2,559 matches
-
a înțelege conștiința. Neokantienii, prin programul de dezvoltare a constructivismului în științele sociale, au declanșat versiunea modernistă a constructivismului în relațiile internaționale, prin intermediul lingvisticii moderne ("hermeneutica subiectivă" lingvistică). Acest program se bazează pe întoarcerea de la conștiință la limbaj și de la hermeneutica obiectivă la cea subiectivă. Condus de Martin Heidegger (1962) și Ludwig Wittgenstein (1953), acest curent de gândire s-a opus pozitivismului și a argumentat ideea potrivit căreia faptele sociale sunt constituite din structuri ale limbajului și conștiința poate fi studiată
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
din contribuția Școlii de la Frankfurt de a răsturna critica marxistă a economiei politice într-o critică a ideologiei (Adorno, 1976; Horkheimer, 1972), a continuat dezvoltarea programului constructivismului în științele sociale. Principalul reprezentant al teoriei critice, Jurgen Habermas (1978), a combinat hermeneutica obiectivă și filosofia limbajului în scopul de a extinde teoria critică asupra raționalității instrumentale, "acțiunii comunicative" și "democrației deliberative". Critica lui Habermas asupra raționalității instrumentale a arătat că științele sociale ar trebui să abandoneze interesul cognitiv de control, caracteristic raționalității
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
curente de gândire filosofică și sociologică, prezentate mai sus, au constituit fundamente teoretice pentru cele patru concepții constructiviste din relațiile internaționale: modernistă, lingvistică, radicală, critică. Tipul modernist de constructivism în relațiile internaționale (John Ruggie), numit neoclasic 26 rezultă din combinarea hermeneuticii obiective cu interesele cognitive conservatoare în înțelegerea și explicarea realității sociale. De pildă, Emanuel Adler și Michael Barnett (1998), Jeffrey Checkel (2001), Martha Finnemore (1996), Peter Katzenstein (1996), Thomas Risse-Kappen (1995), John Ruggie (1998), Alexander Wendt (1999) au descoperit mecanismele
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Michael Barnett (1998), Jeffrey Checkel (2001), Martha Finnemore (1996), Peter Katzenstein (1996), Thomas Risse-Kappen (1995), John Ruggie (1998), Alexander Wendt (1999) au descoperit mecanismele cauzale și relațiile sociale care fac mai inteligibile relațiile internaționale. Constructivismul lingvistic a rezultat din combinarea hermeneuticii subiective cu interesele cognitive în explicarea și înțelegerea realității sociale. Lingviștii moderniști constructiviști Friedrich Kratochwil (1989) și Nicholas Onuf (1989) au arătat că datorită primatului epistemologiei, înțelegerea realității sociale înseamnă descoperirea proceselor prin care faptele sociale sunt constituite prin limbaj
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Neta Crawford (1999) și Jutta Weldes (1999), au militat pentru discurs și putere în construirea realității sociale, odată cu efectuarea de cercetări istorice în scopul de a înțelege schimbările din realitatea socială. Constructivismul radical în relațiile internaționale propune reîntoarcerea la limbaj (hermeneutica subiectivă) în cadrul programului constructivist în științele sociale. În general, constructiviștii radicali nu se întreabă despre existența realității materiale (Der Derian, 1987; Doty, 1996; Gill, 1988; Weber, 1995), pentru că ei o consideră că aceasta nu poate fi reprezentată în mod adevărat
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
lumea socială. Potrivit gândirii lor, nici o afirmație nu poate fi validă, nimic nu se poate evalua corect în susținerile normative și epistemice și că știința este unul din cele mai hegemonice discursuri. Constructivismul critic în relațiile internaționale rezultă din combinarea hermeneuticii obiective (Habermas) cu interesele emancipatoare ale cunoașterii. Constructiviștii critici (Andrew Linklater, 1998; Robert Cox, 1986) merg pe emanciparea societății și accentuează demersul lor teoretic pe o înțelegere mai bună a mecanismelor pe care se bazează ordinele politice și sociale. În
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
mai obiective de analiză a conținutului, care au fost prezentate în prima parte a capitolului sunt mai ușor de comentat, de reprodus și de criticat, am arătat că multe dintre deciziile luate în acest proces sunt adesea arbitrare. Abordarea subiectivă, hermeneutică necesită mai multă experiență pentru a fi aplicată și susținută adecvat, astfel că, întocmai cum se întâmplă cu multe alte abordări nepozitiviste ale cercetării științifice, poate atinge aspecte mai profunde, care să contribuie laînțelegerea vieții și experiențelor oamenilor. Notetc "Note
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
lectură Și interpretare" Prima pe lunga listă a dihotomiilor care urmează să fie estompate sau anulate în capitolul de față este cea legată de „text” și „lectura” lui și, pe această linie, de „lectură” și „interpretare”. Așa cum argumentează și școala hermeneutică (Widdershoven, 1993), am descoperit în studiile noastre că orice lectură presupune interpretare și că, de fapt, chiar în etapa obținerii textului, mai cu seamă în actul dialogic de realizare a unui interviu biografic, au loc în mod constant procese implicite
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
multă subtilitate, remarca Antoine Compagnon - „asociau mimesis-ul cu doxa, cu un tip de cunoaștere inertă, pasivă și represivă, cu consensul și ideologia, când nu de-a dreptul cu fascismul”102. Spre desebire de semiotică, preocupată exclusiv de sintaxa textului, metoda hermeneutică preferată de Ricoeur încearcă „să reconstruiască întregul arc al operațiunilor prin care experiența practică antrenează în joc operele, autorii și cititorii deopotrivă”103. Ea nu se limitează, după cum am putut constata, să plaseze momentul al doilea al mimesis-ului (configurarea) între
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Univers, București, 1972. 117. Jansen, Monica, Il dibattito sul postmoderno in Italia, Cesati Editore, Firenze, 2002. 118. Jauss, Hans Robert, Istoria literară ca provocare a științei literaturii, în Viața românească, nr. 10, 1980. 119. Jauss, Hans Robert, Experiență estetică și hermeneutică literară, trad. de Andrei Corbea, Editura Univers, București, 1983. 120. Keller, C.L., Re-making It New: Contemporary American Poetry and the Modernist Tradition, Cambridge Univ. Press, New York, 1987. 121. Krieger, Murray, Teoria criticii, trad. de Radu Surdulescu, Editura Univers, București, 1982
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Editura Univers, București, 1974. 195. Ricoeur, Paul, Metafora vie, trad. de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1984. 196. Ricoeur, Paul, Temps et récit, vol.I-III, Éditions du Seuil, Paris, 1983-1985. 197. Ricoeur, Paul, De la text la acțiune. Eseuri de hermeneutică II, trad. și postfață de Ion Pop, Editura Echinox, Cluj Napoca, 1999. 198. Ricoeur, Paul, Memoria, istoria, uitarea, trad. de Ilie Gyurcsik și Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 2001. 199. Riffaterre, Michael, La production du texte, Éditions du Seuil, Paris, 1979
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și opiniile personajelor, Editura Cartea Românească, București, 1983. 238. Țeposu, Radu G., Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002. 239. Valéry, Paul, Tel Quel, Éditions Gallimard, Paris, 1941. 240. Vattimo, Gianni, Sfârșitul modernității: nihilism și hermeneutică în cultura postmodernă, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1993. 241. Vattimo, Gianni, Societatea transparentă, trad. de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1995. 242. Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, E.P.L., București, 1966. 243. Vianu, Tudor, Studii de stilistică , E.D.P.
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
preferențiale și sensibile ale cercetărilor antropologice, reținute printre altele, pot ilustra o perspectivă de articulări mai precise cu procesele de fabricare a unui univers-lume. În primul rând, conceptul de autonomie în cadrul triangulării sale cu dominația și autoritatea unul din pivoții hermeneutici ai disciplinei se prezintă sub forme din ce în ce mai complexe prin dezvoltarea sistemelor de informare și prin reflexivitatea generalizată 79. Aparent, înmulțirea logicilor de oglindă 80, precarizarea regimurilor autorității în folosul forțelor și puterilor, în fine, labilitatea sporită a modurilor de subzistență
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
politice. Sintetizatori de descifrare, ele le redau o coerență semnificativă atunci când actorii se simt aproape de marasm. Pe lângă aceasta, ele oferă etnologului un tablou sinoptic al efectelor unei globalizări care împletește imaginarul cu constrângerile obiective și indică un fel de pistă hermeneutică. Capitolul 3 Industrializare, dezindustrializare* Laurent Bazin Cercetările realizate asupra întreprinderii și a raporturilor de muncă au permis instituirea unor problematici, experimentarea și confruntarea unor metode de investigație care constituie tot atâtea achiziții epistemice ale disciplinei. Progresele științifice au avut loc
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
manifestă prin altceva decât el Însuși Însă niciodată În Întregime și În mod imediat sau În totalitatea sa”. ( /43). Purtătoare ale unor mesaje ce relevă (și) situații existențiale, hierofaniile sunt percepute ca structuri ce formează un limbaj prereflexiv necesitând o hermeneutică, astfel Încât descifrarea „mesajului” de către istoricul religiilor duce la Îmbogățirea conștiinței.” Cu atât mai mult se impune descifrarea mesajului cu cât „nu există fapt religios În stare „pură”. El este totdeauna simultan și fapt istoric, și sociologic și cultural și psihologic
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
această facultate umană ne poate ajuta să Înțelegem misterul „totalizării” ce implică o polarizare de semnificații opuse ce definesc sacrul ca fenomen total. Este prima totalizare semnificativă a spiritului uman” ( /154). CAPITOLUL al IIlea TIPOLOGIA SACRULUI Între elementele fundamentale ale hermeneuticii lui M. Eliade, alături de morfologia și fenomenologia sacrului se Înscrie și tipologia acestuia. Putem vorbi de trei mari forme de manifestare a sacrului, de trei clase de obiecte prin care sacrul izbucnește În lume, și anume, mitul, arhetipul și simbolul
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
acțiunile omului (sacre sau profane), ci și În raport cu propria lui condiție; mai mult: un precedent pentru modurile realului, În general. Pentru M. Eliade, mitul constituie o „hierofanie”, o manifestare a sacrului, „o structură și un limbaj prereflexiv, care necesită o hermeneutică particulară” (). Această structură este purtătoare de sens, semnificație, mesaj, necesar a fi decodate și interpretate. Orice mit obligă la descifrare și interpretare, Întrucât conținutul său semnificativ este complex și aproape Întotdeauna disimulat, camuflat. Miturile au Încetat să mai fie Înțelese
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
ceea ce preocupă din antichitate sunt doar: „ semnificațiile ascunse”, „subînțelese”, „sensul fabulei, ficțiunii, minciunii conținute sau atribuite miturilor” (/189, 197). Mitul creează semnificații și În același timp, obligă la explicarea și descifrarea acestor semnificații ... Mitul are o structură și o finalitate hermeneutică: dă explicații, face revelații, dezvăluiri, și În sens larg oricât de paradoxală ar părea această formulă mitul chiar „demistifică”, În sensul că, elucidează un mister, ridică un văl, clarifică o situație obscură, un Început, o origine misterioasă”. Mitul instituie disocierea
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
arhetip” Înseamnă „categorie anistorică preformală” și preformativă, model la care se referă sau se conformează ceva”. (/50). Putem decela două nivele ale arhetipului: „ - genetic, care instituie prototipul unei experiențe sacre; hermeneutic, care predetermină și organizează interpretarea diferiților prototipi” (/161). Întreaga hermeneutică la Eliade se derulează prin extrapolări și influențe Între aceste două planuri. Descifrarea și interpretarea, analiza și sinteza, Încep prin a identifica arhetipuri, prin a stabili semnificațiile unei situații arhetipice. De aceea, este Îndreptățită aprecierea că acestea traduc experiențe primordiale
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
o logică a simbolului, alături de coerența lor, ambele Însușiri contribuind la integrarea omului În Cosmos, astfel Încât aceasta să nu rămână un fragment impermeabil și opac ci „un cosmos viu, deschis către toate celelalte cosmosuri vii care-l Înconjoară” (/415). O hermeneutică atât de „simbolic” elaborată precum a lui M. Eliade nu putea să nu configureze și o teorie a simbolului artistic. Aceasta nu constituie decât un aspect particular al fenomenului general al simbolismului. Multivalența simbolului este În același timp „religioasă” și
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
o putem sau nu numi «inconștient» (căci se Înțeleg foarte multe prin acest cuvânt)” (/161). Adâncind și luminând simbolul central al unei opere de artă, facilităm „Înțelegerea”, realizăm condițiile optime unei desăvârșite contemplații estetice. CAPITOLUL al IIIlea FORMELE SACRULUI ÎN HERMENEUTICĂ ȘI CREAłIA ARTISTICĂ A LUI M. ELIADE M. Eliade este cel dintâi care introduce În literatura română o problematică de tip existențialist, ceea ce vrea să spună, Înainte de orice, o intuiție globală a lumii și a existenței. Este ceea ce lipsește spiritului
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
realului” (). Eliade pledează, deci, pentru o literatură a autenticității, bazată pe concret, pe trăire În procesul cunoașterii. Autenticitatea este totdeauna semnificativă. Cu cât un text este mai „adevărat” cu atât densitatea sa semnificativă crește (este ceea ce-i determină și valoarea hermeneutică). Autenticitatea eliadiană nu e un scop În sine. E mereu În căutarea unui „miracol”, prin care „frontierele experienței noastre deschizându-se, aceasta devine nelimitată. Dintre experiențele omenești, numai două au acces la această stare de grație: iubirea și moartea”. În
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
de destin, cealaltă (mitică, fantastică) merge spre un sistem de simboluri foarte complicat și cere un anumit tip de lectură: „lectură inițiatică” (/46). Scopul ei este tocmai acela de a descoperi miturile În text. Narațiunile lui Eliade cer, deci, o hermeneutică și un tip de „lector” atent, capabil să observe „semnele” ce i se fac În text și să le organizeze, apoi, În „trepte” cum zice Eliade În articolul despre Julian Green, adică Într-o ordine inițiatică. Mai târziu, când s-
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
confruntă cu personaje și probleme noi. De data asta, fantasticul nu mai irupe În cotidian, este „pus În legătură cu știința modernă și criptografia de unde rolul decisiv al polițistului, al criptografului, care creează mitul, stabilind existența unei enigme” (/255). Statutul și importanța hermeneuticii În opera științifică a lui Eliade, au fost puse În lumină de Adrian Marino În Hermeneutica lui M. Eliade (). În memoriile și jurnalele lui Eliade, hermeneutica dobândește un „statut existențial”, care a fost subliniat de mai multe ori. Eliade Își
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
pus În legătură cu știința modernă și criptografia de unde rolul decisiv al polițistului, al criptografului, care creează mitul, stabilind existența unei enigme” (/255). Statutul și importanța hermeneuticii În opera științifică a lui Eliade, au fost puse În lumină de Adrian Marino În Hermeneutica lui M. Eliade (). În memoriile și jurnalele lui Eliade, hermeneutica dobândește un „statut existențial”, care a fost subliniat de mai multe ori. Eliade Își asumă și Înțelege unele episoade din propria-i viață ca și din cultura modernă printr-o
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]