2,290 matches
-
un soi de proiecție materială, reală, la tot ceea ce s-a sedimentat în spirit de-a lungul timpului, la tot ceea ce este tenebros, ascuns”. Teatrul Jarry va apela, în consecință, la „toate halucinațiile susceptibile de a fi obiectivate”. La acele halucinații care dau poate o formă, un trup fantomelor lăuntrice ca și imaginilor din vis. La acele „halucinații alese ca principal mijloc dramatic”, pentru concretizarea cărora Artaud se gândește la „o anumită putere de deflagrație pe care ar urma să o
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
timpului, la tot ceea ce este tenebros, ascuns”. Teatrul Jarry va apela, în consecință, la „toate halucinațiile susceptibile de a fi obiectivate”. La acele halucinații care dau poate o formă, un trup fantomelor lăuntrice ca și imaginilor din vis. La acele „halucinații alese ca principal mijloc dramatic”, pentru concretizarea cărora Artaud se gândește la „o anumită putere de deflagrație pe care ar urma să o aibă gesturile și cuvintele. O realitate căreia să-i surprindem deopotrivă fața și reversul”. Într-adevăr, materialitatea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
caracterul angoasant al acțiunii”, să continue tradiția spaimei, a sentimentului de teamă insuflat de prezența invizibilului și de amenințările acestuia. Câțiva ani mai târziu, Artaud descoperă teatrul balinez și găsește în el, în sfârșit, modelul exemplar al acelui teatru „al halucinației și al fricii” pe care îl căutase îndelung. Într-adevăr, în spectacolul trupei din Bali, actorii-dansatori „ne apar mai întâi ca niște personaje spectrale”. Prima piesă „debutează prin intrarea în scenă a unor fantome” și, chiar din această clipă, avem
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Ulise, soldat întors de pe front, dar și fantomă venită din teritoriile morții. Camera memoriei: precaritatea amintirilor, grandoarea unei „alte lumi” Soldatul din Clasa moartă, numeroșii Ulise ai vremurilor noastre ce alcătuiesc „Infanteria cenușie” din Wielopole, Wielopole nu sunt doar niște „halucinații istorice”, ci și fantome care se întorc să bântuie „camera memoriei”. Căci „Infanteria cenușie” pătrunsese deja, încă din copilărie, în „Sărăcăcioasa Cameră a Imaginației”. Când mărșăluiește acum pe scenă, ea reprezintă nu numai un regiment polonez, ci și armata de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
fantomelor lăuntrice, întâlnirea dintre apariție și viziunea interioară (acea fantomă pe care o vede „ochiul minții”, cum spune Hamlet) a fost prezentă în marile forme teatrale istorice, manifestându-se prin asocierea permanentă a fantomelor din vis cu aparițiile efective, a halucinației și a delirului cu morții întorși printre cei vii. Când scriitorul japonez contemporan Mishima reia, în piesele sale de no modern 2, referința la modelul antic, scopul său este acela de a afirma importanța fantomalului ca revelator al esenței teatrului
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
puțin unul din simptoame este fie (1) o stare depresivă, fie (2) o pierdere a interesului sau a plăcerii. N.B.: A nu se include simptoamele care sunt în mod clar imputabile unei afecțiuni medicale generale, unor idei delirante sau unor halucinații ce nu concordă cu starea respectivă. (1) Stare depresivă prezentă practic toată ziua, semnalată de subiect (de exemplu se simte trist sau fără sens) sau observată de ceilalți (plânge de exemplu). N.B.: Eventual iritabilitate la copil și la adolescent. (2
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un episod depresiv vor evolua spre o tulburare timică bipolară. În afara antecedentelor de bipolaritate familială, autorii consideră că factorii defavorabili predictivi sunt brutalitatea cu care s-a instalat episodul inițial, însoțit de lentoarea psihomotorie cât și asocierea cu elemente psihotice, halucinații, delir. Kovacs și colab. (1984) insistă asupra modalității principale de recidivă sub forma unui episod depresiv major la subiecții care au prezentat deja accese depresive sau tulburări timice. Rao și colab. (1995) constată un risc similar de 19,2% de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
schizofrenie sau de psihoză la această categorie de vârstă (între 15-25 ani), cu implicațiile terapeutice pe care le antrenează. Acest risc este cu atât mai mare cu cât episodul depresiv este însoțit de simptoame numite „psihotice” (mai ales delir și halucinații), congruente sau nu dispoziției. Din acest punct de vedere diagnosticul de criză delirantă acută, foarte caracteristic nosografiei franceze, reprezintă exemplul ambiguităților semantice ce pot conduce la ipoteze cvasi semantice de „psihoze”, cadru diagnostic cu implicații care sunt adesea foarte dăunătoare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a 21 de adolescenți cu vârste între 13 și 19 ani diagnosticați cu „tulburare timică”, „schizofrenie” sau „psihoză schizo-afectivă”. Acești autori aduc următoarele argumente în favoarea tulburărilor timice: - antecedente familiale privind manifestarea tulburărilor timice la rude de gradul întâi; - delir și halucinații în funcție de dispoziție; - mare sensibilitate la testul cu dexametazonă la adolescenții deprimați cu manifestări psihotice; - eficiența litiului în mania simplă și delirantă (intervale mai lungi); - eficiența asocierii antidepresivelor-neurolepticelor în depresiile delirante; - eficiența litiului ca tratament preventiv în tulburările de dispoziție delirante
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a unei stări depresive în adolescență: - argumente familiale și genetice: existența ascendenților, mai ales de gradul întâi a acelor, care suferă de afecțiune bipolară (absența antecedentelor familiale este mai puțin pertinentă); - argumente clinice: un debut brusc, semne psihotice congruente dispoziției, halucinații tranzitorii neelaborate, absența aplatizării afective; - argumente farmacologice: hipomanie indusă prin antidepresive triciclice; eficiența testului terapeutic cu ajutorul timoregulatoarelor; - argumente catamnezice: regresia totală a manifestărilor psihotice, capacitatea unei reinserții sociale corecte, reapariția unui nou episod depresiv și chiar a unei stări maniacale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
personale cu acțiune morbidă ? sau - - Perturbare „subtilă a comportamentului și dezvoltării psihomotorie” - Tulburare de personalitate? anxioasă-de evitare excentrică schizoidă asociere trăsături schizoide și borderline Nici un indicator validat Argumente clinice Debut brusc Lentoare psihomotorie Semne psihotice (+++) Deliruri și halicinații în raport cu dispoziția Halucinații tranzitorii și non-elaborate Mai multe idei delirante, mai puține halucinații și mai puține afecte aplatizate Argumente farmacologice Hipomanie indusă de antidepresive (+++) Test terapeutic cu timoregulatoare Argumente psihodinami-ce exacerbare excesi-vă și incomprehensivă a pulsiunilor capacitate de mobilizare intrafamilială +++ indiferent de vârstă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dezvoltării psihomotorie” - Tulburare de personalitate? anxioasă-de evitare excentrică schizoidă asociere trăsături schizoide și borderline Nici un indicator validat Argumente clinice Debut brusc Lentoare psihomotorie Semne psihotice (+++) Deliruri și halicinații în raport cu dispoziția Halucinații tranzitorii și non-elaborate Mai multe idei delirante, mai puține halucinații și mai puține afecte aplatizate Argumente farmacologice Hipomanie indusă de antidepresive (+++) Test terapeutic cu timoregulatoare Argumente psihodinami-ce exacerbare excesi-vă și incomprehensivă a pulsiunilor capacitate de mobilizare intrafamilială +++ indiferent de vârstă (pre-puber, adolescent, adult) ++ Evoluție spre „subiectivare” și orientare spre trecut
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
teza sa în care clasează în ordinea frecvenței simptoamele de pusee delirante acute non-reacționale, pune pe primul loc manifestările timice (stare dispozițională sau excitație prezente amândouă în 83% din cazuri), în timp ce „stările delirante” se observă în 61% din cazuri iar „halucinațiile” în 50% din cazuri. Am citat deja lucrarea lui Cahn (1991) care în mod sigur abordează mai întâi problema dintr-o perspectivă psihopatologică, dar dacă ne referim strict la acest punct de vedere este interesant de constatat că acest autor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
neuroleptice (chlorpromazină) are ca efect o sedare rapidă. După o lună și jumătate, cu ocazia unei separări de mediul familial datorat plecării într-o tabără de vacanță, Jeanne prezintă o stare de agitație și de angoasă cu idei delirante polimorfe, halucinații vizuale și cenestezice, cu o stare de agitație motrică importantă. Se observă, de asemenea, manifestări de protest față de ideea separării prin spitalizare, crize de plâns. Jeanne are dificultăți în ceea ce privește relația cu ceilalți adolescenți, ea se integrează uneori în grup, alteori
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mistici depresivi, delirul „autoacuzator melancolic” poate evolua pînă la stadiul de „demonomaniac”, când se dezvoltă un delir de „posesiune demonomaniacă” (respectiv convingerea că-l poartă pe Diavol în corpul lor). În cazul însă al misticului euforic și cu idei megalomanice, halucinațiile vizuale și auditive pe care el le dezvoltă adesea, sunt interpretate ca având o origine supranaturală, divină, ceea ce-l face, pe de o parte, să fie infatuat, iar pe de altă parte, foarte sensibil la nerecunoașterea valorii lui de către cei
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sukra prameha (Sri Lanka), shen-k’uei (China) exprimă o stare de anxietate și ipohondrie, oboseală și epuizare; fureai desemnează în japoneză sentimentul apartenenței la comunitate; ghost sikness (la indienii nord-americani) exprimă o obsesie a celor morți, manifestată ca insomnie, coșmaruri, anxietate, halucinații, slăbiciune, pierderea cunoștinței; rettocan numește în japoneză un sentiment de inferioritate; sangue dormido (Insulele Capului Verde) se manifestă ca durere sufletească extremă, crize cardiace, dezechilibru fizic și emoțional; sukhi este cuvântul indian care numește o stare de pace interioară și fericire
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
curios; demn; deșteaptă; dezamăgire; discret; discriminare; dispare; disperat; dispoziție; distrat; doar; dragoste; dubios; elegant; emoționant; este; nu este; exactă; ezitare; fățarnic; două fețe; mai multe fețe; fițe; a fost; frică; a fi frumos; a se gîndi; gîndi; gîndire; greșit; halucinată; halucinație; imaginăm; imagine falsă; imaginea; imposibil; a da impresia; incert; indiferent; inexact; interpretare; invizibil; ipoteză; ivește; a se ivi; ivire; ivită; iz; a închipui; închipui; încredere; îndoieli; îndrăgi; înfățișa; înfățișare; înger; îngîndurat; îngrijorat; însemna; însușiri; înșeală; a înșela; înșelat; înșelăciune; înșelătorie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Blaga; bluză; Bogdan; brîndușă; brutal; bun; bunăstare; cald; calmitate; cameră; cercei; cerul; color; culoare profundă; culoare purpurie; cuminte; depresie; doliu; mi-i dragă; dragoste; drăguț; drăguță; eleganță; energie; eșarfă; eu; fată; filă; flăcări; fluture; frig; fundă; galben; genunchiul meu; haine; halucinație; halucinații; iris; încărcare; încredere; întristare; întuneric; lac; lalea; liliachiu; lovitură; luminițe; magie; maiou; make-up; măr; meditație; merge; mistic; Moldcelle; must; nașpa; nebunie; neliniște; nouț; obsesie cromatică; ochi; om rău; om; orange; orhidee; panseluță; parașută; partid; păr; perfect; pix; ploaie; portocaliu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bluză; Bogdan; brîndușă; brutal; bun; bunăstare; cald; calmitate; cameră; cercei; cerul; color; culoare profundă; culoare purpurie; cuminte; depresie; doliu; mi-i dragă; dragoste; drăguț; drăguță; eleganță; energie; eșarfă; eu; fată; filă; flăcări; fluture; frig; fundă; galben; genunchiul meu; haine; halucinație; halucinații; iris; încărcare; încredere; întristare; întuneric; lac; lalea; liliachiu; lovitură; luminițe; magie; maiou; make-up; măr; meditație; merge; mistic; Moldcelle; must; nașpa; nebunie; neliniște; nouț; obsesie cromatică; ochi; om rău; om; orange; orhidee; panseluță; parașută; partid; păr; perfect; pix; ploaie; portocaliu; pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
doleanță; dorințe; dormi; a dormi; dragoste; dram; drum; dulceață; durere; ea; emoție; eroare; eternitate; euforie; exagerat; extraordinar; familie; fantasmă; fantomă; feeric; feerie; fermecat; fermecător; ficțiune; film; fraieră; friend; ceva frumos; fugi de el; gîndire; gînduri; în gol; greu; de gură; halucinație; iarbă; idei; ieșire din realitate; Iisus; incredibil; irealul; irepetabil; iubire; de iubire; îndeplinire; îndrăgostit; întîmplare; întrerupt; întunecat; legendă; libertate; limb; lucid; lume ireală; lume; lumea mea; lung; magic; mare; mașină; maxim; măreț; mic; minte; mirare; mîine; mîndrie; mort; moș Ene
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
minorilor, exhibiționismul și incestul. În cazul acestor persoane, cele mai bune rezultate s-au obținut prin intermediul modificărilor comportamentale. X. Schizofrenia și alte tulburări psihice severe Schizofrenia și celelalte tulburări psihice severe presupun de regulă prezența simptomelor psihotice, printre care delirul, halucinațiile (vizuale și auditive), derealizarea, comportamentul dezorganizat, vorbirea dezorganizată și aplatizarea afectivă. Există date care arată că în cazul schizofreniei și al tulburărilor psihice severe, cele mai eficiente forme de intervenție sunt (ele sunt adjuvante tratamentului medicamentos): terapia de familie, terapia
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Iată: „În toate și în toți simt impostura, peste tot văd iluzie și minciună. În consecință, relațiile mele cu ceilalți sunt grav compromise. Când întâlnesc un om adevărat, primul impuls este să cred că-i o neînțelegere sau că am halucinații” (I, 167-168). Este motivul pentru care, într-un loc, mărturisește: „Iubesc totul, în afară de om. Când mă gândesc la el, văd roșu înaintea ochilor” (I, 350). Multe din reacțiile lui Cioran sunt consecința acestei neputințe de a vedea în ceilalți ceea ce
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sceptice, Cioran notează: „Auzit ieri seară Patimile după sfântul Ioan; fericire vecină cu extazul. Ieșit în stradă, contactul cu abjecția, cotidianul, m-a făcut să mă întreb dacă cele trei ore «sublime» pe care tocmai le petrecusem nu țineau de halucinație. Și, totuși, acele ore îmi dăruiseră deopotrivă certitudinea și emoția realității supreme” (I, 162). Nu-i vorbă, Cioran vorbește și despre un „extaz al neantului” (I, 66), poate tocmai o confirmare a faptului că extazul aparține experienței mistice. Pe la începutul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nu-i... Reperele sînt deregulate, bulversate în sistemul coercitiv din care "eroii" au încercat să fugă. Vrînd să pășească în ținutul ademenitor al lumii aievea, Popeștii vor fi înghițiți de un sorb perfid, acela al tragicei iluzii. Victime ale unei halucinații care nu face decît să îți schimbe semnul, ei se aruncă de pe un parapet într-o apă... care nu există. Un salt în himeră, adică în neant, pecetluind niște sărmane vieți care, pierzîndu-și înțelesurile, și-au prăpădit și rostul. Florin
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
își împrospătează "speranțele" cu "excursia în străinătate", după ce o strălucită strategie a chiulului îl reabilitează, chipurile!, în fața colegilor, asigurîndu-i (?) avansarea; ca antidot pentru o nouă cădere în gol se naște ideea creșterii unui "copil". Pe încetul iluzia se transformă în "halucinație" terifică, combătută de valul delirant al dorurilor de "a tăia lemne", de "a cosi", de "ceva adevărat"; iar "plecarea în pădure" suprem elan utopic al căutării acelui "ceva adevărat" care să-l readucă la viață, pune definitiv capăt cursei autoiluzionărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]