa o demonstrează valul de suferințe atroce care a învăluit Gulagul. De altfel, Maxim Gorki era întruchiparea amărăciunii. Panait Istrati, mișcat de entuziasmul discursurilor lui Kazantzakis la Moscova, îl vrea prieten. Pornesc împreună la Gorki. Acesta e mai mult decât rezervat, spre indignarea lui Panait Istrati care deborda de entuziasm. Panait
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ceea ce investim noi cu valoare. 3. ALEXANDRU ȘAFRAN: UN TĂCIUNE SMULS FLĂCĂRILOR - Responsabilitatea față de comunitate. Secolul XX este un secol în care europenii trăiesc suferințe atroce, fie că sunt aduse de naziști, fie de comuniști. Soljenițîn spune povestea cutremurătoare a Gulagului, de aceea nici o altă poveste pe care va mai accepta să o spună el ulterior nu va mai cunoaște dulceața compromisului ori a trecerii cu vederea. Alexandru Șafran spune o poveste la fel de cutremurătoare, cea despre holocaust. Anii războiului aduc evreilor
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
SAVATIE BAȘTOVOI Omenirea poate aluneca oricând pe coridoare nebănuite. Nu doar pe cel propus de Saramago în Eseu despre orbire... Politicieni și gânditori pot propune lumii o cale spre extincție și asta în numele unui mai bine, în numele raiului pe pământ. Gulagul, pogromul, holocaustul, sunt doar câteva din experiențele dramatice ale omenirii conduse pe calea pieirii de idei aplicate de politicieni. Scriitorul are darul de a închipui, de a proiecta, de a construi lumi, oricât de aberante ar fi, cu condiția ca
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și mai ales memorialistice. Această masă publicistică face o adevărată erupție după 1989. Am notat peste 25 de titluri și ne-am bucurat că tema formează de pe acum și obiectul unui studiu sistematic și chiar o promițătoare teză de doctorat: Gulagul în conștiința românească, de Ruxandra Cesereanu. Autoarea propune și o tipologie: Cruciați, amorali și decăzuți. Riscul idealizării, al acceptării literaturizării inocente, involuntare sau programate, păcatul originar al acestor mărturii, neeliberate de complexul literar și fără nici o noțiune de autenticitate, singura
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a transformării muncii, odată societatea de clasă abolită, într-o activitate liberă, creatoare, autotelică, pe scurt estetică (p. 132)? Când ne amintim că drumul spre această admirabilă societate a trecut și mai trece încă printr-un foarte lung lanț de Gulaguri, Katynuri, poliții secrete, teroriste etc., etc., concluzia nu poate fi decât una singură: ne aflăm în cazul cel mai bun în fața unui mit mesianic, milenarist și nimic mai mult. Știm bine, de la Sorel cetire, de la alții, că miturile conduc lumea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
intermitență), putem scuza suprimarea libertății unui popor întreg? închidem chiar pe... toată lumea? Fiindcă ea tot se... deschide în celulă? S-ar părea că parodiez și totuși autorii dialogului trag, îndrăzneț, toate concluziile. Cine a făcut experiența carcerală, a trecut prin Gulag, știe că au existat și mici momente de evaziune, de izolare totală de mediu, de recluziune spontană pură. Dar aceste momente rarisime pot să consoleze și să compenseze ravagiile unui întreg sistem penitenciar, terorist și totalitar? Poate fi acceptat și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Steinhardt, Cartea împărtășirii. Ediție gândită și alcătuită de Ion Vartic (Cluj, Apostrof, 1995), pp. 5-6. 16 Iordan Chimet, Pavel Chihaia, Rezistența culturii românești, Asociația Mihai Eminescu, in: Luceafărul românesc (Montreal), 6, 61-62, ianuarie-februarie 1996. 17 Ruxandra Cesereanu, Schiț ă pentru Gulagul românesc. Cruciați, amorali și decăzuți, in: România literară, XXIX, 1, 10-16 ianuarie 1996; recent și amintirile lui Alexandru Zub, Despre rezistența spirituală anticomunistă, in: Memoria, 15, 1995, pp. 8-11; de consultat întreaga colecție a revistei. 18 Virgil Ardeleanu, Adevăruri inutile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dascălilor și efectul acestei stări de lucruri, „copiii goi și bolnavi”. Ce-l Împinge, ca și pe Cehov, să se aplece asupra acestor „rele”? De ce simt ei, acești scriitori, că e datoria lor să pătrundă resorturile contextului dezumanizant? A doua: Gulagul, ca metodă de dezumanizare și neantizare, nu s-a născut din senin, a avut un model, a fost mai Întâi Școala Sahalinului. (13.02.2010) Sindromul Grecia Willem Doise a fost profesor de psihologie socială la Universitatea din Geneva, flamand
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să se numească, pînă în zilele noastre, "Sala de Alabastru". Salim Alihmanov a murit demult, alungat din palatul său de zorii unei noi și cumplite orînduiri; nevestele și concubinele s-au împrăștiat sau au murit și ele, pe undeva, prin gulaguri sau prin lumea largă. Femeile din Buhara nu mai poartă văluri și nu mai trăiesc prin haremuri, umblă cu fața-n soare și muncesc în uzine și colhozuri, iar noi ne aflăm în mijlocul sufrageriei cu pereți schimbători și e bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ca îi făcea poate mai vulnerabili, dar reușiseră să-și creeze o asemenea economie subterană, încît stăpînirea nu prea mai avea cum să-i țină la respect. Desigur, Stalin, georgian de origine, îi căsăpise cît cuprinde și Beria aruncase în gulaguri întreagă spuma nației. Dar, după zeci de ani de represiune cumplită, supraviețuitorii cum era prietenul nostru, prințul Ceabua Amiredjibi erau nu numai repuși în drepturi, ci de-a dreptul venerați de întreg poporul. De aceea și Gheorghi își putea permite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]