1,540 matches
-
Belgrad și Moscova. Nici Uniunea Sovietică nu se lasă mai prejos, făcând publică încetarea negocierilor pentru semnarea acordului comercial sovietoiugoslav. Era limpede nemulțumirea lui Stalin și a celor din jurul său, care vedeau în aceste proiecte de federalizare o amenințare la adresa hegemoniei Moscovei, prin constituirea unui nou pol de putere. Atitudinea lui Tito contravenea politicii de atunci a Uniunii Sovietice, de întărire la maximum a controlului asupra țărilor pe care și le dorea în „lagărul socialist.” Era pentru prima dată, când un
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
o privire realistă asupra evoluției economiei unde se extinde necontenit capitalismul de stat, ajungându-se din ce in ce mai aproape de crearea condițiilor „pentru restaurarea completă a relațiilor capitaliste.” Unii teoreticieni iugoslavi au încercat să lanseze „idei antileniniste în problema țărăneasca și în chestiunea hegemoniei proletariatului.” De exemplu, cooperativele de productie se constituie pe baza aportului adus de membrii (pământ, vite, unelte), venitul distribuindu-se după acesta, nu după munca depusă, ceea ce implicit îi favorizează pe chiaburi. De asemenea, „domnește dezmățul polițienesc”, în Iugoslavia aflându
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Demeter, M. Attila, "Aspecte ale liberalismului englez", în Journal for the Study of Religions and Ideologies, an II, nr. 4, 2003. *** Diplomați iluștri, vol. V, Editura Politică, București, 1986. Djuvara, Neagu, Războiul de șaptezeci și șapte de ani și premisele hegemoniei americane (1914-1991), Editura Humanitas, București, 2008. Dobrinescu, Valeriu, Florin, "1917-1939: Basarabia în raporturile româno-sovietice", în Dosarele Istoriei, 2000, nr. 6, pp. 33-38. Dobrinescu, Valeriu, Florin, Diplomația României. Nicolae Titulescu și Marea Britanie, Editura Moldova, Iași, 1991. Dogan, Mattei, "Despre partide și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în esență, cele ce aveau să se hotărască prin tratatul de pace din 1947 de la Paris, adică împărțirea lumii în două: • lumea occidentală avea să continue o linie de progres și civilizație, demnă de acest secol; • partea de răsărit, sub hegemonia puterii întunericului, Uniunea Sovietică, susținută de forța armelor, subteran și a propagandei bazată pe minciună, rea-credință, exploatare sângeroasă a unor popoare sleite, obosite, după un război crunt, eliminarea păturii intelectuale, inversarea valorilor, lupta de clasă, inocularea fricii, încurajarea lașităților, a
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
cotidiene sugera, cu toate acestea, că ar fi posibilă luarea în considerare a guvernării orașului și într-un alt mod decât în sensul respectării normelor gestionării patrimoniale. Dar acțiunea lor nu a repus realmente în discuție, nici în perioada interbelică, hegemonia acestui model. Încercările de planificare urbană au fost fructul unor inițiative municipale care au eșuat atunci când s-au izbit de politica de expectativă a statului central și de prerogativele acestuia. Acesta intervenea pe plan social dozându-și subtil formele de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1950 oferea mai mult imaginea unei politici "anti-oraș", sau cel puțin a unei întreprinderi concepute ca reacție la marile orașe și la efectele lor corupătoare asupra liantului social. Șansa proiectu-lui amenajării teritoriale s-a ancorat în conștientizarea pericolelor pe care hegemonia excesivă a capitalei le putea induce asupra întregului teritoriu național. În 1947, lucrarea de succes a lui Jean-François Gravier, Paris et le désert français82, oferea temeiul și sloganul denunțării imperialismului parizian. Dezvoltarea nemăsurată a Parisului și a regiunii pariziene și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Bourdieu 523, cât prin înmulțirea comportamentelor de evitare. Din moment ce mobilitatea socială devine mai curând asociată cu spectrul declasării sociale decât cu speranța promovării, această logică a evitării se potrivește cu restabilirea unor bariere între indivizi și teritorii urbane pe care hegemonia claselor mijlocii în societate părea să le fi dărâmat. Soliditatea acestor bariere se poate măsura prin amploarea crizei urbane, din moment ce, așa cum spune Jacques Donzelot, se face mai puțin pentru înțelegerea cauzelor decât pentru explicarea efectelor 524. Fiind vorba de originile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
câteva decenii dezvoltarea ideilor federaliste. Însă în 1906, românul Aurel C. Popovici, în lucrarea intitulată Statele Unite ale Austriei Mari (Ciorănescu, 2004, 103) elaborează un model închegat și amănunțit de soluție federală privind reorganizarea monarhiei cu scopul de a contracara pericolul hegemoniei germanice sau rusești în aria central-europeană. Statele Unite ale Austriei Mari trebuiau să înglobeze 15 state federale componente (Austria germană, Boemia germană, Moravia, Boemia cehă, Galiția occidentală, Transilvania, Croația, Slovenia, Slovacia, Voievodina, Ungaria, Secuimea, Trento și Triest), fiecare având o constituție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
răspundă și exigențelor cauzei iluministe a vremurilor care erau în prag să răsară. Leibniz a fost un reprezentant de excepție al acestei societăți, care și-a asumat spiritul mecanicist ce se distribuise în țările vecine, asumare realizată, însă, prin păstrarea hegemoniei activității spirituale evlaice asupra corpului. Gottfried Wilhelm von Leibniz (1646-1716) a fost alături de progresele de atunci ale lumii moderne, a creat o teorie filosofică în acord cu progresele care aveau loc în științele naturii, de perspectivă pentru explicarea transformărilor ce
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
realmente, un artefact cultural, o suită de mesaje socialmente fabricate și care vehiculează un număr de idei dominante ale societății noastre" (Glasgow University Media Group, 1976, p. 9). Astfel de studii au fost deschizătoare de drumuri în ceea ce privește incorporarea ideologiei și hegemoniei în investigația dedicată jurnalismului. Hegemonia a fost definită ca supunerea voluntară în fața autorității, iar jurnaliștii au fost etichetați drept agenți ideologici care mențin status-quo-ul prin consens, nu prin supunere forțată. Studiile întreprinse de cercetătorii britanici au avut ca obiect de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
suită de mesaje socialmente fabricate și care vehiculează un număr de idei dominante ale societății noastre" (Glasgow University Media Group, 1976, p. 9). Astfel de studii au fost deschizătoare de drumuri în ceea ce privește incorporarea ideologiei și hegemoniei în investigația dedicată jurnalismului. Hegemonia a fost definită ca supunerea voluntară în fața autorității, iar jurnaliștii au fost etichetați drept agenți ideologici care mențin status-quo-ul prin consens, nu prin supunere forțată. Studiile întreprinse de cercetătorii britanici au avut ca obiect de studiu informațiile legate de grevele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
fost mai întîi exersată de un șef-rege: poporul arvern ne furnizează exemple cu regele Luern în secolul al II-lea î.I.C, celebru pentru distribuirea de aur către poporul său într-o epocă în care arvernii aveau pretenții de hegemonie asupra celorlalte popoare ale Galiei. Fiul său, regele Bituit, nu a putut menține această pretenție și a fost învins de Roma în 121 î. I.C. Înfrîngerea sa a însemnat sfîrșitul monarhiei arverne. În anii 80-70 î.I.C., arvernul Celtill încearcă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al ordinii publice. 17. Domnia personală a lui Ludovic al XIV-lea (1661-1715) Ludovic al XIV-lea își exercită puterea personală începînd din 1661. El se consacră în mod deosebit întăririi autorității regale și realizării unității religioase. Dorința sa de hegemonie în Europa îl antrenează, începînd cu 1672, în războaie aproape continui care compromit opera de redresare financiară și economică întreprinsă de Colbert. Dar scriitori și artiști clasici asigură domniei sale o mare strălucire. Întărirea autorității monarhice și realitățile economice Regele și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui în ruptura păcii europene începînd din 1672. Istoria raporturilor lui Ludovic al XIV-lea cu Europa este cea a opoziției timide, apoi îndîrjite, pe care cea mai mare parte a țărilor o vor opune amenințărilor pe care pretențiile la hegemonie ale Regelui-Soare le fac să apese asupra lor. Acesta își sprijină ambiția pe o diplomație activă și mai ales pe o armată permanentă pe care Michel Le Tellier și Louvois, secretari de stat la Ministerul de război, au știut să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai mult de pe urma îmbogățirii de ansamblu de care beneficiază în mod inegal masa francezilor. Repartizarea nu este uniformă: bogăția burgheză este puternic concentrată pe nordul Franței și înainte de toate pe Paris, capitală necontestată, care exercită sub al Doilea Imperiu o hegemonie moștenită de la Vechiul Regim. Mai mult decît despre burghezie, s-ar cuveni să vorbim despre burghezii. Epoca cunoaște declinul notabililor tradiționali, mai ales în viața politică. Ei păstrează totuși o importanță locală, ba chiar regională în regiuni cu mari proprietăți
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
formalism" (Pascal Ory) ale creatorilor este o altă poveste. Lumea literară din anii de după război, ani care moștenesc anii '30, privilegiază angajarea, pentru care un Jean-Paul Sartre sau un Albert Camus par să întrupeze modelul. O parte a intelighenției suferă hegemonia intelectuală a marxismului, pe care o înlocuiește aceea a științelor sociale. Prestigiul marxismului și al științelor sociale și contestarea anarhistă a valorilor umaniste se asociază în acea nebuloasă care constituie "spiritul lui '68". În deceniul următor, aceste idei, pentru o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
își dă propriile legi (Rousseau), își creează propria suveranitate (Hobbes). Libertate totală tocmai fiindcă e drastic limitată, stabilindu-și ca orizont lumea naturalelor pentru a se proteja de instituțiile supranaturalului, de ceea ce, în acestea din urmă, folosea prestigiul absolutului pentru hegemonie mundană, război religios, călăuzire autoritară a conștiințelor. Libertate drastic limitată pentru că dimensiunea supranaturală a omului a fost astfel pierdută din vedere, nemaiaflîndu-și loc în spectacolul public al politicului, al societății și în cel al cunoașterii, pentru că proiectul uman în întregul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tale își păstrează desigur noblețea, dar obiectul acestei dedicări nu mai e sacralizat, ci e resimțit ca proiect al indivizilor care își afirmă și își organizează existența-împreună. Biserica însăși a renunțat în genere la ideea că are de asigurat o hegemonie normativă asupra întregii societăți, pentru a recunoaște în schimb, din interiorul doctrinei creștine, libertatea religioasă și libertatea de conștiință a oricărei ființe omenești, fie ea creștină sau nu. Demnitatea și libertatea omului concret devin, în societățile Occidentului, valori ultime. Interesele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care subîntinde ideologiile politico-religioase fundamentaliste. Foarte asemănătoare între ele, aceste ideologii organizează grupul respectiv ca pe o enclavă de oameni perfecți, aleși, aflată în antagonism radical cu lumea exterioară, considerată deficitară. Dar e vorba despre o enclavă destinată să cucerească hegemonia asupra întregii societăți și să îi construiască viitorul. Potrivit noțiunilor propuse de studiile din seria de volume Fundamentalism comprehended. Martin E. Marty, R. Scott Appleby (eds.), Fundamentalism comprehended, The University of Chicago Press, vol. I-V, 1995. Exemplele menționate mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
perspectivă sociologică a religiosului. Ei impun religiei o definiție strict sociologică. Concep religia în termeni de putere, o reduc la performanțe colective cu impact politic, o definesc cantitativ prin predominanța ei în spațiul public, unde, într-adevăr, și-a pierdut hegemonia. Pe scurt, plasează religia într-o paradigmă secularizantă, care nu admite decît transcendențe secretate de umanul colectiv. Cu oricîte nuanțări, expresia ieșirea din religie definește o paradigmă condescendentă, de tolerare în modernitate a unui religios fragilizat. Pe de altă parte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
între cele două se inversează. Religiei îi e recunoscut un rost în măsura în care dă memorie colectivă, repere morale, conștiință civică, legătură socială pe scurt, în măsura în care ajută la buna funcționare a colectivității în secol. Creștinismul însuși, dat fiind că și-a pierdut hegemonia în societățile moderne, e deseori tentat să-și pledeze cauza în fața noilor suverani, să considere istoria și socialul ca instanțe față de care să se justifice, ca paradigmă în care să se conceapă pe sine. S-a vorbit despre seducția exercitată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
împotriva dominației religiei asupra societății, Luminile și Revoluția ridicaseră transcendența seculară a politicului. Acesta din urmă își trăgea prestigiul universal, unificator, eliberator tocmai din trăsăturile adversarului detronat. Odată cu instalarea democrației în societățile și în mentalul Europei, odată cu renunțarea Bisericii la hegemonia socială, acest prestigiu dobîndit prin opoziție a dispărut. Sublimarea politicii ca alternativă a religiei s-a epuizat pentru că a triumfat.2 După ce fusese subordonată statului în cursul secolului al XIX-lea, religia a fost separată de stat prin legea din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
partidului maghiar era reprezentat, în primul rând, de deputatul Paál Árpád, politician burghez aparținând radicalismului timpuriu, și de ziarul său, care exprima această direcție. Ziarul editat la Oradea-Mare, Erdélyi Lapok ("Pagini Transilvane"), nu a putut niciodată dobândi o poziție de hegemonie în interiorul partidului maghiar. Paralel, în viața politică din România și-a făcut apariția o nouă generație, socializată în condițiile existenței minoritare, care, în timp ce critica lipsa de sensibilitate a elitei maghiare față de problemele sociale și recrutarea, unilaterală, din clasa de mijloc
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
diferite asociații, persoane oficiale, activiști sau ofițeri, nu s-au ridicat niciodată la nivel de politică guvernamentală. Toți prim-miniștrii din epocă, de la Teleki, Bárdossy, până la Kállay, au respectat spiritul politicii naționalităților, care, pe lângă blocul maghiar situat în poziție de hegemonie, avea în vedere o Ungarie multinațională în bazinul carpatic. De pildă, prim-ministrul Bárdossy László, într-o scrisoare, din august 1941, trimisă guvernatorului Horthy Miklós, condamna planurile concepute de Werth Henrik 85: "Evacuarea din bazinul carpatic a populațiilor slave și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Europei de Est. Marginalizarea și aproape eliminarea elementelor alternative au fost deseori urmări ale intenției globalismului secular: reducerea la minim a rolului public al femeilor, excluderea cu încăpățînare a tuturor stilurilor de viață alternative. Astfel, universalismul poate fi transformat în hegemonia tribală a unei minorități sau a stilului său de viață, în timp ce heteronomia numai că nu dispare. Și mai grav, urmașii Iluminismului s-au arătat capabili să constituie o amenințare reală la adresa liberei manifestări a imaginației și a valorilor emoționale; au
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]