1,133 matches
-
flăcău și Ileana (Ana din roman). Opera lui Liviu Rebreanu reprezintă o lume într-o lume. Liviu Rebreanu este ctitorul romanului românesc modern, unul dintre cei mai valoroși romancieri interbelici, alături de Mihail Sadovenu, Camil Petrescu, George Călinescu, Mircea Eliade și Hortensia Papadat Bengescu. Liviu Rebreanu și-a pregătit marile romane prin nuvele. Romanul „Ion” este anticipat de nuvela „Răfuiala”, în care apare același sfârșit tragic al unui țăran sărac, harnic, care o iubea pe Rafila, devenită soția unui țăran înstărit. Există
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
nu dovedește nimic" (Ed. Cugetarea). În 1932, apare volumul "Parada dascălilor" (Ed. Cugetarea). Începe să colaboreze la „România literară” și la revista „Azi”, condusă de Zaharia Stancu. În „România literară”, publică un studiu intitulat, " Viața și moartea în opera D-nei Hortensia Papadat Bengescu". În decembrie 1932, participă la simpozionul organizat de Asociația Criterion pentru comemorarea lui Proust. Anton Holban a vorbit mult pe tema „Suferințelor lui Swann”. În decembrie 1934 îi apare la Brad romanul "Ioana". În același an primește mențiune
Anton Holban () [Corola-website/Science/298907_a_300236]
-
S-a mutat apoi la Sânnicolaul Mic, unde a finalizat cursurile primare, absolvind clasele a treia și a patra. S-a înscris apoi la Gimnaziul Teoretic din Aradul Nou. Fiind un elev strălucit, a fost remarcat de profesoara de matematică Hortensia Roșcău, care l-a ajutat ca în vara în care a urmat primilor trei ani de gimnaziu să absolve și clasa a patra, pentru ca în toamnă să se înscrie la liceu. A urmat cursurile Liceului „Moise Nicoară” din Arad, unde
Dimitrie D. Stancu () [Corola-website/Science/307168_a_308497]
-
Demetriescu era foarte dedicat față de prietenii săi și, la rândul lor, aceștia îl apreciau și adeseori îi solicitau sfatul. Un exemplu în această privință este cel al lui Alexandru Odobescu, care la vârsta de 60 de ani se îndrăgostește de Hortensia Racoviță, o profesoară de geografie de 30 de ani pe care o cunoscute prin intermediul lui Anghel Demetriescu. Alexandru Odobescu se sinucide ca urmare a refuzului mamei Hortensiei de a consimți la căsătorie, scriind, în noaptea de 8-9 noiembrie 1895 două
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
lui Alexandru Odobescu, care la vârsta de 60 de ani se îndrăgostește de Hortensia Racoviță, o profesoară de geografie de 30 de ani pe care o cunoscute prin intermediul lui Anghel Demetriescu. Alexandru Odobescu se sinucide ca urmare a refuzului mamei Hortensiei de a consimți la căsătorie, scriind, în noaptea de 8-9 noiembrie 1895 două scrisori, una către familia sa și una către Anghel Demetriescu, considerat singurul prieten apropiat căruia îi putea explica actul său disperat. "„Cugetă, te rog, și spune tuturor
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
întemeiată pe teoria sincronizării și a împrumuturilor culturale. În jurul ei s-a constituit cenaclul „Sburătorul”, care a funcționat până după moartea lui Lovinescu (16 iulie 1943). Printre colaboratori se numărau și George Călinescu, Tudor Vianu, Perpessicius, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban, Gheorghe Brăescu, Ion Barbu și mulți alții.
Sburătorul () [Corola-website/Science/308698_a_310027]
-
(n. 16 septembrie 1917, Chitila-București, România), este o graficiană și pictoriță română. Părinții, cernăuțeni, se aflau în 1917 în refugiu, în sudul țării unde s-a și născut viitoarea plasticiană. După război familia Masichievici revine la Cernăuți. Aici Hortensia urmează studiile primare și liceale, apoi, Facultatea de Drept (1939). Studiază, în continuare, la Academia de Arte Frumoase din București, clasa profesorului Camil Ressu (1948). Urmează și cursurile Academiei Libere -Guguianu. este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Lucrează
Hortensia Masichievici Mișu () [Corola-website/Science/308447_a_309776]
-
lumină - întuneric, categoriile moralei, bine - rău, estetice, frumos - urît, sunt marile teme asupra cărora se focalizează exercițiile reflexive ce revin cu oarecare obstinație. Intelectualitatea face ca spiritul să consune cu manualitatea grafică și amîndouă să contureze profilul unei conștiințe. Arta Hortensiei Masichievici-Mișu subzistă prin atitudine și se motivează prin luciditate și sentiment. O dovedește elocvent seria consacrată ilustrării marilor ritmuri ale vieții de la germinație la rodire, de la cauză la inexorabile finalități. Instrumentarul plastic pare egal împărțit între gestul plin de fervoare
Hortensia Masichievici Mișu () [Corola-website/Science/308447_a_309776]
-
ilustrării marilor ritmuri ale vieții de la germinație la rodire, de la cauză la inexorabile finalități. Instrumentarul plastic pare egal împărțit între gestul plin de fervoare și structurile unui expresionism ardent, alimentat de temperament și temperat prin gest."" Remarcabila activitate artistică a Hortensiei Masichievici Mișu a fost recunoscută prin numeroase premii și distincții: În 2002 a donat Bibliotecii Bucovinei “I.G. Sbiera” din Suceava o importantă colecție de lucrări din creația proprie.
Hortensia Masichievici Mișu () [Corola-website/Science/308447_a_309776]
-
exprimat dorința ca „sonda psihologică să fi pătruns mai adânc ori să fi fost mai fină”. Recunoscându-i locul istoric, Șerban Cioculescu aprecia că analiza psihologică a lui Rebreanu este „oarecum primară”, inferioară celeia din romanele lui Camil Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu. Rezervele criticilor au fost considerate parțial îndreptățite de către criticul Garabet Ibrăileanu, ce recunoștea existența unui deficit estetic al romanului, dar îl justifica prin nevoia de obiectivitate în prezentarea raporturilor sociale. În ceea ce privește genul principal al romanului, există păreri diferite. Majoritatea
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Paulownia imperialis") și un eventual gard viu bicolor din chiparos albastru și galben ("Chamaecyparis lawsoniana Columnaris Glauca" și "Chamaecyparis lawsoniana 'Golden Wonder' "); de asemenea, s-a remarcat absența lianelor, recomandându-se introducerea unor plante precum glicina chinezească, clematita roz sau hortensia albă cățărătoare. Parcul Copou este situat pe dealul Copoului, în imediata vecinătate a unui alt parc istoric al orașului, Parcul Expoziției. Ambele zone constituie un habitat natural pentru diverse specii de animale, în special veverițe și păsări. Dintre aceste din
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
avea atunci 27 de ani, a acceptat propunerea de a ocupa tronul României, fără nici o garanție de la marile puteri, în afară de Franța lui Napoleon al III-lea. Principele avea un puternic aliat la curtea lui Napoleon al III-lea în persoana Hortensiei Cornu, o apropiată a acestuia, care-l recomandă împăratului, acesta având care are o atitudine favorabilă fața de acest proiect. Deși Napoleon al III-lea îl recunoaște pe Carol (cu care era de altfel înrudit prin bunica sa Ștefania, copil
Monarhia în România () [Corola-website/Science/302686_a_304015]
-
367 î.Hr. Primul consul plebeu a fost numit în 343 î.Hr., atribuțiile juridice ale consulului fiind cincedate pretorului. Obțin accesul și la colegiile religioase-cel al augurilor, prin "Lex Ogulnia" în 300 î.Hr. Deciziile plebeilor-plebiscitele, capătă valoare ded legi prin "lex Hortensia" din 287 î.Hr., si au devenit obligatorii fără acceptul senatului pentru patricieni. Italia era la început ocupată de populații numeroase indoeuropene, iar relațiile dintre acestea și Romă au presupus contacte militare sau stabilirea unor alianțe. Nevoia de a ocupa zone
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
în volumul autobiografic "Sub cerul Spaniei. Cavalerii speranței". În războiul civil din Spania a avut gradul de maior și a fost comandantul unui batalion de artilerie din brigada a 11-a “Venceremos”. În Spania, Walter Roman s-a căsătorit cu Hortensia Vallejo, o comunistă spaniolă. În cursul războiului a fost rănit la plămâni. După ce Republica Spaniolă a fost înfrântă în 1939, Valter Roman s-a refugiat in Franța, apoi s-a reîntors în URSS. Acolo a condus, pentru o perioadă, departamentul
Valter Roman () [Corola-website/Science/304507_a_305836]
-
de Producție Cinematografică București. Ca urmare a apariției unui conflict între regizor și pictorița de costume Oltea Ionescu, aceasta din urmă a fost nevoită să ceară rezilierea contractului, deși îndeplinise doar 70% din obligațiile contractuale. Ea a fost înlocuită de Hortensia Georgescu, cu care Nicolaescu mai colaborase și la alte filme. Filmul a fost vizionat de conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.) la 9 aprilie 1976, iar Dumitru Popescu „Dumnezeu” s-ar fi înfuriat din cauza faptului că erau prezente cadre
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
actori: Ioana Bulcă (în rolul unei femei violent-isterice), Maria Clara Sebők („o frumusețe insolentă și agresivă), Octavian Cotescu și Gheorghe Dinică (două personaje meschine și pitorești), muzica lui Tiberiu Olah, imaginile operatorului Alexandru David, decorurile create de Marcel Bogos, costumele Hortensiei Georgescu și coloana sonoră a lui Anușavan Salamanian. În articolul "„Un regizor a cărui nobilă ambiție este autodepășirea: Sergiu Nicolaescu un poet al «incoruptibililor»”" publicat în martie 1974 în revista Cinema, același critic afirmase că " Atunci i-am condamnat pe
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
Sergiu Nicolaescu s-a documentat mult despre civilizația dacilor. Costumele dacilor au fost greu de realizat. Nicolaescu s-a deplasat pentru documentare la Roma, a copiat costumele de pe Columna lui Traian și a venit cu schițe pentru creatoarea de costume Hortensia Georgescu. Costumele au fost confecționate din in nevopsit și, într-o dimineață de ianuarie, au fost îmbrăcați cu ele 12 cascadori. Când i-a văzut, regizorului i s-a părut că l-a "„lovit cineva cu lăuca în cap”", iar
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
într-o dimineață de ianuarie, au fost îmbrăcați cu ele 12 cascadori. Când i-a văzut, regizorului i s-a părut că l-a "„lovit cineva cu lăuca în cap”", iar "„dacii aduceau a mexicani”". El a rugat-o pe Hortensia Georgescu să vopsească costumele în nuanțe de pământ. Sergiu Nicolaescu nu a debutat în acest film ca regizor, ci și ca actor. El a fost nevoit să învețe să călărească, fiind instruit de Ion Apahideanu. Inițial i s-a părut
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
biciuit, Diego apare îmbrăcat ca Zorro, cu o mantie neagră, pălărie și mască, îl eliberează pe fratele Francisco și pune ca "judecătorul corupt, martorul mincinos și călăul criminal" să primească loviturile de bici în schimbul fratelui Francisco. Ulterior, într-o piață, Hortensia Pulido (Ottavia Piccolo), care provenea dintr-o familie bogată, îi îndeamnă pe oameni să se ridice împotriva soldaților. Soldații apar, dar Ortensia este apărată de Zorro care reușește să-i alunge pe soldați. Ortensia este așteptată acasă de Zorro, dar
Zorro (film din 1975) () [Corola-website/Science/312371_a_313700]
-
Herescu încearcă, amăgindu-se, să-și uite rădăcinile, Pellea îi compune voievodului o figură de ascet arsă de flacăra-i lăuntrică. Dar mai sunt și figuri standardizate în declarații conjuncturale și ostentative, încremenite în frumoasele costume de epocă (realizate de Hortensia Georgescu, Pr. ACIN). Secv. rapel: fascinanta încleștare de reptile, pe viață și pe moarte, în mlaștina Neajlovului, surprinsă memorabil de George Cornea (Pr. ACIN și UNIATEC), amplu comentată de compozitorul Tiberiu Olah (Pr. ACIN) și de banda de sunet creată
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
Mihai Viteazul" și "Asediul", Ioana Bulcă (Premiul pentru interpretare feminină) - pentru rolul Doamna Stanca din acest film, Amza Pellea (Premiul pentru interpretare masculină) - pentru rolul titular din acest film, Tiberiu Olah (Premiul pentru muzică), Anușavan Salamanian (Premiul pentru coloană sonoră), Hortensia Georgescu (Premiul pentru costume) - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul" și din seria "Haiducii". El a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1972, dar nu a fost acceptat în competiție. "Mihai Viteazul" a
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
spectaculos-excentrice» . "Româneasca avangardă" ca "modernism bine temperat" apare drept zonă a „inovațiilor / primenirilor reale“, „temeinice“, ilustrându-se îndeosebi prin reprezentanții cercului de la "Sburătorul" lui E. Lovinescu (Ion Barbu, Camil Baltazar, Ilarie Voronca, George Călinescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Gh. Brăescu ș. a.), în direcția căruia se aflau, ori „se alătură“ G. Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, A. Maniu ș. a. Criticul literar Emil Manu, abordând aspectele avangardei din literatura română și «poeții generației 1940» («Geo Dumitrescu, Ion Caraion și
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii", " Urmărirea" și din filmul "Facerea lumii", Hortensia Georgescu a primit Premiul pentru costume - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul" și din seria "Haiducii".
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
fi publicate mai ales poezii, nuvele, romane, studii, cronici... căci "„literatura descoperă omul, creează tradițiile și impune viziunea viitorului”". Îi întâlnim în paginile revistei pe Tudor Arghezi, Ion Pillat, Ion Vinea (cu fragmente din romanul „Lunatecii”), Geo Bogza, Gala Galaction, Hortensia Papadat-Bengescu („Fetița între lupi”), din nou Tudor Vianu, Eugen Lovinescu, Șerban Cioculescu, Mihai Ralea („Carte mare în sensul larg al culturii românești”), Radu Cioculescu sau K. H. Zambaccian („Artele pe vremea lui Napoleon”). Fiecare „viață” a „Revistei române” a avut
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
timp la Paris, unde continuă să scrie și să citească fragmente în grupul studenților români, fapt relatat în volumul "Mirona", care cuprinde foarte multe elemente autobiografice. Lecturile în grup sunt stimulente pentru autoare, așa cum erau și citirile la "Sburătorul" pentru Hortensia Papadat Bengescu, cu care creația literară a Cellei Serghi are tangențe. În 1945 e secretara Universității libere populare. După 1945 publică articole și schițe în revistele "Femeia", "Flacăra", "Viața românească". Romanele sale - toate bine primite de cititori, au cunoscut câte
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]