1,208 matches
-
de gestionare a traficului și a sistemului de centralizare a stațiilor pentru toate stațiile de pe această linie, inclusiv montarea sistemului de semnalizare bloc automat și ETCS nivel 1; (vi) montarea unui nou sistem de telecomunicații; (vii) modernizarea stațiilor și a haltelor, inclusiv renovarea clădirilor pentru călători și a celor administrative, asigurarea de treceri pietonale aeriene sau subterane; (viii) construirea a 6 noi ateliere de întreținere feroviară; (ix) modernizarea stației de frontieră Curtici (triaje și clădiri) pentru a permite utilizarea procedurilor moderne
CONTRACT DE FINANŢARE din 22 decembrie 2005 (*actualizat*) între România şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţionala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A.**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251569_a_252898]
-
unitate care se menține. La început pe teritoriul orașului Ocnele Mari, apoi prin reorganizări teritoriale la Râmnicu Vâlcea, a luat ființă "„Uzina de Sodă Govora”" în anul 1954. Denumirea de „Govora” se datorează faptului că CFR-ul dăduse denumirea de "Halta Govorii" pentru stația care deservea stațiunea Băile Govora aflată la 12 km. De fapt localitatea componentă se numește "Stolniceni". Această uzină va constitui prima întreprindere care a pus baza platformei petrochimice a orașului, care a început să se dezvolte după
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
a situației. Mortalitatea în orașul Bocșa este de 13% în comparație cu 12,5% pe județul Caraș-Severin și 11,5% pe țară. Căi rutiere care străbat localitatea Bocșa: Căi feroviare Bocșa dispune de 2 Gări: Bocșa Română și Bocșa Vasiova respectiv 3 halte: Bocșa Montană, Bocșa Română și Colțan. Cel mai apropiat aeroport este cel din Caransebeș, situat la 61 km distanță, fiind însă dezafectat.De pe acesta se pot efectua deocamdată numai zboruri de agrement, existând speranța reanimării aeroportului pentru scopul său inițial
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
ramifică șoseaua județeană DJ123 care duce spre vest în județul Harghita la Sânmartin (unde se intersectează cu DN12) și Sânsimion (deși porțiunea ce traversează munții nu este asfaltată). Prin oraș trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservit de halta Valea Uzului și de halta de călători Valea Uzului Haltă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Dărmănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85
Dărmănești () [Corola-website/Science/297039_a_298368]
-
duce spre vest în județul Harghita la Sânmartin (unde se intersectează cu DN12) și Sânsimion (deși porțiunea ce traversează munții nu este asfaltată). Prin oraș trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservit de halta Valea Uzului și de halta de călători Valea Uzului Haltă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Dărmănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,96%), cu o minoritate de
Dărmănești () [Corola-website/Science/297039_a_298368]
-
Harghita la Sânmartin (unde se intersectează cu DN12) și Sânsimion (deși porțiunea ce traversează munții nu este asfaltată). Prin oraș trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservit de halta Valea Uzului și de halta de călători Valea Uzului Haltă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Dărmănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,96%), cu o minoritate de romi (7,68%). Pentru 6
Dărmănești () [Corola-website/Science/297039_a_298368]
-
leagă spre sud de Pârgărești și Oituz (unde se termină în DN11) și spre nord de Bârsănești (unde se termină tot în DN11). Prin comună trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de stația Târgu Ocna și de haltele de călători Saline și Cireșoaia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Târgu Ocna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,99%), cu o minoritate
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
realiza pe drumul național DN1 între kilometrul 95,5 și kilometrul 106,5. Această rută corespunde cu drumul european 60 (E60) ce leagă orașele Hamburg și Varna. Breaza dispune de două gări, la Breaza Nord, la Breaza Centru și o haltă la Nistorești. Magistralele feroviare sunt liniile II (București - Arad - Curtici), III (București - Oradea - Episcopia Bihorului), IV (București - Satu Mare - Halmeu). Clubul de golf „Lac de Verde” a fost înființat în anul 2000, fiind primul din România și a necesitat o investiție
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
acest drum se ramifică DJ101S, care duce spre Secăria și Valea Doftanei, precum și DJ101R, care duce spre Breaza, pentru a reveni apoi în același DN1. Prin oraș trece calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de gara Comarnic și de haltele Posada și Valea Largă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Comarnic se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,34%). Pentru 2,56% din populație
Comarnic () [Corola-website/Science/297044_a_298373]
-
a încheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari. Curse directe există către: Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există cinci stații în raza sa: Gara Mare, Gara Mică (Halta Sibiu), Sibiu Triaj, Turnișor, Halta Ateliere Zonă, precum și un important depou pentru locomotive diesel. Căile feroviare care trec prin municipiu sunt: Majoritatea trenurilor personale sunt exploatate cu automotoare „Siemens Desiro”, fiind asigurate legături cu București, Râmnicu Vâlcea, Mediaș, Sighișoara, Brașov
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
de modernizare care permite primirea aeronavelor mari. Curse directe există către: Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există cinci stații în raza sa: Gara Mare, Gara Mică (Halta Sibiu), Sibiu Triaj, Turnișor, Halta Ateliere Zonă, precum și un important depou pentru locomotive diesel. Căile feroviare care trec prin municipiu sunt: Majoritatea trenurilor personale sunt exploatate cu automotoare „Siemens Desiro”, fiind asigurate legături cu București, Râmnicu Vâlcea, Mediaș, Sighișoara, Brașov, Alba Iulia, Târgu Mureș, Timișoara
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
sud de Costești (unde se termină în DN2) și spre nord de Merei și stațiunea Sărata Monteoru, (unde se intersectează cu DN1B), Tisău și Măgura (unde se termină în DN10). Comuna este străbătută de calea ferată Ploiești-Buzău, fiind deservită de halta Băile Sărata Monteoru, aflată pe teritoriul comunei, în apropierea satului de reședință. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Stâlpu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Stâlpu, Buzău () [Corola-website/Science/301044_a_302373]
-
de elevi, astăzi fiind închisă publicului. La începuturi, stațiunea a profitat de proximitatea căii ferate București-Buzău-Galați, construită în 1870 înaintea stațiunii. Grigore Monteoru a finanțat construcția gării Monteoru, pentru a facilita transportul petrolului extras la mină și din sonde. Astăzi, halta "Băile Sărata Monteoru" este prima haltă după Buzău către Ploiești, dar ea se află la 8 km depărtare de stațiune, pe teritoriul comunei învecinate Stâlpu și, deservește în principal localitatea de reședință a acestei comune, care se află mult mai
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
La începuturi, stațiunea a profitat de proximitatea căii ferate București-Buzău-Galați, construită în 1870 înaintea stațiunii. Grigore Monteoru a finanțat construcția gării Monteoru, pentru a facilita transportul petrolului extras la mină și din sonde. Astăzi, halta "Băile Sărata Monteoru" este prima haltă după Buzău către Ploiești, dar ea se află la 8 km depărtare de stațiune, pe teritoriul comunei învecinate Stâlpu și, deservește în principal localitatea de reședință a acestei comune, care se află mult mai aproape de ea. Sărata-Monteoru este legată de
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
de Călărași, reședința județului omonim, din care face parte și localitatea, 7 kilometri nord-est de reședința comunei, Dragalina (în care ființează importantul nod feroviar al magistralei 800, Ciulnița Gară), 1 kilometru est de Drumul Național 21 Slobozia-Călărași și 3 de halta Brâncoveni (actualmente dezafectată). Halta cu numele Brâncoveni a fost înființată ca punct de oprire pe actuala linie 802 a Căilor Ferate Române, Slobozia-Ciulnița Gară, se pare, în primii ani după Marea Unire (o hartă a României întregite datată 1921, aflată la Muzeul
Constantin Brâncoveanu, Călărași () [Corola-website/Science/301108_a_302437]
-
omonim, din care face parte și localitatea, 7 kilometri nord-est de reședința comunei, Dragalina (în care ființează importantul nod feroviar al magistralei 800, Ciulnița Gară), 1 kilometru est de Drumul Național 21 Slobozia-Călărași și 3 de halta Brâncoveni (actualmente dezafectată). Halta cu numele Brâncoveni a fost înființată ca punct de oprire pe actuala linie 802 a Căilor Ferate Române, Slobozia-Ciulnița Gară, se pare, în primii ani după Marea Unire (o hartă a României întregite datată 1921, aflată la Muzeul Național al Hărților și
Constantin Brâncoveanu, Călărași () [Corola-website/Science/301108_a_302437]
-
ca punct de oprire pe actuala linie 802 a Căilor Ferate Române, Slobozia-Ciulnița Gară, se pare, în primii ani după Marea Unire (o hartă a României întregite datată 1921, aflată la Muzeul Național al Hărților și Cărții vechi din București menționează această haltă). Satul propriu-zis a fost întemeiat de mai mulți coloniști, familii de țărani săraci, strămutați în aceste locuri din județele Muscel, Dâmbovița, Prahova și Ialomița, la anul 1926. Încă de la început locuitorii au dat satului numele Sfântului Voievod și Martir Constantin
Constantin Brâncoveanu, Călărași () [Corola-website/Science/301108_a_302437]
-
în județul Ialomița la Albești, Andrășești (unde se intersectează cu DN2A), Gheorghe Doja și Reviga și spre sud la Vâlcelele și Cuza Vodă (unde se termină în DN3). Pe calea ferată București-Constanța, este deservită de stația Dragoș Vodă și de halta Bogdana. Prin sudul comunei trece și autostrada București-Constanța, dar aceasta nu are nicio ieșire pe teritoriul ei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dragoș Vodă se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Dragoș Vodă, Călărași () [Corola-website/Science/301111_a_302440]
-
reședința) și Valea Roșie. Comuna se află în partea de vest a județului, pe malurile râului Argeș. Este străbătută de șoseaua națională DN4, care leagă Oltenița de București. Prin comună trece și calea ferată București-Oltenița, pe care este deservită de halta de călători Valea Roșie. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mitreni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,98%), cu o minoritate de romi
Comuna Mitreni, Călărași () [Corola-website/Science/301120_a_302449]
-
și Budești (unde se termină în DN4). Lângă Cucuieți, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ401C, care duce spre est și apoi sud la Sohatu și Budești. Prin comună trece și calea ferată București-Oltenița, pe care este deservită de halta de călători Plătărești și stația Cucuieți Sudiți. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Plătărești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,61%), cu o minoritate
Comuna Plătărești, Călărași () [Corola-website/Science/301122_a_302451]
-
de acces în stațiune sunt: pe șosea - Pe DN39 (E 87), în apropiere de Mangalia se face la stanga pe drumul de acces care duce direct către stațiune ; pe calea ferată - situată pe linia Constanța-Mangalia, Neptun și Olimp au gară comună : halta Comorova (Neptun). Este situată între cele două stațiuni și accesul este facil în ambele direcții. Distanță pe calea ferată până la Mangalia este 7 km, iar până la Constantă 36 km.
Neptun, Constanța () [Corola-website/Science/301144_a_302473]
-
în perioadele cu precipitații abundente. De asemenea, drumul județean 710A necesită o reamenajare urgență deoarece s-a deteriorat datorită condițiilor meteo. Pe teritoriul localității trece și calea ferata ce face legătura între municipiile Ploiești și Tîrgoviște, comuna dispunând atât de halta CFR cât și de gară în satul I.L. Caragiale. Traficul feroviar este însă din ce in ce mai redus, urmare a avântului luat în ultimii ani de transportul rutier. Rețeaua de alimentare cu apă potabilă s-a realizat în anul 2005 ca urmare a
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
XVII, el era ginerele domnitorului Cantemir. Același Lupu a avut funcția de vel-voinic. În 5 rânduri a fost caimacan al Moldovei. La venirea lui Antioh Cantemir la a doua domnie, documentele arată că a făcut un drum spre Ivești prin halta. «....și parcurgând din Galați, au mărsu pe la sat pe la Ivești, soru-sa Lupă, hătmăneasa lui Bogdan, care acolo i-au făcut cinste 2 dzile și lui, la toată boierimea și oastea cât era. Și de acolo au mărsu la Ieși mă
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
județean 254 Ivești-Călmățui-Grivița-Pechea-Galați. În PUG este prevăzut să se construiască o șosea cu 4 benzi care va prelua traficul greu. Transportul feroviar: Între anii 1870-1873 s-a construit calea ferata Tecuci-Ivești-Barboși-Galați.În anii ’80 s-a început dublarea căii ferate. Halta CFR Bucești s-a făcut în anul 1958, în comuna sunt 9, 5 km de cale ferată. Telecomunicațiile: În primele decenii ale secolului XVI Iveștiul devine o stație telegrafica pe relația București-Galați-Ivești-Tecuci-Iași. Din acceași perioadă era și o stație de
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
află în zona centrală a județului, pe malul stâng al râului Ialomița. Este străbătută prin partea sudică, în afara localității, de șoseaua națională DN2A, care leagă Slobozia de Urziceni. Prin comună trece și calea ferată Urziceni-Slobozia, pe care este deservită de halta Munteni-Buzău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Munteni-Buzău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,32%). Pentru 3,38% din populație, apartenența etnică nu
Munteni-Buzău, Ialomița () [Corola-website/Science/301246_a_302575]