1,062 matches
-
clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, republicată; 14. clădirile care sunt afectate activităților hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătățiri funciare și de intervenții la apărarea împotriva inundațiilor, precum și clădirile din porturi și cele afectate canalelor navigabile și stațiilor de pompare aferente canalelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; 15. clădirile care, prin natura lor
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272158_a_273487]
-
sanitare publice, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice; ... i) clădirile din parcurile industriale, parcurile științifice și tehnologice, precum și cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat; ... j) clădirile care sunt afectate activităților hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătățiri funciare și de intervenții la apărarea împotriva inundațiilor, precum și clădirile din porturi și cele afectate canalelor navigabile și stațiilor de pompare aferente canalelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; ... k) clădirile care, prin natura lor
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273021_a_274350]
-
sanitare publice, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice; ... i) clădirile din parcurile industriale, parcurile științifice și tehnologice, precum și cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat; ... j) clădirile care sunt afectate activităților hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătățiri funciare și de intervenții la apărarea împotriva inundațiilor, precum și clădirile din porturi și cele afectate canalelor navigabile și stațiilor de pompare aferente canalelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; ... k) clădirile care, prin natura lor
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270288_a_271617]
-
măsurile întreprinse de către prefecți și de către autoritățile administrației publice locale, precum și cu privire la pagubele produse ca urmare a manifestării fenomenelor naturale periculoase, în vederea informării conducerii direcției generale; ... b) asigurarea funcționării circuitelor și fluxurilor informaționale necesare informării prefecților cu privire la iminența producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase, în baza atenționărilor/avertizărilor emise de către instituțiile și autoritățile administrației publice centrale cu atribuții în domeniu, precum și la măsurile ce trebuie luate de către aceștia; ... c) elaborarea de materiale pentru videoconferințe sau comunicate de presă ale ministerului cu privire la producerea fenomenelor
REGULAMENT din 7 mai 2013 de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale pentru îndrumarea şi controlul instituţiei prefectului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251617_a_252946]
-
sanitare publice, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice; ... i) clădirile din parcurile industriale, parcurile științifice și tehnologice, precum și cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat; ... j) clădirile care sunt afectate activităților hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătățiri funciare și de intervenții la apărarea împotriva inundațiilor, precum și clădirile din porturi și cele afectate canalelor navigabile și stațiilor de pompare aferente canalelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; ... k) clădirile care, prin natura lor
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277848_a_279177]
-
se acceptă noțiunile de probabilitate de satisfacere a folosințelor, determinarea practică a acestor valori este legată de probleme de eșantionaj. În majoritatea situațiilor practice, aceste probleme de eșantionaj sunt neglijate. De aceea calculele făcute pe baza unor șiruri de valori hidrometeorologice din trecut, sunt valabile pentru acest șir, dar valabilitatea extrapolării lor la șirurile din viitor este din punct de vedere statistic foarte discutabilă. Odată acceptat principiul că procesele de gospodărire a apelor sunt procese stohastice, se punea problema de a
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
atins dacă modelele ar fi fost elaborate exclusiv prin contracte cu firme particulare. Experiența din Statele Unite ale Americii dovedește că: Modelele de optimizare, în general legate de programarea lineară, de programarea nelineară sau de programarea dinamică utilizează șiruri de date hidrometeorologice pentru a determina modul de comportare a unui sistem de gospodărire a apelor. Aceste modele nu sunt specifice studiului unor fenomene stohastice. Totuși ele pot fi utilizate pentru asemenea studii, prin aplicarea la diferite eșantioane și prin prelucrarea statistică a
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
S-a amintit anterior, că fenomenele de gospodărire a apelor sunt puternic influențate de succesiunile de perioade secetoase și ploioase și de amploarea acestor perioade. Chiar dacă se ia în considerare un șir de ani pe care există înregistrări de date hidrometeorologice, nu se poate determina cât de reprezentativ este acest eșantion, în privința succesiunilor respective. Una din soluțiile preconizate pentru rezolvarea problemei o reprezintă utilizarea metodelor Monte Carlo în calculele de gospodărire a apelor , În principiu, metoda Monte Carlo constă în generarea
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
au fost făcute abia în 1886-1940 la Liceul Real și în 1885-1923 la Școala de Vinificație. Cercetări intense în domeniul climei au început în anii postbelici la stațiile meteo de la Râșcani (1944-1959) și de la Revaca (din 1959), precum și la Centrul Hidrometeorologic Chișinău. Lumina solară anuală este de 2215 ore, cea mai puternică și îndelungată fiind înregistrată în iulie (329 ore), iar cea mai mică - în decembrie (54 ore). Anual sunt 71 zile fără soare (cu nebulozitate 100 %), cele mai multe fiind înregistrate iarna
Clima Chișinăului () [Corola-website/Science/312161_a_313490]
-
și 1950 se deschide, la Afumați, Observatorul de Fizică Atmosferică, aflat sub conducerea profesorului Mircea Herovanu, deasemenea se aprobă prima programă analitică în domeniul meteorologiei la Facultatea de Fizică din cadrul Universității București. În anul 1951 a fost înființată Direcția Generală Hidrometeorologică, aceasta incluzând atât Institutul Meteorologic Central, cât și Sectorul Hidrologic. În 1951, Direcția Generală Hidrometeorologică coordona o rețea meteorologică ce cuprindea 102 stații sinoptice, 230 stații climatologice, 1665 posturi pluviometrice și 250 posturi fenologice. Din 1945, sistemul de transmitere a
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
Herovanu, deasemenea se aprobă prima programă analitică în domeniul meteorologiei la Facultatea de Fizică din cadrul Universității București. În anul 1951 a fost înființată Direcția Generală Hidrometeorologică, aceasta incluzând atât Institutul Meteorologic Central, cât și Sectorul Hidrologic. În 1951, Direcția Generală Hidrometeorologică coordona o rețea meteorologică ce cuprindea 102 stații sinoptice, 230 stații climatologice, 1665 posturi pluviometrice și 250 posturi fenologice. Din 1945, sistemul de transmitere a informațiilor din interorul rețelei trece la un sistem modern. Astfel se renunță la comunicațiile prin
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
de atracția Lunii și Soarelui și de deplasarea unei nave prin apă. După cauzele care le dau naștere, deosebim: În afară de acțiunea cu rol modificator asupra uscatului, valurile de vânt formate pe suprafața mărilor și oceanelor constituie unul dintre principalele elemente hidrometeorologice care influențează direct siguranța navigației. urile de vânt se formează în urma acțiunii intermitente a vântului asupra stratului de apă de la suprafața mării aflat în stare de repaus. Această acțiune constă într-o apăsare, concomitent cu frecarea maselor de aer în
Val () [Corola-website/Science/310511_a_311840]
-
de irigații de pe Valea Carasu, iar canalul navigabil a fost executat cu un deceniu mai târziu. Cu puțin după aprobarea Planului de Electrificare a fost înființat Institutul pentru Planurile de Amenajare Integrală a Cursurilor de Apă (IPACA), subordonat Direcției Generale Hidrometeorologice (DGH) din cadrul Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene (MTNA). Acest institut a elaborat primele planuri de amenajare integrală a apelor din România în perioada 1951-1955. Colectivul de elaborare a acestor planuri era condus de Gheorghe Scodihor. Într-o perioadă în care majoritatea
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
problemelor pe care planurile de amenajare trebuiau să le rezolve și au pus bazele Planului Național de Amenajare a Apelor de mai târziu. În 1956 a fost înființat Comitetul de Stat al Apelor (CSA), care a preluat sarcinile Direcției Generale Hidrometeorologice din cadrul Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene. Președinte al Comitetului a fost numit Ion Bernacki. Era pentru prima oară când se crea în România un organ central care să se coordoneze toate problemele legate de ape. Într-o perioadă când în multe
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
al căii ferate București-Giurgiu. Actualizarea schemelor de amenajare nu s-a ocupat nici de sistemele informaționale și de funcționarea lor în noua structură administrativă din România. Drept urmare, sistemele care au fost realizate, s-au concentrat doar pe problemele de prognoză hidrometeorologică neglijând aspectele legate de avertizare și intervenție în cazuri extreme. Urmarea a fost că intervențiile atât în perioadele de ape mari cât și în perioadele de poluări accidentale au fost adeseori incorecte și s-au înregistrat pagube importante. Sunt doar
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, republicată; 14. clădirile care sunt afectate activităților hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătățiri funciare și de intervenții la apărarea împotriva inundațiilor, precum și clădirile din porturi și cele afectate canalelor navigabile și stațiilor de pompare aferente canalelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; 15. clădirile care, prin natura lor
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, republicată; 14. clădirile care sunt afectate activităților hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătățiri funciare și de intervenții la apărarea împotriva inundațiilor, precum și clădirile din porturi și cele afectate canalelor navigabile și stațiilor de pompare aferente canalelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; 15. clădirile care, prin natura lor
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
obținute cu ajutorul mijloacelor de cercetare; ... e) să realizeze imaginea recunoscută și să o redistribuie către P.L./utilizatorii de la bord; ... f) să conducă cercetarea antisubmarin, contra minelor și pentru detecția torpilelor lansate; ... g) să colecteze, să interpreteze și să disemineze informațiile hidrometeorologice obținute din raion; ... h) să centralizeze și să transmită cererile de natură operațională și logistică pentru îndeplinirea misiunilor navei; i) să obțină aprobările și instrucțiunile speciale privind manevra și acțiunile navei în situații specifice; ... j) să pregătească documentele pe linie
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
navei; ... e) să colaboreze cu comandantul grupului de luptă antisubmarin/contra minelor pentru executarea navigației precise pe timpul dragajului sau a executării minării. ... f) să urmărească starea de funcționare, păstrarea în siguranță și executarea periodică a întreținerii echipamentelor de navigație și hidrometeorologice; ... g) să informeze comandantul navei cu privire la deficiențele constatate în funcționarea instalației de guvernare a navei; ... h) să determine corecțiile la aparatura de navigație; ... i) să verifice zilnic și ori de câte ori este necesar, modul de completare a jurnalului de bord și a
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
i) să verifice zilnic și ori de câte ori este necesar, modul de completare a jurnalului de bord și a documentelor de navigație; ... j) să pregătească rapoartele, informările și înregistrările solicitate, inclusiv a acelora referitoare la funcționarea compaselor de la bord sau la prognoza hidrometeorologică; ... k) să studieze și să analizeze din sursele de informare datele cu privire la navigația în zona unde aceasta se execută; ... l) să urmărească modul de ținere a drumului navei și verificarea adâncimii apei la apropierea navei de coastă sau de zone
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
raportate în jurnalul de bord. ... (3) Pe timpul marșului în formație, șeful ambarcațiunii navei este obligat să mențină permanent contactul vizual cu celelalte ambarcațiuni, să observe sectorul în care execută navigația și să mențină distanța de siguranță între ambarcațiuni în funcție de condițiile hidrometeorologice. Articolul 247 După coborârea pavilionului la nave, de regulă, ambarcațiunile navei se ridică la bord; aceeași măsură se ia și pe timpul zilei, atunci când se prognozează vreme rea. Articolul 248 (1) Se interzice ridicarea ambarcațiunilor navei cu personal la bord, cu excepția
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
de personal, inclusiv în scopuri de agrement. Articolul 254 (1) Armamentul/echipajul ambarcațiunii militare pentru instrucție marinărească execută pregătirea sub conducerea unui instructor calificat. ... (2) Instrucția armamentului/echipajului ambarcațiunii militare constă în conducerea, manevra și întreținerea ambarcațiunii. ... (3) În condiții hidrometeorologice nefavorabile se evită executarea ședințelor de pregătire practică pe mare/fluviu a armamentelor/echipajelor ambarcațiunilor militare pentru instrucție marinărească prevăzute la alin. (1). ... Secțiunea a 5-a Primirea/plecarea ambarcațiunilor militare la/de la bordul navei Articolul 255 (1) Toate ambarcațiunile
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
înaintea executării manevrei de plecare din locul de staționare și în cadrul acesteia se desfășoară instructajul cu privire la executarea misiunii. ... Articolul 306 (1) Comandantului navei primește de la comandantul secund/ofițerul secund raportul privind stadiul pregătirii navei pentru marș și luptă, analizează condițiile hidrometeorologice din momentul manevrei, eventuale restricții și limitări care pot influența siguranța navei pe timpul desfășurării manevrei. (2) Comandantul secund/ofițerul secund prezintă comandantului navei modul în care se va desfășura manevra de plecare și raportează situația prezenței echipajului și a personalului
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
obligată ca pe întreaga perioadă a marșului să raporteze eșalonului superior, la timpul și prin procedeele stabilite, elementele de poziție și de mișcare. Articolul 325 La nava care se află în marș pe mare sau fluviu, se organizează monitorizarea situației hidrometeorologice și, funcție de datele de observare proprii și previziuni, se iau toate măsurile necesare pentru siguranța navei. Articolul 326 (1) În caz de furtună și alte situații deosebite de naviga��ie, la inițiativa comandantului sau la ordinul eșalonului superior, nava se
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
Articolul 363 (1) Nava aflată în staționare la ancoră, în radă, surprinsă de furtună, se pregătește de marș în timpul cel mai scurt, pentru a intra la adăpost sau a ieși în larg, în funcție de împrejurări. ... (2) În cazuri deosebite, când condițiile hidrometeorologice nu permit virarea ancorei, aceasta se abandonează, după ce, în prealabil, s-a marcat locul cu o baliză și s-a consemnat poziția în jurnalul de bord. Articolul 364 Pe timpul staționării navei la ancoră în rada unui port străin, echipajul respectă
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]