1,662 matches
-
și vrednice de plâns, care s-au abătut asupra Ungariei”. Nici aici, însă, nu avu timp să se odihnească, deoarece îl luase în primire Cadan, care tocmai cucerise Oradea și regiunea Bihorului și pentru a-1 prinde, se revărsase cu hoardele sale spre Dunăre, pustiind regiunea Kew. Negăsindu-1, a prădat Bosnia, Serbia și partea răsăriteană a Bulgariei și s-a înapoiat pe malurile Tisei, unde și-a întins corturile până în Bihor, pentru a petrece vara aici. Au adunat caii de pe câmp
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
îndelungată s-au putut vedea oase în piei înnegrite. Prădarea alimentelor și ridicarea vitelor a lăsat populația, care a mai scăpat prin păduri, fără hrană. Numărul micșorat al locuitorilor nu a putut relua munca pe ogoare mult timp, de teama hoardelor care cutreierau țările, și apoi și din lipsa uneltelor agricole, pierdute sau confiscate. Foametea cumplită, care a urmat timp de trei ani de zile, completată de bolile molipsitoare, a mărit numărul victimelor omenești, încât notițele contemporanilor arată că el ar
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ar fi fost mai mare decât chiar al celui făcut de săgețile, săbiile și securile mongolilor. Consecința politică imediată a fost desființarea stăpânirii cumane din Moldova și Țara Românească, înlăturarea dominației maghiare asupra Transilvaniei și trecerea celor dintâi sub suzeranitatea Hoardei de Aur, pentru timp de un veac întreg, de la 1242 la 1342. ȚĂRILE ROMÂNE SUB DOMINAȚIA HOARDEI DE AUR (1242-1342) Deși Coroana Ungară avea o cancelarie bine organizată și mulți cărturari catolici, cunoscători ai limbii latine, totuși nu ni s-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
politică imediată a fost desființarea stăpânirii cumane din Moldova și Țara Românească, înlăturarea dominației maghiare asupra Transilvaniei și trecerea celor dintâi sub suzeranitatea Hoardei de Aur, pentru timp de un veac întreg, de la 1242 la 1342. ȚĂRILE ROMÂNE SUB DOMINAȚIA HOARDEI DE AUR (1242-1342) Deși Coroana Ungară avea o cancelarie bine organizată și mulți cărturari catolici, cunoscători ai limbii latine, totuși nu ni s-a păstrat nici o cronică, în care să avem informații despre invazia mongolă din anul 1241 și despre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Ungaria și Țările Române, și pe care i-au dus tocmai în Mongolia. Prizonierii erau în număr mare. Ei mânau carele încărcate, cirezile și turmele, supravegheați de puțini tătari, pe drumurile și potecile stricate și acoperite de iarbă și spini. Hoardele răslețe distrugeau satele de pe valea Mureșului, care scăpaseră la invazie. În unele, nu au mai rămas decât turnurile bisericilor, care indicau de la depărtare fostele așezări omenești. În Alba Iulia, nu se vedeau pe străzi decât casele și capetele celor uciși
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
românești de teama mongolilor. Nu trebuie să uităm că însuși Bela al IV-lea, revenit la Buda numai în 1245, a vizitat Transilvania abia în februarie 1248 și, în noiembrie 1250, încă mai tremura de groaza unei noi invazii a hoardelor, care erau stăpâne pe Țara Haliciului, Moldova, Țara Românească și Bulgaria. Din coroborarea mărturiilor și informațiilor documentare, se poate spune acum că, în Panonia, tătarii au staționat din martie 1241 până în martie 1242, deci un an de zile numai, iar
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și Sud de Carpați, mulțumindu-se numai cu stăpânirea Moldovei și Țării Românești, la nordul Dunării, și a Bulgariei la sudul marelui fluviu, până la Salonic, adică în fostul Imperiu al cumanilor, ulus-ul lui Giuci, tatăl lui Batu-khan. RELAȚIILE ROMÂNILOR CU HOARDA DE AUR ÎNTRE ANII 1242 și 1300 Legăturile Țărilor Românești de la Răsărit și Sud de Carpați cu Hoarda de Aur, între anii 1242-1342, nu au făcut obiectul unui studiu pentru istoriografia noastră. N. Iorga scrisese, în 1930, că însemnările confuze
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Bulgariei la sudul marelui fluviu, până la Salonic, adică în fostul Imperiu al cumanilor, ulus-ul lui Giuci, tatăl lui Batu-khan. RELAȚIILE ROMÂNILOR CU HOARDA DE AUR ÎNTRE ANII 1242 și 1300 Legăturile Țărilor Românești de la Răsărit și Sud de Carpați cu Hoarda de Aur, între anii 1242-1342, nu au făcut obiectul unui studiu pentru istoriografia noastră. N. Iorga scrisese, în 1930, că însemnările confuze și neîndestulătoare, pe care le posedăm asupra acestei cuceriri fulgerătoare, nu dovedesc o ocupație tătărească a regiunilor românești
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
suzeranitatea ungară, și intervenția moldovenilor, în anul 1277, împotriva prusienilor, chemați în ajutorul său de către Przemyel Ottokar al Boemiei din Cronica lui Thomas Tuscus, constituind indicii că românii nu se aflau sub stăpânirea efectivă tătărească, ci erau numai dependențe de Hoarda de Aur. Astfel de intervenții nu erau posibile, după autor, în condițiile unei ocupații efective tătărăști, care nu ar fi permis existența unor forțe militare locale. A doua etapă, de la 1281 la 1300, se caracterizează printr-o stăpânire efectivă, directă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Aur. Astfel de intervenții nu erau posibile, după autor, în condițiile unei ocupații efective tătărăști, care nu ar fi permis existența unor forțe militare locale. A doua etapă, de la 1281 la 1300, se caracterizează printr-o stăpânire efectivă, directă, a Hoardei de Aur numai asupra teritoriului Moldovei și a extremității răsăritene a Țării Românești „restul teritoriului dintre Carpați și Dunăre, neavând aceeași situație, ci una ceva mai ușoară”. Din această vreme ne-ar fi rămas în comerț termenul de tarcan și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de la Oțeleni, din ținutul Fălciu. A treia perioadă ar începe în preajma anului 1301 și s-ar încheia în anul 1359, cu formarea statelor feudale românești de sine stătătoare, Țara Românească și Moldova. Ea se caracterizează prin îndepărtarea treptată a stăpânirii Hoardei de Aur, ca urmare a luptei dârze a poporului împotriva asupritorilor tătari. Cu alte cuvinte, după Nicolae Iorga, pe teritoriul românesc nu au pătruns tătarii și nici nu se poate vorbi de o ocupație a regiunilor românești, iar după periodizarea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nici nu se poate vorbi de o ocupație a regiunilor românești, iar după periodizarea lui I. Negoiu o dominație tătară ar fi fost, dar până la urmă cele două mici voievodate dintre Carpați și Dunăre au înfrânt, prin propriile lor forțe, Hoarda de Aur, au înlăturat stăpânirea mongolă și au devenit independente. Frumoase afirmații, numai că ele au un mare defect. Nu corespund realității istorice. Dacă N. Iorga avea să constate mai târziu contrariul și să revină asupra acestei afirmații, periodizarea didactică
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au un mare defect. Nu corespund realității istorice. Dacă N. Iorga avea să constate mai târziu contrariul și să revină asupra acestei afirmații, periodizarea didactică a diferitelor etape de dominație tătară și, mai ales, aceea din urmă cu concluzia că Hoarda de Aur, în ultima etapă, ar fi fost pusă la respect de către românii din cele două voievodate, este cel puțin hazardată. Faptele istorice și informațiile documentare arată cu totul o altă situație. Încă de pe când Cadan se afla în Balcani
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pusă la respect de către românii din cele două voievodate, este cel puțin hazardată. Faptele istorice și informațiile documentare arată cu totul o altă situație. Încă de pe când Cadan se afla în Balcani, în anii 1242-1243, o mărturie ne relatează că hoardele lui, pentru a lua în stăpânire Bulgaria, în care se aflau mulți cumani, au pătruns până în Grecia și au nimicit întreaga populație, cu excepția castelelor și cetăților întărite. Și informația de aici nu este izolată. Ea este confirmată, în anul 1246
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acest caz, că delegația tătarilor aflată în anul 1248 la Roma, cu propunerea de a lupta împotriva bizantinului Vatatzes, era plecată de la hanul care supraveghea și încasa veniturile fiscului din țările de la gurile Dunării. De altfel, de prezența efectivă a Hoardei de Aur asupra Moldovei și Țării Românești, de la care hanul ia și tribut, se plânge Bela al IV-lea în anul 1250. În scrisoarea trimisă către papa Inocențiu al IV-lea, regele precizează că regiunile învecinate cu Regatul Ungar, „cum
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui Wilhelm de Rubruck că, de la gura Donului (Tanais) spre Apus până la Dunăre spre Constantinopol, Valachia, care e țara lui Asan, și Bulgaria Mică până în Slavonia sârbească, toate țările îi plătesc tribut marelui han. Imensa vastitate a teritoriului stăpânit de Hoarda de Aur, numit adesea nu numai Cumania ci și Țara Alanilor, cu inexistența unor așezări stabile mongole, a lăsat mult timp impresia chiar în istoriografia universală că periferia de Apus a marelui Imperiu Mongol a fost lăsată la voia întâmplării
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și pavilioane, sub care stau un milion de cavaleri tătari, care, când isprăvesc pășunile într-un loc, pleacă în altă parte. Despre acest mod de viață nomad și după anul 1290 ne relatează și Hayton. Cu o asemenea organizare, statul Hoardei de Aur trebuie privit ca o monarhie de tip feudal în care, din anul morții lui Giuci (1227) și până în 1359 (sfârșitul domniei lui Berdibek (1357-1359) și anul întemeierii Moldovei, domnia a aparținut familiei lui Batu-khan. În ținuturile în care
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
erau, însă, prezenți aiurea, ca și pe malurile Dunării și Mării Negre, unde negustorii vindeau sare, piele, blănuri, pânzeturi, postavuri și alte produse străine și pentru a încasa vămile. După retragerea din Ungaria și stabilirea curții sale la gura Volgăi, întemeietorul Hoardei de Aur, Batu-khan, nobil nomad cu concepții șamaniste (religie care a rămas și în Moldova semnalată până în anul 1646 de Bandinus) și complet lipsit de cultură, nu și-a pierdut capul în fața situației atât de grele a tânărului său stat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
până la Nipru, iar lui Nogai (câine, în limba turcă), nepotul său, regiunile de la Nipru la gurile Dunării, cu un număr uriaș de vite mari și mici. În anul 1245, a fost organizat primul recensământ al populației din întregul imperiu al Hoardei de Aur, iar numărătoarea deplină și împărțirea definitivă a posesiunilor între membrii dinastiei s-a terminat în anul 1254, sub supravegherea unor guvernatori numiți baskaki. Termenul baskak, în sensul de guvernator politic și militar, dar și cu atribuții financiare, era
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Moartea lui Batu-khan, înecat în Volga, în anul 1256, în vârstă de numai 48 de ani, au întărit speranțele unei salvări de sub această dominație și în Țările Române, mai ales că Sarcaht (Sarthac), fiul lui Batu-Khan, neputând domni, la conducerea Hoardei de Aur rămăsese regenta Boragtcin Uladji (Uladci), una din soțiile lui Batu-khan (1227-1256). Noul han, ales în persoana lui Berke (1257-1266), fratele lui Batu, a trebuit să ia îndată măsuri pentru potolirea răscoalei și a-și face simțită autoritatea până în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
În acea iarnă au sosit cislenicii care au făcut cisla întregii țări a Suzdalului și a Riazanului și a Mur omului și au numit căpetenii peste zece și peste sută și peste mie și peste zece mii și au plecat în Hoardă, iar egumenii, călugării, preoții și cântăreții și cei care slujesc Maicii Domnului nu au dat cisla”. Mărturia cronicii lui Laurentie ne este confirmată și de către aceea a Cronicii Novgorodului, sub același an. „În iarna aceea au sosit solii tătarilor, scrie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
stea Țările Române dintre Carpați și Dunăre până în decembrie 1299, se distinsese în vitejie și pricepere în timpul luptelor civile dintre tătari, izbucnite în 1251 între Hulagu, hanul Azerbaidjanului și Iranului (1256-1265), fratele lui Monga, și Batu-khan și Berke (1257-1266), hanii Hoardei de Aur. Datorită strânselor sale legături de rudenie la curtea Hoardei de Aur, fiind nepot lui Batu și Berke han, cum am arătat mai sus, și în calitate de noian și comandant peste 10.000, adică tiumen, vestit mai apoi prin înfrângerea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
distinsese în vitejie și pricepere în timpul luptelor civile dintre tătari, izbucnite în 1251 între Hulagu, hanul Azerbaidjanului și Iranului (1256-1265), fratele lui Monga, și Batu-khan și Berke (1257-1266), hanii Hoardei de Aur. Datorită strânselor sale legături de rudenie la curtea Hoardei de Aur, fiind nepot lui Batu și Berke han, cum am arătat mai sus, și în calitate de noian și comandant peste 10.000, adică tiumen, vestit mai apoi prin înfrângerea chiar a lui Hulagu în persoană, în 1262 și ocuparea Azerbaidjanului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din Carpați și Dunăre erau stăpâni deplini. Deocamdată însă, Nogai nu avea de gând să atace Ungaria și nici Transilvania, căci își lăsase în Balcani acei 10.000 de mongoli călări, ca să supravegheze Bizanțul și mișcările împăratului, iar Berke, hanul Hoardei de Aur, era preocupat de luptele pentru anexarea Azerbaidjanului. Moartea lui Berke-han, întâmplată într-una din campaniile sale din Caucaz în anul 1266, și venirea la putere a lui Mangu-Timur (1266-1280) nu aveau să influențeze în bine cu nimic încordarea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Mihail al VIII-lea Paleologul, care a încercat o apropiere cu urmașii lui Hulagu, fostul han al Iranului, stăpâni peste Armenia, Georgia și Azerbaidjan, și de opoziția manifestată în legătură cu încheierea unui tratat de alianță între sultanul mamelucilor din Egipt cu Hoarda de Aur. Nemulțumirea lui Mangu-Timur față de atitudinea ostilă a împăratului bizantin a avut ca urmare imediată îndreptarea forțelor mongole de la gurile Dunării într-o expediție, în anul 1271, în contra Bizanțului. Nu știm dacă românii dintre Carpați și Dunăre au participat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]