3,185 matches
-
erau aduse cele mai bune utilaje, erau vopsite, pe ele scria ce pot face. Totul era spălat, vopsit. Când venea Ceaușescu, locul era împânzit de securiști în halate, să nu fie cunoscuți. Bineînțeles că noi știam că sunt securiști, căci halatele lor nu aveau nici o pată de ulei. Unul dintre ei s-a aplecat și i se vedea pistolul de la brâu, spre amuzamentul muncitorilor, care i-au atras atenția că i se văd uneltele de lucru... Eram obligați să mergem la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de proză literară (Idilă, Tantal, Noua Eneidă) i-au apărut în „Kalende”; sunt piese de un fantezism colorat cu umor, vădind - după cum remarca Șerban Cioculescu - înclinația către pastișă și parodie. Autorul a mai publicat un volum de divertisment umoristic (În halat și papuci, 1933, în colaborare cu Victor Rodan și L. G. Legrel), apoi, în 1936, un volum de reportaj (Constanța), iar în 1938 unul de publicistică, Istoria vieții publice în România, unde sunt trecute în revistă doctrinele politice și e
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
memoria populară sub apelativul „moș Ion Roată”. Cele două biografii (Grigore Manolescu și Cezar Bolliac) etalează o proză „gazetărească”, sobră fără ariditate, fluentă, decentă, dar fără virtuți propriu-zis beletristice, deși autorul operează intermitent și cu armele „romanțării” literare. SCRIERI: În halat și papuci (în colaborare cu Victor Rodan și L. G. Legrel), cu caricaturi de A. Dragoș și V. Anestin, București, [1933]; Constanța, cu fotografii de N. Tomescu, București, 1936; Istoria vieții publice din România, București, 1938; Furtună în Olimp, pref.
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
Cincisprezece mii de monezi, București, 1958 (în colaborare cu S. Balter); P. Malearevschi, Pasărea de piatră, București, 1959 (în colaborare cu Ludmila Bucșan); Romain Rolland, 14 iulie, în Teatrul revoluției, pref. Ion Ianoși, București, 1966. Repere bibliografice: Dragoș Vrânceanu, „În halat și papuci”, CRE, 1933, 1 964; Mihail Sevastos, „În halat și papuci”, ADV, 1933, 15 197; Pompiliu Constantinescu, „Constanța”, VRA, 1936, 431; G. Călinescu, „Constanța”, ALA, 1936, 813; Șerban Cioculescu, „Constanța”, ADV, 1936, 16 034; Streinu, Pagini, V, 221-223; Radu
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
Balter); P. Malearevschi, Pasărea de piatră, București, 1959 (în colaborare cu Ludmila Bucșan); Romain Rolland, 14 iulie, în Teatrul revoluției, pref. Ion Ianoși, București, 1966. Repere bibliografice: Dragoș Vrânceanu, „În halat și papuci”, CRE, 1933, 1 964; Mihail Sevastos, „În halat și papuci”, ADV, 1933, 15 197; Pompiliu Constantinescu, „Constanța”, VRA, 1936, 431; G. Călinescu, „Constanța”, ALA, 1936, 813; Șerban Cioculescu, „Constanța”, ADV, 1936, 16 034; Streinu, Pagini, V, 221-223; Radu Boureanu, O piesă originală, „Spectator”, 1945, 94; Lascăr Sebastian, „Furtună
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
să stați În picioare Înăuntru și să vă turnați apă deasupra chakrelor. Ulterior, puteți umple cada cu apă oricît de fierbinte vă trebuie pentru a vă Încălzi, cu toate că, dacă vă ștergeți puternic cu un prosop sau vă Înfășurați Într-un halat de baie, nu va mai fi nevoie de aceasta. Vă recomand cel puțin două dușuri reci pe zi - unul dimineața, pentru a vă curăța de orice energie negativă care s-ar fi putut acumula În timpul somnului (cel puțin o parte
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
de grade, spunându-le: — O să vă reveniți! (Mulți dintre aceștia nu mai (re)veneau pe picioarele lor!). Comandantul Întreba: — Care e „recolta” pentru azi? — 4, 5, 6 (sau alt număr care reprezenta morții din acea zi) terminați, răspundea omul În „halat alb” - medicul. — Puțini, răspundea Borcea, gândindu-se, desigur, la măsuri mai severe. De fapt infirmeria era o anticameră a morții”. În august 1953 a fost suspendat din funcție și trimis În judecată pentru rele tratamente aplicate deținuților. În 1955, Tribunalul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
încă un pahar. Mi-am amintit că, tot învârtindu-mă pe străzi, dădusem peste o scenă care îmi revenea acum în fața ochilor, cu răbufnirea ei de fericire burgheză: la intrarea într-una din acele locuințe particulare somptuoase, un doctor în halat alb își lua rămas-bun de la un pacient bătrân, pe care-l însoțea o soție în vârstă. Era evident că medicul se bucura de răcoarea câtorva fulgi care i se așezau pe capul descoperit și că-i plăcea să-și părăsească
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
întuneric, și se îndepărtă spunând noapte bună, fără să se adreseze cuiva anume. În mijlocul aleii, lângă una dintre micile lămpi înșirate, se aplecă pentru a ridica de jos o lopățică din plastic, uitată de copii. Materialul din care era făcut halatul, foarte fin și mătăsos, îi desenă linia spatelui, șoldurile arcuite. Într-o imagine închipuită, m-am gândit deja la noaptea pe care urmau s-o petreacă împreună, la nopțile pe care el le petrecea alături de acel trup feminin, la plăcerea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
lui. Simțeam că gesturile astea zilnice alunecau foarte aproape de nebunie. Și că adevărata demență ar fi fost tocmai să mi-l închipui pe Vinner întinzându-se în pat alături de frumosul trup feminin pe care-l întrezărisem pe sub țesătura mătăsoasă a halatului, să mi-l imaginez mângâind acel trup, să mi-i imaginez pe amândoi făcând dragoste. Căci nu era deloc exclus ca totul să se petreacă întocmai: mica rutină de igienă, camera lor, trupurile lor. Îmi spuneam că adevărata carte ar
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de hârtie, pentru a-l curăța de petele de sânge, apoi se șterse pe degete cu un tampon de vată îmbibat cu alcool. Pe culoarul unde am fost lăsat să aștept, am dat peste un șir de tineri bucătari în halate albe, unii având chiar boneta pe cap. Toți, cu același gest, își țineau mâna rănită într-un pansament improvizat. Parcă ar fi fost victimele unui ucigaș maniac, decis să-i extermine pe toți ucenicii bucătari. Oboseala m-a împiedicat la
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Napoleon, să instituționalizeze toate practicile pedagogice de laborator pe care le dezvoltase în ultimii ani. „În interiorul imperiului insular al laboratorului, noua insistență asupra examinării active și supuse notării a construit zidurile epistemologice și existențiale pentru bărbații (și acum femeile) în halate albe.” (Hoskin, 1993, p. 288) Clasa de elevi este pusă, ca invenție, în conjuncție cu economia politică, al cărei părinte este considerat Adam Smith, de la Universitatea din Glasgow. Trebuie să menționăm că genealogia clasei de elevi este ceva mai complicată
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
M-am lăsat oleacă pe cuptor și, după ceam ațipit, parcă îmi trece prin gând să mă duc la grâul din bahnă, că parcă era vară. Mă duc eu și numai ce văd pe zonă unul cu șapcă și cu halat alb. Călca mărunțel pe cărare. I-am dat bonjur și odată el mă întreabă : „Ce mai faci tu, măi, Vică Gheorghiță ?” Eu am rămas cu gura ca crapul. „Te cunosc, zice el, n-ai luptat tu, soldat, la Cotu Donului
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
aminteau de starea materială a foștilor proprietari. De la poartă, o alee, încă bine întreținută, ducea spre o clădire destul de impunătoare, ale cărei ziduri erau făcute din granit. Când au ajuns aproape de clădire, pe o ușă a ieșit o femeie în halat alb, ce părea a fi cadru medical. Tânăra mamă o opri și ceru apoi informații asupra modului de internare. Asistenta le arătă o ușă de intrare în clădire unde un alt cadru medical le-a spus să aștepte pe o
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
de vorbire din copilărie. Dintr-o dată o văd că reapare, dându-și părul după ureche sau uitându-se la unghii. E, Într-un fel, ca și cum aș fi posedat. Callie Învie undeva În mine, și-mi poartă pielea ca pe un halat prea mare. Își trage pe mânuțe mânecile lăbărțate ale brațelor mele. Își bagă piciorușele de cimpanzeu În pantalonii picioarelor mele. Pe trotuar simt uneori că mersul ei de fată pune stăpânire pe mine și mișcările Îmi provoacă un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din urmă, toate focurile de pe deal se unesc Într-un singur zid de foc care se Întinde În tot orașul și - e deja inevitabil - Începe să coboare spre ei. (Și acum Îmi amintesc altceva: pe tatăl meu, Milton Stephanides, În halat și-n papuci, aplecându-se ca să aprindă focul În dimineața de Crăciun. Numai o dată pe an nevoia de a scăpa de un munte de hârtie de Împachetat și cutii de carton reușea să treacă peste obiecțiile Desdemonei de a folosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
știu fragmente din Flower Drum Song, pe care le cânt În timp ce traversăm curtea interioară și urcăm treptele spre clădirea băii, cea cu piscina. Intrăm fără să observăm o umbră Întunecată În colț. Înăuntru, bazinul e de un turcoaz aprins, Învolburat. Halatele de mătase cad la pământ. Două păsări flamingo, una cu ten palid, cealaltă cu ten măsliniu deschis, Încearcă fiecare apa cu vârful piciorului, chicotind. ― E prea fierbinte. ― Așa trebuie să fie. ― Tu prima. ― Nu, tu. ― Bine. Și apoi: Înăuntru. Amândouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
chip să mă ascund de realitate. După nici cinci minute, salteaua se lăsă sub greutatea cuiva. Trăând cu ochiul, am văzut că Jerome Îmi făcea o vizită. Stătea Întins pe spate și se simțea În largul lui, gata instalat. În loc de halat avea pe el o haină de vânătoare din doc. Dedesubt se vedea marginea boxerilor lui jerpeliți. Avea o cană de cafea Într-o mână și am observat că Își vopsise unghiile cu negru. Lumina dimineții, care intra pe geamul lateral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Phil. În 1974 doctorul Nishan Philobosian avea optzeci și opt de ani. Încă mai purta papion, dar gâtul nu mai reușea să-i umple gulerul cămășii. Era redus prin toate părțile, de parcă ar fi fost criodesicat. Cu toate acestea, de sub halatul lui alb ieșeau niște pantaloni verzi de golf, iar pe creștetul fără păr stătea o pereche de ochelari de aviator, cu lentile Închise la culoare. ― Bună, Callie, ce mai faci? ― Bine, doctore Phil. ― Începe școala iar? În ce clasă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
afecțiunea caldă, levantină. Când eram mică, stătusem pe genunchii doctorului Philobosian și degetele lui Îmi urcaseră pe șira spinării, numărându-mi vertebrele. Acum eram mai Înaltă decât el, deșirată, cu părul sârmos, o fată gen Tiny Tim, și stăteam În halat, sutien și chiloți pe marginea unei mese de consultație de modă veche, cu sertare cauciucate, dispuse În formă de trepte. Îmi ascultă inima și plămânii, iar capul chel i se Înclină pe gâtul lung precum capul unui brontozaur gustând frunze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
aceea nu știam de celebritatea sa În domeniu. N-aveam idee de frecvența cu care numele doctorului Luce apărea În jurnalele și revistele de specialitate. Dar am observat din prima că Luce nu era un doctor cu Înfățișare normală. În loc de halat, purta o vestă de velur cu franjuri. Părul argintiu Îi atârna până la gulerul helăncii bej. Pantalonii Îi erau evazați și În picioare purta o pereche de botine până la gleznă, cu fermoar pe o parte. Purta și ochelari cu rame subțiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cercetare - specimene vii, În carne și oase - de care nu mai beneficiase până atunci nici un om de știință. Și acum Luce mă avea pe mine. În sala de consultații mi-a spus să mă dezbrac și să-mi pun un halat de hârtie. După ce mi-a luat niște sânge (o singură eprubetă, din fericire), m-a pus să mă Întind pe o masă, cu picioarele ridicate pe suporturile laterale. Avea o perdea de un verde deschis, de aceeași culoare cu halatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
halat de hârtie. După ce mi-a luat niște sânge (o singură eprubetă, din fericire), m-a pus să mă Întind pe o masă, cu picioarele ridicate pe suporturile laterale. Avea o perdea de un verde deschis, de aceeași culoare cu halatul meu, care putea fi trasă În jurul mesei, despărțindu-mi partea superioară de cea inferioară. În prima zi Însă, Luce n-a tras-o. Doar mai târziu, când erau și spectatori. ― N-ar trebui să te doară, dar s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mi se acorde atenție. Uite, toți oamenii aceștia voiau să mă cunoască. La scurtă vreme, mâna lui Luce mă escortă pe hol În jos, spre sala de consultații. Știam ce trebuia să fac. Mă dezbrăcam În spatele paravanului În timp ce doctorii așteptau. Halatul de hârtie verde era Împăturit pe scaun. ― De unde se trage familia, Peter? ― Din Turcia. La origini. ― Nu cunosc decât studiul despre Papua-Noua Guinee, spuse Craig. ― La populațiile Sambia, așa-i? Întrebă Winters. ― Da, așa e, răspunse Luce. Și acolo incidența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Îmi mai amintesc și asta: o cameră lungă și Îngustă, pe alt etaj al spitalului. O treaptă amplasată Într-un capăt, În fața unui reflector. Fotograful care Își pune filmul În aparat. ― Bun, eu sunt gata, spuse el. Mi-am scos halatul. Deja aproape obișnuită cu asta, m-am urcat pe treaptă, În fața antropometrului. ― Ține-ți mâinile puțin mai În față. ― Așa? ― Bun. Nu vreau să iasă cu umbră. Nu mi-a spus să zâmbesc. Editorii manualului aveau să se asigure că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]