2,931 matches
-
la Națiunile Unite Nichita Tomescu s-a născut în inima Bărăganului în anul 1919, la 23 august, în localitatea cunoscută în acele timpuri sub numele de Principesa Maria, astăzi Ioan Roată, în familia arendașului și negustorului de cereale, Marin Tomescu. Harnic și foarte inteligent, tatăl lui Nichita a fost cel mai bun primar al comunei, în perioada interbelică. Avea o avere considerabilă și a donat primăriei tot salariul său de primar, contribuind la construcția unei clădiri a primăriei, care mai târziu
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
care mutându-se în cea de Sus își construiește o casă în anul 1800, demnă ca o rugăciune înălțată spre cer, casa-muzeu de astăzi! Mama- Maria, născută Gligor, (Maria mică, cum i se spunea datorită staturii ei!), era o femeie harnică, frumoasă și înțeleaptă. Tatăl- Alisandru Iancu, țăran iobag, paznic al pădurilor fiscului, apoi jude comunal, născut în anul 1797. Părinții i-au pus numele de Avram, celui ce avea furișați sub pernă bănuți de argint, să aibă viața curată ca
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
norocos, deoarece unii copaci erau putrezi, fie la rădăcină, fie la vârf - îmi zice nea Mitică -. Am lucrat și eu cu el la tăiat lemne, împreună cu Radu Bumbaru și Titi Filip”. Nu aveau o viață ușoară, dar toți erau oameni harnici și munceau cu sârg, erau prieteni și erau plini de zel. Nici spiritul nu le lipsea, însoțindu-i mereu și la munca de la pădure. Făcând haz de situația în care erau când munceau la pădure, Cornel Popa spunea mereu:” De-
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
am pus-o) dacă „judecățile sale critice pot să capete < > și valoare de repere axiologice” - putem afirma, cu mâna pe inimă, că, oricine ar fi interesat de „literatura de idei”, ar găsi, în Mircea Dinutz, cel puțin un expert extrem de harnic și onest, dacă nu neapărat (și totdeauna) o autoritate incontestabilă. La fel de harnic, onest, intuitiv și vizionar-sintetic este și în toate celelalte luări de poziție, personale și izvorâte din cele mai adânci și ferme crezuri estetice - atitudini selective despre care, încă
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
de repere axiologice” - putem afirma, cu mâna pe inimă, că, oricine ar fi interesat de „literatura de idei”, ar găsi, în Mircea Dinutz, cel puțin un expert extrem de harnic și onest, dacă nu neapărat (și totdeauna) o autoritate incontestabilă. La fel de harnic, onest, intuitiv și vizionar-sintetic este și în toate celelalte luări de poziție, personale și izvorâte din cele mai adânci și ferme crezuri estetice - atitudini selective despre care, încă de la început, afirma: „Nu am pretenția, nu am avut-o niciodată, că
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
atunci se-ntorsese în pomul cel vechi și găunos, unde găsi un loc nemaipomenit de bun să-și amenajeze o scorbură. Chiar găsi un măr mic și stafidit, rămas în pom până-n primăvară ca prin minune, iar acum îl ducea harnică în scorbură. Nu va sta mult mărul în acea scorbură, care era doar un punct de lucru al întortocheatei întreprinderi particulare a veveriței, care avea un lanț întins de alte scorburi în gestiunea sa. Cu prima ocazie, veverița va muta
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
prima mișcarea. Se repezi spre resturile auncate de moș, înfulecă bucata cea mare de mămăligă veche și dispăru dincolo de livadă. Nici gaița nu așteptă prea mult, se repezi, taman la timp, să înșface coaja veche și uscată, de pâine. Vrabiuțele, harnice, s-au repezit să ciugulescă cele mai mărunte fărâme de mămăligă. Din ce aruncase moșul la gunoi, rămăse doar o coajă de cartof și un cotor de măr. Veverița, stând pe o ramură înaltă de pom, frecându-și lăbuțele, își
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
Pe toți întreba Căci simțea în suflet că-i musai să știe. - La-nțelept întreabă, colo în pustie! Înțeleptul însă l-a condus de mână La o mânăstire și-a-nceput să-i spună: - De aici începe drumul către rai Harnic fii, ascultă și aici să stai! Toată mânăstirea el a măturat. Starețul îi vede sufletu-întristat: - Cum îți e? - E bine! - Spune ce te-apasă? - Păi mai e un frate ce nu-l chemi la masă! Stă legat pe cruce, să
SUFLET CURAT de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342395_a_343724]
-
Grigore Ureche amintește de folosul icoanei purtătoare de noroace. Biserica ortodoxă română a constuit prin mânăstirile sale în secolele XIV-XVI, ca Vodița, Tismana, Prislop, Cozia, Călimănești, Bistrița, Dealul, Govora, Voroneț, Sucevița, și altele, centre de cultură unde călugării depuneau o harnică muncă de copiere a textelor slavonești și mai târziu cele românești, fie religioase, fie pravile, în care era vorba despre icoane ca simbol și imagine a întemeietorilor creștinismului planetar. Tot în aceste lăcașuri de cult s-a dezvoltat, printer altele
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
Trecînd prin casa părintească Am învățat ce este căminul și iubirea. Trecînd pe la grădiniță Am învățat ce este ordinea si disciplina. Trecînd pe la bunici Am învățat să fiu harnic și gospodar. Trecînd prin școală am învățat. Ce este știința și recunoștința Trecînd pe la prieteni Am învățat ce este prețuirea. Trecînd pe la cer Am învățat cum e să fii senin sau întristat. Trecînd pe la soare Am învățat ce este lumina
TRECATOR de FLORICA REINPRECHT în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342470_a_343799]
-
Dacă ceilalți părinți au avut blândețe, verticalitate, demnitate, Părintele Iachint s-a remarcat ca Stareț printr-o răbdare fără margini. Totodată, Starețul Iachint Unciuleac a rămas în istoria Mănăstirii Putna și a Bisericii din Moldova ca un îndrumător de obște harnic, bun chivernisitor al bunurilor mănăstirii încât chinovia putneană a îmbrăcat haină nouă în timpul stărețirii sale. La această vrednică realizare au contribuit mai mulți ctitori. În primul rând, prin rânduiala lui Dumnezeu, Mitropolitul de atunci al Moldovei, Teoctist, a rânduit din
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
Venus din apa mării... Domnul Isus S-a supus dișciplinei creșterii într-o familie modestă și a cunoscut greutățile și agoniile adolescenței. A învățat meseria grea a părintelui Lui adoptiv, Iosif: tâmplăria. A lucrat în atelierul acestui om blajin și harnic timp de peste douăzeci și cinci de ani, fiind cunoscut în Nazaret și în împrejurimi ca „fiul tâmplarului”. El a muncit cu bucuria dăruirii de Sine într-un meșteșug greu, dovedindu-ne ce înseamnă„hănicie”. Viața Lui, ca și a noastră, a dezvăluit
VESTEA BUCURIEI de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342484_a_343813]
-
cu circuitele de lumină conectat la sursa de electricitate. Am fost făcuți cu un scop clar: să fim oameni!... Oameni după chipul lui Dumnezeu: buni, altruiști, miloși, cinstiți, curajoși, neprihăniți, sfinți, înțelepți, răbdători, credincioși, pașnici, împăciuitori, iubitori de bine, iertători, harnici, plini de bunătate, cuviincioși, legați, prin credință, de Arhitectul trupurilor noastre și din care purcede sufleul nostru. De altfel, toate părțile alcătuitoare ale trupului nostru uman - inima (motor), plămânii (oxigenarea sângelui), creierul (cu menirea lui în înmagazinarea și administrarea tehnică
DOAMNE, CE MINUNE SA FII OM! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342500_a_343829]
-
am fost creați de la Începutul Începutului. Scriind, rugându-mă lui Dumnezeu să-mi dea mai multă foame de Rai, mă cuprinde nostalgia după farmecul traiului împreună în părtășia cu oameni de omenie și de credință, sinceri, buni, altruiști, blânzi, cinstiți, harnici, credincioși și plini de bucuria mântuirii, oameni ai Adevărului!... Sunt în căutarea mieilor lui Dumnezeu! Oamenii de omenie sunt oamenii Adevărului, cu o credință inspirată și călăuzită de Duhul lui Dumnezeu. Aceștia sunt mieii lui Dumnezeu. Sunt „străinii și călătorii
BUCURIA MÂNTUIRII de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 112 din 22 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342501_a_343830]
-
Articolele Autorului Dănuț are șapte ani, E sărac și n-are bani Da-i curat, politicos Cuminte, bun și milos. O iubește pe bunica, Raza lui de soare, De când i-a murit mămica Alt sprijin nu are. Este săritor și harnic Mereu o ajută Când bătrâna plânge-amarnic Cu drag o sărută. Suferă când fericiți Trec copii pe drum Cu mame și cu tătici, Inima-i e scrum. Strânge tare pumnișorii, Îi tremură pleoapa, În lacrimi i-s ochișorii... Îi e dor
DĂNUȚ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342619_a_343948]
-
era tatăl, nici mama, dar a trăit în cunoaștere de Dumnezeu.) Nora (soția fiului) care schimbă lumea prin soțul ei, care creează model de viață - de încredere v.11 - sursă de venit pentru soț - îi caută binele soțului (v. 12) - harnica - gospodina - trudește pt. Aprovizioanre - administrează bine timpul și casa - v.16 - are inițiative economice: ogor, sădește o vie -17,18 - se deprinde cu munca grea - este priceputa la lucru - știe ce să lucreze pentru a scoate venituri - își îngrijește bărbatul
METAFORA ÎNCEPUTULUI SI A VIETII de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/342584_a_343913]
-
câteva cetăți în Transilvania. În vremea noastră, această provincie o conduce Petru‑Vodă. Moldovenii au aceeași limbă, rit [și] religie ca muntenii; pe alocuri, se deosebesc parțial în port. Ei socotesc că sunt și de viță mai aleasă și mai harnici și mai buni călăreți decât muntenii. Se îndepărtează mai des de regele Ungariei; se războiesc mai des cu regele Poloniei. Se spune că pot chema la arme mai bine de patruzeci de mii de oșteni. Graiul lor și al celorlalți
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
nopțiile în acel cadru feeric, sințeam cum sunt cuprins de un fum cald și amărui trimis de misterioasa Noapte, una din cele două fiice ale lui Cronos . Când priveam cerul oțelit, îvăluit de un mister al timpului, vedeam cum stelele harnice zămislesc pânze de crepuscul în palatul de cleștar al Lunii - mesaj nedescifrat de niciun gând poetic-, fiica răsfățată a Nopții, a cărei lumină divină murea palidă printre copacii opriți de negura timpului . Mirosul de iasomie și regina nopții ce se
RELAXARE... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341552_a_342881]
-
Cristos a Înviat! Dar pentru a primi pasca, bineînțeles pe stomacul gol, trebuia să ne spălăm în lavoarul de metal, în care bunica sau mamica așezau o urzică, un ou roșu și un bănuț. Urzica urma să te facă aspru, harnic. Oul simboliza Paștele, iar bănuțul aspirația spre mai bine sau... poate... avea semnificația bănuțului dat la Marea Trecere. Dar până să ajungem la ziua bunătăților de Paște, trebuia să trecem prin purgatoriul pregătirilor din Săptămâna Mare și prin postul care
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
oare ce ar cugeta, ce ar cuvânta ? Putem întreba și „Ce ar cânta?” A doua surpriză pentru noi a fost că n-am putut recunoaște câmpia în care păstorii își ingrijeau turmele când S-a întrupat Mântuitorul; și nici holdele harnicilor agricultori despre care se vorbește și ale căror plug și unelte le-am văzut doar la expozeu. Nu înseamnă însă că n-ar fi existat „Câmpul Păstorilor” și oamenii harnici care lucrau pământul și-i strângeau roadele... Numai că - lucru
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
ingrijeau turmele când S-a întrupat Mântuitorul; și nici holdele harnicilor agricultori despre care se vorbește și ale căror plug și unelte le-am văzut doar la expozeu. Nu înseamnă însă că n-ar fi existat „Câmpul Păstorilor” și oamenii harnici care lucrau pământul și-i strângeau roadele... Numai că - lucru ce s-a repetat în călătoria noastră - multe stări de la fața locului nu semănau deloc cu închipuirile noastre, nici cu modul în care am înțeles noi pe concret ceea ce am
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
trăitori în loc șes, la o azvârlitură de Dunăre, și ce-ar putea să găsească decât vreo pânză de apă?! Norocul lui că nu fusese timpul nici prea uscat, nici prea ploios, încât săpăturile sale înaintaseră bine de tot. Omul era harnic, dar împuținat de atâta muncă. Și într-o seară simți cum limba sapei scrijelea ceva, alunecând într-o parte. Se aplecă și căută cu degetele răsfirate, până când simți mișcare de oase... Mai mult, înțelese că oasele erau însoțite și de
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
lui Va avea globuri de gheață În locul oului. Cândva în toamnă adunai din vie- Struguri, piersici și gutuie Și strada plină mai era De fum greoi și frunze. Colțuri de stradă fumegau, Copiii nucile-adunau Și prin grădini munceau vecinii, Erau harnici bănățenii. 25 sep.2013 Beatrice Lohmüller Referință Bibliografică: Ce este, ce nu este / Beatrice Lohmuller : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 999, Anul III, 25 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Beatrice Lohmuller : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CE ESTE, CE NU ESTE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340607_a_341936]
-
mai 2012 Toate Articolele Autorului Nu te-am întrebat niciodată de ce gândurile noastre stau agățate de nori; le-am văzut - ghirlande lucitoare strecurând în inima îngerilor fiori. Palmele noastre bătătoresc paradisul în timp ce frământă azimă pentru zei; picuri de sudoare cad harnici - boabe de mei- ofrandă pentru porumbei. Nu te-am întrebat niciodată de ce-ți înlănțui grijile în temnița tăcerii și nu le scoți de-acolo nici măcar acum, în pragul serii. Gândurile mele se oglindesc într-ale tale ca-ntr-o
APUSUL ÎŞI PLEACĂ GENELE VINOVAT... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340735_a_342064]
-
boierul Danilo, cel care avea moșie pe puțin douăzeci de sate, după cum auzi din bătrâni. Acum avea un miraculos prilej să devină cel mai bogat dintre boierii de care a auzit pe meleagurile acelea. Dar, pentru asta trebuia să fie harnic, acum, când avea o așa grozavă ocazie! Începu să alerge de-a binelea. Pașii lui treceau viguroși pe ulițele satelor, ori prin vâlcele și păduri. Într-un loc văzu, la marginea drumului, un căruț răsturnat în șanț și pe nefericitul
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]