1,047 matches
-
să dea o luptă crâncenă cu oștenii lui Petru Șchiopul în bălțile de pe malul Nistrului, iar Ștefan al Mariei și Gheorghe Stângaciu sunt uciși. Fugarii ajung în Polonia și apoi în tabăra cazacilor zaporojeni de pe Pragurile Niprului unde cer ajutorul hatmanului Șah. După o lună, Potcoavă și o oaste de 50 de oșteni moldoveni și cazaci se întâlnesc la Nemirov cu boierul Țopa (fost pârcălab de Roman) și cu Kopycki (fost căpitan al lui Ion-Vodă) care strânseseră bani pentru campania militară
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
face un ultim drum la Dăvideni, sosind acolo chiar în timpul înmormântării Ilincăi, care căzuse la pat de dorul fraților Potcoavă imediat după plecarea lor. După plecarea lui Nicoară Potcoavă, turcii îi amenință pe polonezi că-i vor ataca cât timp hatmanul va găsi refugiu pe pământurile lor. Speriat de această amenințare, craiul polon îl cheamă pe Nicoară la curtea din Liov și îl ține o lungă perioadă în temniță, apoi poruncește executarea sa. Fostul domn al Moldovei își primește pedeapsa cu
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
care domnitorul făgăduia credință polonezilor după cea de-a doua mazilire, punându-se astfel la adăpost de mânia lui Vodă. Cu ajutorul dădacei Măgdălina, fiul fostului domnitor se întâlnește cu domnița Catrina și-și declară dragostea pentru ea. În aceeași perioadă, hatmanul Sandu Buhuș descoperă un complot prin care boierii Vasilie Gheuca și Georgie Bogdan încearcă să provoace o răzmeriță a răzeșilor orheieni și lăpușneni (care se mai răsculaseră în 1671 sub conducerea lui Mihalcea Hâncu), trimițându-le o scrisoare măsluită de
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
provoace o răzmeriță a răzeșilor orheieni și lăpușneni, trimițându-le o scrisoare măsluită de spătarul Ion Milescu pentru a părea că ar fi fost scrisă de Dumitrașcu Cantacuzino, fost domn al Moldovei (1673-1674, 1674-1675 și 1684-1685). Complotul este dejucat cu ajutorul hatmanului Buhuș, iar sulgerul Lupul (curierul scrisorii) divulgă sub tortură numele boierilor trădători. Conspiratorii sunt prinși și decapitați de gâdele Buga Sârbul în fața porții domnești. Spătarului Milescu i se cruță însă viața. Complotul este relatat în cronica lui Ion Neculce, fără ca
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
Мihail Mihailovici Voronovici (în , în ; n. 1868 - d. noiembrie 1918) a fost în perioada anilor 1915 - 1917, ultimul guvernator al Basarabiei țariste. După revoluție a ocupat mai multe posturi în guvernul ucrainean al hatmanului Skoropadski. Provenea dintr-o familie nobilă ereditară, care deținea o moșie de 1.000 de zeciuieli în gubernia Kiev. În 1890 a absolvit Colegiul Imperial de Drept și a intrat în serviciul Ministerului Justiției. Apoi a fost procuror-adjunct al judecătoriilor
Мihail Voronovici () [Corola-website/Science/334620_a_335949]
-
un ministru-adjunct de interne în cabinetul lui Fedir Lizogub, iar apoi ministrul mărturisirii în cabinetul lui . În noiembrie 1918, a fost trimis la conferința de la Iași pentru a informa Aliații cu privire la situația din Ucraina și intenția sa și a guvernului hatmanului de a sprijini Armata Albă în lupta împotriva bolșevicilor. La sfârșitul lunii noiembrie, același an, a fost arestat la stația Jmerînka de către membrii Armatei Republicii Populare Ucrainene, inamici ai hatmanului, și a fost mai întâi torturat, apoi ucis.
Мihail Voronovici () [Corola-website/Science/334620_a_335949]
-
cu privire la situația din Ucraina și intenția sa și a guvernului hatmanului de a sprijini Armata Albă în lupta împotriva bolșevicilor. La sfârșitul lunii noiembrie, același an, a fost arestat la stația Jmerînka de către membrii Armatei Republicii Populare Ucrainene, inamici ai hatmanului, și a fost mai întâi torturat, apoi ucis.
Мihail Voronovici () [Corola-website/Science/334620_a_335949]
-
1726, conducerea interimară a statului moldovean, în calitate de caimacam. Odată cu prima domnie a vărului său Grigore II Ghica, marele boier Sandu Sturza a avut un rol politic important în Moldova, îndeplinind cele mai înalte dregătorii: mare logofăt, mare spătar, mare vistier, hatman sau mare vornic al Țării de Jos. Totodată, până în 1753, a făcut parte din opt căimăcămii. În 1743, vel logofătul Sandu Sturza este numit caimacam la plecarea din domnie a lui Constantin Mavrocordat. În iunie 1747, tot ca vel logofăt
Sandu Sturza () [Corola-website/Science/332239_a_333568]
-
început în 1684, însă biserica nu a fost finisată din cauza circumstanțelor care au dus în 1690 la moartea lui Bălăceanu, în Bătălia de la Zărnești. Biserica a fost tencuită abia în 1825, de către marele ban Constantin Bălăceanu și fii săi (marele hatman Ștefan Bălăceanu, fostul mare agă C. Bălăceanu, marele comis Iancu Bălăceanu și Grigore Bălăceanu). Cu această ocazie au fost pictate portrete votive ale Bălăcenilor, în biserica nezugrăvită până atunci. Conform unui raport din 1914 al lui Virgil Drăghiceanu către Comisia
Biserica din Balaci () [Corola-website/Science/333933_a_335262]
-
în întregime, dar în majoritate revendicările acestora, caimacamul Vogoride își modifică atitudinea pe care o adoptase cu privire la Cuza, după demisia acestuia din postul de pârcălab. El îl avansă la gradul de colonel și îl numește în septembrie 1858 ajutor al hatmanului miliției, post important în ierarhia militară. Mihail Kogalniceanu Căimăcămia de trei ce urmează lui Vogoride, îl avansează pe Cuza la rangul de hatman. Cu alte cuvinte, până la numirea unui titular în acest post de conducere al armatei, Cuza îi ține
Cariera lui Alexandru Ioan Cuza - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102214_a_103506]
-
de pârcălab. El îl avansă la gradul de colonel și îl numește în septembrie 1858 ajutor al hatmanului miliției, post important în ierarhia militară. Mihail Kogalniceanu Căimăcămia de trei ce urmează lui Vogoride, îl avansează pe Cuza la rangul de hatman. Cu alte cuvinte, până la numirea unui titular în acest post de conducere al armatei, Cuza îi ține locul. Așadar, în momentul alegerii sale ca domn, Cuza era comandantul întregii armate moldovene. Era un om popular; demisia sa răsunătoare din postul
Cariera lui Alexandru Ioan Cuza - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102214_a_103506]
-
ca regent și s-a angajat în lupte pentru putere cu alte rude și cu boierii. Monarhul polono-lituanian a hotărât să profite de ocazie și a cerut retrocedarea teritoriilor ocupate de Vasile al III-lea. În vara lui 1534, marele hatman și tătarii au jefuit zona Cernigău, Novgorod Seversk, Radogoșci, Starodub și Breansk. În octombrie 1534, o oaste moscovită sub comanda cnejilor Ovcina-Telepnev-Obolenski, Nikita Obolenski și Vasily a invadat Lituania, înaintând până la Vilnius și și construind o întăritură pe în anul
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
Starodub și Breansk. În octombrie 1534, o oaste moscovită sub comanda cnejilor Ovcina-Telepnev-Obolenski, Nikita Obolenski și Vasily a invadat Lituania, înaintând până la Vilnius și și construind o întăritură pe în anul următor, înainte de a fi opriți. Oastea lituaniană condusă de hatmanul Radziwill, de Andrei Nemirovici, de hatmanul polon , și de Semen Belsky a lansat un puternic contraatac și a cucerit Homel și Starodub. În 1536, cetatea a învins forțele lituaniene ale lui Nemirovici care încercau să o asedieze, și apoi moscoviții
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
o oaste moscovită sub comanda cnejilor Ovcina-Telepnev-Obolenski, Nikita Obolenski și Vasily a invadat Lituania, înaintând până la Vilnius și și construind o întăritură pe în anul următor, înainte de a fi opriți. Oastea lituaniană condusă de hatmanul Radziwill, de Andrei Nemirovici, de hatmanul polon , și de Semen Belsky a lansat un puternic contraatac și a cucerit Homel și Starodub. În 1536, cetatea a învins forțele lituaniene ale lui Nemirovici care încercau să o asedieze, și apoi moscoviții au atacat Liubeci, au distrus Vicebskul
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
e pus în închisoare, ba chiar și „muncit” și chinuit spre a recunoaște, fiind „ars pe piept cu fierul roșu”. Trece și de această prigoană și după ce mai îndeplinește o serie de dregătorii, precum, cele de vel vornic, pârcălab și hatman își cumpără domnia de la turci, instalându-se, ca stâpănitor local, la Iași, la 27 aprilie/7mai 1634. Va fi o domnie bogată în evenimente, în concurență deschisă cu cea a lui Matei Basarab (1580-1654) din Țara Românească, marcată de legături
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
Mai întâi, pe când nu era încă Domn, s-a căsătorit cu Tudosca Bucioc, fiica marelui vornic, din care au rezultat: Ion (mort de tânăr, fiind bolnav de rahitism), Maria (căsătorită cu un nobil polon) și Ruxandra (luată de soție de hatmanul cazacilor). După moartea Tudoscăi, survenită în 1639, ajuns în culmea gloriei și a bogăției, Vasile Lupu trimite pe dregătorul său Enache Catargiu să-i caute soție din rândul femeilor din Caucaz, frumusețea lor fiind renumită în tot Orientul, formând „contigentul
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
ȘTEFAN CEL MARE ȘI HATMANUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 184. footnote> (După Neculai Trofin, care a auzit-o de la Vasile Morariu din satul Glodeni, com. Parpanița, ținutul Vasluiului) Se zvonise în țară că vin ungurii
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
ne prade și să jecmănească biata țară. Și vorba ceea: „vorba rea merge ca plumbul” așa că a ajuns, în pripă, până la urechea lui Ștefan. Când a auzit el de una ca asta, nu s-a-ncrâncenat deloc, ci îndată a trimis pe hatmanul lui, Peștiovici, om credincios și cu multă trecere, ca să iasă în pripă înaintea ungurilor, să le taie pofta de prădăciuni și să-i alunge-napoi de unde-au venit. Peștiovici, îndata-ș mare, a pus pe cale oastea, a trecut degrabă Siretul și
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
ce făcuse țării și lui Vodă. Dar boierul acesta, de o bucată de vreme, nu se prea înțelegea cu Vodă, ci mai pe lesne se înțelegea cu dușmanii lui Vodă. Cum a ajuns Peștiovici aici, a poposit cu oastea și hatmanul a tras în gazdă la boier. Boierul se înțelesese de bună vreme cu ungurii, că de-a trimite Ștefan vreo oștire și de-a veni pe la dânsul, el să facă ce-a face și să ungă ochii hatmanului, cu daruri
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
oastea și hatmanul a tras în gazdă la boier. Boierul se înțelesese de bună vreme cu ungurii, că de-a trimite Ștefan vreo oștire și de-a veni pe la dânsul, el să facă ce-a face și să ungă ochii hatmanului, cu daruri și cu plocoane oricât ar fi de scumpe, numai să izbutească și ungurii să bată pe neînvinsul Vodă al Moldovei, căci cu pușca și cu lupta fățiș nu se bizuiau c-or fi viteji. Dar socoteala de acasă
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
pușca, așa știau să poarte și secera și plugul, căci acestea erau jucăria românului și uneltele de trai și vitejie. Boierul pe de altă parte, a luat puștile și s-a apucat binișor de le-a descărcat pe toate. și hatmanul nici cu spatele nu știa de treaba asta. Hăt pe urmă, boierul s-a făcut a ieși și el la clăcași, care se purtau și aici voinicește. Unii secerau de nu le zăreai mâinile, alții legau snopi cât ai clipi
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
mari, cât ai bate-n palme, alții trăgeau câte un cântec de voinicie de te luau fiori, mă rog, era o treabă și un chef de-ți curgeau ochii la ei și nu te-ai mai fi dezlipit de dânșii. Hatmanul, într-o vreme, își aruncă ochii în zarea dealului de către munți și când acolo ce să vadă? Ungurii veneau cât puteau în goana cailor asupra secerătorilor. Ostașii noștri, fără zăbavă, iau puștile și fuga înaintea ungurilor, dar când să deie
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]