5,257 matches
-
ei. O colegă de-ale ei a făcut o descoperire tare haioasa chiar pe un articol vestimentar purtat de îndrăgită știrista Pro TV. Numele de familie al vedetei apare pe etichetă unui sacou purtat de prezentatoare, fără ca aceasta să aibă habar. Știrista a aflat că are un sacou personalizat, după ce Paula Săcui s-a uitat la eticheta din interiorul hăinuței. “Colega mea, Paula Săcui, a avut o replică genială când a văzut eticheta din interiorul sacoului meu de la serviciu: " Ce să
Andreea Esca a rămas surprinsă când a văzut ce scrie pe sacoul ei by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/71637_a_72962]
-
cretinismul celor care nu se revoltă și așteaptă ca oile. Evident, moaștele se trag din vremuri în care superstiția oamenilor întrecea orice limită. Văd cum, în 2013, la țară, cetățenii umblă ca niște zombie pe marginea drumului și nu au habar unde se duce soarele noaptea, cum se formează ploaia sau de ce e luna uneori întreaga, alteori pe jumătate. Dacă în mileniul 3 există o proporție covârșitoare de astfel de ființe, imaginați-vă în urmă cu sute de ani. E normal
Bendeac, despre oamenii care merg la moaște: ”Sunt ca niște zombie” by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/71746_a_73071]
-
ani. Primul jurnal l-a făcut la 27 de ani și recunoaște că în cei opt ani care au urmat nu a putut evita să nu facă și greșeli sau să rămână mască la zicerile celebre din cască, despre care habar n-avea ce însemnau. Deși, în prezent, analizează pentru telespectatori știrile care tocmai se întâmplă, cu punct și contrapunct, Maria Coman dezvăluia în urmă cu doi ani, într-un interviu acordat RL, că televiziunea nu a fost un vis din
Cum arăta Maria Coman în copilărie by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71757_a_73082]
-
un autor al cărui nume nu mai spune mare lucru cititorilor din generația căreia îi aparțin, necum celor foarte tineri. A plecat din România în anul 1981 (în vremea aceea abia intrasem la facultate și, sincer să fiu, nu averam habar de eventualele sale cărți anterioare) și, ca în atâtea alte cazuri, numele său a fost imediat și definitiv prohibit până la căderea regimului comunist. Ulterior am aflat că este scenaristul unor filme luminoase din anii '60-'70 (Diminețile unui băiat cuminte
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7179_a_8504]
-
interesului material se ajunge ușor la accepția (negativă) de inutilitate, lipsă de sens, absurditate: „Au votat de amorul artei” (caon.ro); „Economie de amorul artei ” (ziare.com), „Pavlov crede că DSP face controale «de amorul artei»” (ziare.com); „cei care habar nu aveau care era «tema» protestului, ci se aflau acolo doar de amorul artei” (korinams.ro). În asemenea cazuri, de amorul artei este un sinonim pentru și mai colocvialele formule ale gestului arbitrar, ale refuzului de a furniza explicații suplimentare
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
patriotică și revoluționară, dar cel puțin era mai mult bun simț, mai multă responsabilitate și parcă ceva mai multă solidaritate socială...”; „cu înflorituri ca de povești pentru copii și prea propagandistic, dar sunt sigur că 99% dintre ziariștii de azi habar n-au să facă un text mai răsărit despre iarnă”. Sunt enumerate și ironizate clișeele senzaționaliste actuale, reproșate direct jurnaliștilor: „vine sfârșitul lumii”, „un iad de nămeți”; „iadul alb”, „România sub nămeți”, „dezastru” etc.: „aș fi curios să citesc o
Contraste stilistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4934_a_6259]
-
faptul cum mă sculam dimineața, câteodată am dat și case cadou și sute de mii de dolari donații la diferite persoane. Întrebare: Precizați cine a întocmit documentația cadastrală ce a stat la baza întocmirii acestui contract de vânzare - cumpărare? Răspuns: Habar nu am și nici nu mă interesează. Întrebare: Precizați cum ați identificat suprafața de teren pe care ați vândut-o domnișoarei Ioana Cristina Anca Babiuc? Răspuns: Habar nu am. Întrebare: Precizați cine a modificat planul de situație întocmit de MApN
Gigi Becali şi-a bătut joc de procurori. Află cum le făcea aroganţe în dosarul schimburilor de terenuri () [Corola-journal/Journalistic/49521_a_50846]
-
cadastrală ce a stat la baza întocmirii acestui contract de vânzare - cumpărare? Răspuns: Habar nu am și nici nu mă interesează. Întrebare: Precizați cum ați identificat suprafața de teren pe care ați vândut-o domnișoarei Ioana Cristina Anca Babiuc? Răspuns: Habar nu am. Întrebare: Precizați cine a modificat planul de situație întocmit de MApN, în vederea perfectării schimbului de terenuri prin inserarea unor mențiuni suplimentare, respectiv individualizarea suprafeței de 700 mp? Răspuns: Bunicul meu a înviat din groapă și după ce l-a
Gigi Becali şi-a bătut joc de procurori. Află cum le făcea aroganţe în dosarul schimburilor de terenuri () [Corola-journal/Journalistic/49521_a_50846]
-
mult rău decât unchiul ale cărui cuvinte le soarbe. Știm bine că, la Caragiale, dacă toți patrioții de modă veche sunt drăguți, în felul lor, urmașii crescuți cu morala acestor bătrâni exaltați sunt de-a dreptul detestabili. Dacă nu avem habar încotro a luat-o frustrarea vițelului împins pe scări afară în fabula lui Alexandrescu, în ce chip și-a răzbunat el onoarea rănită de unchiul hapsân și brutal, ne e foarte cunoscută cariera „vițeilor" din vremea lui Caragiale. Niște perfecți
Fiecare cu parvenitul lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6002_a_7327]
-
în 23 de limbi. Dacă ar fi să număr cronicile apărute, cele mai multe au fost în Germania, Norvegia, Spania; dacă ar fi să număr premiile, în Italia, după prima carte tradusă am primit trei premii: Acerbi, Camaiore și Premiul orașului Aquilla. Habar n-am cum mi-au fost primite cărțile în țări ca Albania, China sau Coreea de Sud, dar cred că Franța este singura țară în care n-am avut succes. Cauzele pot fi numeroase, de la faptul că miau apărut volumele (patru, toate
„Sper că voi ajunge să devin din nou numai scriitor“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/5944_a_7269]
-
față și vru să calculeze ceva, dar acum îi fu necaz că nu s-a străduit mai mult la școală; era al naibii de greu. O luă însă băbește și măsură cu mâna făcută compas. Își așeză degetul butucănos pe ceea ce găsise. Habar n-avea că degetul lui mare și aspru acoperea mii de kilometri pătrați de oameni, de locuri concrete, case, blocuri, cvartale, magazine, străzi, alei, parcuri.” (p. 150) Sancta simplicitas! Omul e funcționar. Mărunt, într-adevăr, dar funcționar. Și nu oriunde
Un om din Est by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5707_a_7032]
-
de Dumnezeu și pentru alții, nu numai pentru dânsul.” Altundeva, în dejucarea unei intrigi, cineva anunță că „trebuie actorie mare, pe bază de mucles.” Ajuns la Paris, un fanfaron de trei parale care cochetează cu ideea de spionaj n-are habar de conjugări și, drept urmare, ia formele verbale de imperativ drept neologisme! În dicționare nu sunt de găsit, zice el, și adaugă: poate în Larousse! Cui are răbdare să-l asculte, același palavragiu i se recomandă drept ditictiu. Detectiv, adică. De la
Oborul pentru totdeauna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5722_a_7047]
-
ale morții, spiritualitatea omenească, onestitatea, probitatea și independența față de orice putere. El nu era contra puterii comuniste. El trăia și scria ca și când puterea sovietică pur și simplu nu exista. Mi-aduc aminte, cum în junețea sa timpurie spunea: „Pisoiul meu habar n-are ce fel de putere e la noi. Cu ce aș fi eu mai rău decât pisoiul meu?” Și, într-adevăr, trăsătura determinantă a lui Iosif în acele vremuri era naturalețea desăvârșită și libertatea comportamentală. Am credința că el
Brodski: Drumul de la pierde-vară la laureat Nobel by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5895_a_7220]
-
în mijlocul filmării. Mulțimea a amuțit. Echipa de filmare privea tăcută. În afară de Colette, nimeni nu respira. Observând-o pe strania tânără, Colette privi cu ochii mijiți în lumina reflectoarelor, apoi își ridică ochelarii pentru a vedea mai bine. Audrey n-avea habar că e privită. Iar Colette n-avea habar cine era fata. Ceea ce știa e că parc-ar fi pășit în propria ei carte: chipul, trupul și expresia aparțineau în întregime lui Gigi, care părea să fi prins pe loc viață
Mic-dejun cu Audrey (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5898_a_7223]
-
privea tăcută. În afară de Colette, nimeni nu respira. Observând-o pe strania tânără, Colette privi cu ochii mijiți în lumina reflectoarelor, apoi își ridică ochelarii pentru a vedea mai bine. Audrey n-avea habar că e privită. Iar Colette n-avea habar cine era fata. Ceea ce știa e că parc-ar fi pășit în propria ei carte: chipul, trupul și expresia aparțineau în întregime lui Gigi, care părea să fi prins pe loc viață. Poate c-a privit-o câteva minute, sau
Mic-dejun cu Audrey (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5898_a_7223]
-
pe care este evident că n-o poate evita dar pe care buna lui creștere nu-i permit s-o divulge este superbă. Superbă, dar sofistică: „Dacă aș crede în ceva, ar fi mai curând în Dumnezeu - dacă există. Există? Habar n-am. Aș vrea să cred că da. Adesea, mă îndoiesc. Mă îndoiesc de Dumnezeu pentru că cred că da. Cred în Dumnezeu pentru că mă îndoiesc. Mă îndoiesc întru Dumnezeu.” Spre sfârșitul cărții, Jean d’Ormesson afirmă că scrierea ei i-
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]
-
care ar putea să spună altfel. Și nu departe de-aici. Nu mai departe de Square Roof, pe Esplanadă! BESSIE: Estelle Hohengarten! FLORA: Estelle Hohengarten - crupiera de blackjack. BESSIE: Îmbracă-ți bluza și să plecăm! FLORA: Toată lumea știa, numai Serafina habar n-avea. Vorbesc despre fapte care au reieșit din anchetă, în timp ce asta zăcea-n pat cu ochii-nchiși și pătura trasă peste cap, ca struțul. Leagă-mi bluza asta afurisită! Și a fost o legătură sentimentală lungă, nu pur și
Tennessee Williams - Trandafirul tatuat () [Corola-journal/Journalistic/5924_a_7249]
-
Am citit în viteză atît: Lowendal. Și am trecut mai departe, pierzîndu-mă în noianul de treburi, de gînduri, de neliniști. Dar nu de tot... am revenit acolo într-o după-amiază. Știam istorii despre pictorul George baron Lowendal, dar nu aveam habar ce a făcut ca scenograf. Născut la sfîrșitul secolului al XlX-lea la Sankt Petersburg, după studiile de artă făcute acolo, George baron Lowendal poposește la București. Lucrează mult, intens și, la un moment dat, primește două invitații. Una i-
Scenografie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6230_a_7555]
-
altfel, vorbim prea mult despre maimuțe - doar porniserăm în căutarea unui om. Vavilen Tatarski s-a născut cu mult înaintea acestei victorii istorice a roșului asupra roșului. De aceea, el s-a pomenit direct în generația P, deși vreme îndelungată habar n-a avut. Dacă cineva i-ar fi spus, în anii aceia îndepărtați, că, atunci când va crește mare, va deveni copywriter, probabil că de uimire ar fi scăpat sticla de Pepsi-Cola direct pe pietrișul fierbinte al plajei taberei de pionieri
Viktor Pelevin - Generația P by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/6039_a_7364]
-
care are senzația că actoria înseamnă să iți arăți c****l și te scălâmbai, îmi dau seama că i-ar spune și lui Pele:" degeaba încerci, n-o să-l ajungi niciodată pe Dodel", doar pentru că ei s-au nascut ieri, habar n-au de nimic și au creierul terci. Sârmane dobitoace..." Mihai Bendeac a scris următorul mesaj ironic: "Dragă Mircea,
Mihai Bendeac și Mircea Badea se răfuiesc pe Facebook by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/60443_a_61768]
-
rămăsese sub conducerea unor nou veniți în Universitate. Vînturi ideologico-politice rele bîntuiau în Universitatea noastră, în urma celebrelor „teze" ale lui Stalin despre lingvistică. Profitînd de ele, Roller își arăta puterea prin răfuielile personale — de care noi, tineri asistenți, nu aveam habar. Noi le înduram consecințele: ne plecau profesorii unanim apreciați. 6. Iată însă și „miracolul"! În toamna anului școlar 1953-1954 (sper să nu mă înșele memoria) Tudor Vianu apare din nou în Facultatea noastră, „admis" deci din nou în corpul profesoral
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
a primului act. „Moș Neagu: Am ajuns, jupîne Pala. Pala: Drace! locu-i fioros. Ca de vrăji. Moș Neagu: Sau vrajbe. Iată și stejarul scorburos. Pala: De minune. Moș Neagu: Dar, jupîne. Ierte-mi-se o-ntrebare: Ce pîndești aici? Pala: Habar n-am. Moș Neagu: Ba nu, zău? Pala: He!, mi se pare Că te joci de-a hămișliul! Moș Neagu: Hămișliu, eu? N-am nici gînd Ce să aflu de la tine ce eu știu de mult? Pala: De cînd?" (Act
Franțuzul, naționalist valah by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6061_a_7386]
-
cel întrebat, îl pun la colț, îl bruftuiesc sau cel puțin îi calcă în picioare sentimentele, un reporter nu se simte important decât dacă-l întrerupe pe cel din fața lui ori de câte ori încearcă să formuleze o idee și-i demonstrează că habar n-are despre ce vorbește, că el, reporterul, le știe mai bine pe toate. Dacă în această privință suntem de acord aproape cu toții, alt aspect al demersului de-o viață al lui Studs Terkel pare mai greu de înțeles de către
De vorbă cu oamenii fără nume by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6190_a_7515]
-
poate să vină și neinvitat. Deunăzi, m-am trezit cu doi americani, zău așa! Să mă ierți, te rog! N-am ce-i face dac-a auzit că se petrece ceva aici! Dar să nu te necăjești din cauza asta, pentru că habar n-are ea de tine și de ce-ai venit astăzi. - De ce-am venit astăzi? Kikuji vru să spună că el nu venise nici pe departe pregătit pentru un miai cu o posibilă mireasă, dar nu reuși să scoată
Yasunari Kawabata - O mie de cocori by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/6202_a_7527]
-
din restaurante și ce cantitate de apă e prea multă pentru rezervorul toaletelor, cetățenii europeni și-au spus în barbă: "oare ăștia nu au nimic mai bun de făcut?" A fost demonstrat prin reportaje jurnalistice că majoritatea oamenilor nu are habar cine sunt Jose Manuel Barroso, Martin Schulz sau cum arată aceștia. Asta nu-i împiedică să fie indignați când membrii staff-ului Parlamentului European primesc înainte de Crăciun tablete care costă peste o mie de euro. Cine se mai miră că
Topul preocupărilor bizare ale Uniunii Europene din 2013 by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/62828_a_64153]