14,015 matches
-
buchete de flori. Bis și iarăși bis. Mihai mai execută o piesă de Enescu și, în pauză, a fost invitat în loja oficială pentru a fi prezentat Președintelui. Acesta îl felicită pentru concert și pentru bunele oficii făcute României peste hotare. Când Mihai întoarse puțin capul spre loja din dreapta, Ana îi făcu cu mâna, Președintele observă gestul și întrebă cine-i domnișoara? Sora mea mai mică, în lojă e familia mea. Să mergem, să-i felicităm și pe ei, că merită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
râu, unde numeroase crengi de copaci au intrat în putrefacție. Toponimul mai poate proveni însă și de la un oarecare Herci, proprietarul pădurilor de altădată (Vasile Miron, 1971), sau de la huci, care este o răritură de pădure, din NV satului la hotarul cu Tătărușiul. Legenda spune că Heci ar deriva de la „EĂcce Sereturn”, cuvinte pronunțate de Laslău, craiul unguresc, care ia alungat pe tătari până la Siret, în secolul al XIII-lea. LESPEZI este centrul de comună, datat pentru prima oară la 1790
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Trestioara, formând pârâul cu același nume. Se mai numește „Între pâraie”; - Bahna - loc mlăștinos acoperit cu iarbă sau stuf;Barbu - loc de pământ fertil, în continuarea lotului de După Biserică, până la D.J. 208, în satul Bursuc Deal; - Bălătău - fânaț mlăștinos, la hotarul dintre Heci și Probota; - Balan - partea stângă de la Podul la Balan, până sub Peter; - Bodești - fost sat în partea de sud-vest a localității Heci (1391), înglobat din 1871 în satul Heci. Se întindea până la pădurea Bodești, care astăzi este pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
partea de nord a Imașului, lângă satul Buda, unde a fost o livadă. În timpul comunismului, în zonă a existat un Centru de Cercetări Agricole, condus de inginerul Dornescu, desființat în 1998; - Lotul lui Avdei - se află în nord-estul Dumbravei, până la hotarul cu Vânători și Sirețel; - Lunca Siretului - terasa de 5-7 m parțial inundabilă, din valea Siretului ; - Lunga - capătul tarlalei de la Târlă până la Siret; - Lungul Vântului - tarla la hotarul dintre Probota și Heci, în lungul Drumului Mănăstirii, unde bat vânturile dominante de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dornescu, desființat în 1998; - Lotul lui Avdei - se află în nord-estul Dumbravei, până la hotarul cu Vânători și Sirețel; - Lunca Siretului - terasa de 5-7 m parțial inundabilă, din valea Siretului ; - Lunga - capătul tarlalei de la Târlă până la Siret; - Lungul Vântului - tarla la hotarul dintre Probota și Heci, în lungul Drumului Mănăstirii, unde bat vânturile dominante de la N la S; - Maranda - lot la Heci, între Siret și drumul Heci-Bursuc Vale; - Marineasca - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, până la Bursuc Vale; - Moara lui Haim - loc
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
între Siret și drumul Heci-Bursuc Vale; - Marineasca - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, până la Bursuc Vale; - Moara lui Haim - loc pe stânga pârâului Trestioara, lângă podul de peste pârâu, spre Probota. Moara a fost proprietatea evreului Haim. - Movilă - teren arabil la hotarul de SV al Heciului cu comuna Tătăruși, unde a fost o movilă încă dinainte de Alexandru cel Bun; - Odaie - loc din dreapta Siretului, la hotarul cu Probota unde veneau vara la muncă bucovineni din zona de munte, locuind în case mici sau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Trestioara, lângă podul de peste pârâu, spre Probota. Moara a fost proprietatea evreului Haim. - Movilă - teren arabil la hotarul de SV al Heciului cu comuna Tătăruși, unde a fost o movilă încă dinainte de Alexandru cel Bun; - Odaie - loc din dreapta Siretului, la hotarul cu Probota unde veneau vara la muncă bucovineni din zona de munte, locuind în case mici sau bordeie, care formau o așezare mică numită „Odaie”; - Oică - teren arabil între calea ferată și drumul Probotei, vecin cu Odaia;Olaru - tarla în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
zona locuințelor Raicu-Baciu; - Rupta - loc de pe dreapta Siretului, înainte de podul de la Lespezi, pe un vechi curs (meandru) al râului Siret, actualmente modificat prin construcția digului viitorului lac de pe Siret; - Secătura - loc cu tufișuri și mărăcini din nordul satului Heci, la hotarul cu Probota, pe creasta terasei medii, în prelungirea spre sud a Pădurii Probota; - Șipoțel - loc de șes, de la baza Dealului Diudiu, cu multe izvoare numite șipote, cu apă potabilă, motiv din care șesul este mlăștinos; - Spini - Între Pâraie; - Stoica - tarla
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Sub Peter - pe teritoriul Dumbravei; - Țărnuica - teren arabil din stânga D.C. Heci - Tătăruși, începând de la Ion Simina, spre vest, până la Cireș; - Topitorie - lângă Cărămidărie, unde era un bazin, în care lipovenii lespezeni topeau cânepa; - Trestioara - pădure în nord-vestul satului Heci, la hotarul cu comuna Tătăruși și orașul Dolhasca. Localnicii spun că numele pădurii vine de la faptul că arborii, majoritatea de fag, sunt drepți ca trestia; - Velnița - loc de pășune, la Dumbrava ; - Viișoara - pășuni de coastă la Dumbrava, la sud de familia Crăciun
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
XIII-lea), după cum susține profesorul arheolog V. Chirica, în „Monografia orașului Pașcani”, 2000, pag. 24. Există un document de la 2 iulie 1398, când domnitorul Ștefan I Mușat, dăruiește Mănăstirii Poeana (Probota) „un sat Bodino și altul mai sus de acesta ... hotarul se începe de la Coman și până la... movila lângă drum”. După Mitropolitul Dosoftei „satul de mai sus” era Tătărușiul, iar după istoricul M. Costăchescu, era Heciul, părere pe care o împărtășim și noi, dacă ținem cont că la hotarul dintre Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de acesta ... hotarul se începe de la Coman și până la... movila lângă drum”. După Mitropolitul Dosoftei „satul de mai sus” era Tătărușiul, iar după istoricul M. Costăchescu, era Heciul, părere pe care o împărtășim și noi, dacă ținem cont că la hotarul dintre Heci și Tătăruși se mai păstrează toponimul de ,,La Movilă “, iar pădurea Tătăruși, foarte aproape de Heci, este numită de localnici Bodești. Cătunul Bodești, astăzi dispărut, a făcut parte din comuna Heciu (1871-1873), din comuna Lespezi (1873-1892), iar în 1892
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Heci, după care dispare, rămânând toponimul. Indiferent de vechime, satul Heci este pomenit pentru prima dată într-un document la 18 aprilie 1409, când domnitorul Alexandru cel Bun dăruiește Mănăstirii Sf. Nicolae „Balta Șomuzului, începând de la gura bălții și până la hotarul cu Hetce” (Arhivele Istorice, B.P. Hașdeu; I, part. II, pag. 12). Acest act este primul care pomenește numele satului Heci și care dovedește vârsta de 600 de ani, împliniți în 2009, fiind unul dintre cele mai vechi din Moldova. Așezări
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ă89 se datorează instaurării regimului democrat, care a permis dreptul la exprimare liberă a apartenenței etnice. Rromii sunt cea mai veche etnie conlocuitoare, fiind aduși de tătari, încă din secolul al XIVlea. S-au stabilit în nordul satului Heci, la hotarul cu Probota, unde lucrau pământurile mănăstirii. La Diudiu, între Heci și Bursuc Deal, a venit în secolul al XVIII-lea un grup de țigani lingurari. În număr mai mic sunt și la Lespezi, Buda și Dumbrava. Marea majoritate a etniei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Este o așezare veche, atestată documentar la 18 aprilie 1409, în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), care menționa: „am dat mănăstirii Sf. Nicolae care-i în Poeana Siretului, bălțile de la gura Șomuzului, ca nimeni să nu cuteze a pescui până la hotarul care este Hetce” („Dicționar topografic”, Frunzescu). Bătrânii spun că primii locuitori ai acestui sat sunt dacii, iar printre aceste familii ar fi: Pahomi și Curuț. Serafim Ionescu pe de altă parte afirma, la 1894, că descălecătorii satului ar fi niște
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
continuă mama, zâmbind cu tristețe. Mă întrebam dacă mama era sau nu fericită, dacă sentimentul de fericire nu semăna cumva cu aurul care sclipește vag pe fundul râului tristeții. O senzație de lumină palidă, ciudată, după ce ai reușit să depășești hotarele nefericirii. Împăratul, mama, și chiar eu puteam fi fericiți. Dimineață liniștită de toamnă. Grădină însorită, afânată. Am pus deoparte andrelele și am privit marea care strălucea în zare. — Mamă, până acum habar n-am avut ce se-ntâmplă pe lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Operațiunea ghiozdanul, desfășurată de Carrefour, este la a doua ediție, angajații se duc prin școli și duc cadouri copiilor. La această acțiune participă mai multe branduri Colgate, Wrigley, Heidi, Mogy..."232. Pentru tema pachete salariale atractive: "Consultanții români stabiliți peste hotare aleg să revină în țară pentru că la Deloitte li se oferă șanse reale de ascensiune, spune directorul HR Valeria Mihăescu"233. "Casa de avocatură Popovici Nițu & Asociații oferă noilor veniți în firmă un salariu de 800 de euro"234. Din
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Gina Sebastian Alcalay David Shahar este după știința mea, și în mod necaracteristic pentru literatura israeliană, un scriitor mai bine cunoscut în afara hotarelor țării decît în interiorul ei. Circa zece sau mai multe din romanele sale scrise în ebraică au apărut în traducere franceză la "Gallimard" și alte edituri franceze. Vorbind la Institutul francez din Tel Aviv despre cel mai inspirat din aceste volume
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
plajă, prilej cu care și-a scos la înaintare silicoanele într-un costum de baie roz și super sexy, scrie wowbiz. Blondina a fost recent pe tărâm american, unde a sustinut câteva concerte, și deși s-a simțit extraordinar peste hotare, ea a spus că nu plănuiește să părăsească România. "M-am simțit super bine și chiar am îmbinat utilul cu plăcutul. Am fost in Miami, unde am facut plajă, în Las Vegas, New York, Chicago și Los Angeles.
Cum arată manelista Denisa în costum de baie by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71969_a_73294]
-
export de instalații și obiective economice complexe realizate prin cooperare și de executarea de lucrări de construcții și montaj în străinătate; ... c) răspunde de organizarea și activitatea societăților mixte comerciale și în alte domenii atît în țară, cît și de peste hotare; ... d) răspunde de contractarea în exterior și realizarea activităților de inginerie tehnologică, consultanță și altor activități asemănătoare, precum și de acordarea de asistență tehnică în străinătate; ... e) răspunde de elaborarea studiilor de fezabilitate și a altor documente de fundamentare a acțiunilor
DECRET nr. 164 din 4 mai 1979 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106552_a_107881]
-
se-nțelege, o împuternicire să-l convingă să revină în țară. Precizăm că Sfântul Sinod al B.O.R. ia în discuție cazul Visarion în februarie 1950 și îl caterisește, dez-bră-cându-l de demnitatea de mitropolit și arhiereu, iar "acțiunile sale de peste hotare - de reorganizare și unificare a Bisericii Ortodoxe Române din Occident - sunt considerate nule" - n.n.). După mărturia preotului Dumitru Emilian Popa, foarte apropiat sufletește și spiritual de mitropolit, trecut și el la cele veșnice nu de multă vreme, Iustin Moisescu i-
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
tragic al viziunilor, și i-au căutat afinități într-o lungă serie de autori străini: Gogol, Twain, Jarry, Max Jacob, Raymond Queneau, Marcel Aymé și, mai cu osebire, Kafka. Dar punctul pe i al comentariului critic a fost pus peste hotare, și anume de Pierre Seghers în Note de l^éditeur la Romulus Vulpescu, Récital extraordinaire, Paris, 1969: "Trop longtemps figé dans le carcan du réalisme socialiste, la littérature de l^Est essaie de faire des Ťpercéesť dans des nouveaux domaines
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
al ostroavelor Antile. El cucerește spațiile, domină timpul, cititorul îi succede, îi rămâne dator sau îl lasă în urmă, cu și mai multă îndrăzneală. Eroul timpurilor noastre fuge, spre a-și surprinde identitatea, dar și din aspră necesitate. Lucian, din Hotarul de nisip, romanul de sertar al lui Pavel Chihaia - scris în anii 1952-1954 și publicat după Revoluție în Jurnalul literar, iar în volum în 2007, la editura "Paideia", Buc., sub egida Institutului național pentru memoria exilului - fuge pentru că este urmărit
Un romancier al exilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8819_a_10144]
-
pe Pavel Chihaia în scrisul lui, oferindu-i în chip firesc eroul, în persoana tânărului care însuși a fost contemplându-i dunele, valurile, întinderile. Narațiune epică, de realistă factură, de vie mișcare și atmosferă din care nu lipsesc brizele poetice - Hotarul de nisip se fundează pe o strânsă dezbatere asupra libertății, a creativității, de aceasta intim legată - de fapt indisolubil. în căscioara unde a fost primit fugarul, hotărât să riște totul spre a evada în lumea liberă, discuții se poartă între
Un romancier al exilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8819_a_10144]
-
se moare în cala vasului în care se ascunseseră fugarii, iar supraviețuitorul, la capătul puterilor, leșină pe chei, fiind adus de grănicerii egipteni înapoi pe vas. Nuvela este, acum, de un atroce realism și se constituie într-un pandant al Hotarului..., ca un epitaf adus împrejurării că din fugari mulți au căzut victime tentativei, că riscul fugii a fost extrem, reușita o excepție. Fugarul cunoaște miza: Nu mai putem rămâne aici. Nu mai este țara noastră. Americanii sunt departe, își duc
Un romancier al exilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8819_a_10144]
-
sufletul se ceartă cu trupul. Să fie, în dorul de exil și o poftă de eșec? De eșec ce tace, răbdător în fiecare ins, în caruselul destinului? Vorbea, undeva, Pavel Chihaia de "treptele nedesăvârșirii", iar în partea a doua a Hotarului de nisip, într-un interviu luat de Al. Cistelecan, își declara adeziunea la "eroul necunoscut al existenței noastre, felul cum s-au oglindit în noi evenimentele zilnice lipsite de importanță, lungul itinerar al neîntâmplărilor, amintirilor, viselor în stare de trezie
Un romancier al exilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8819_a_10144]