4,284 matches
-
într-un local nou construit în 1936 situat pe șoseaua principală, azi strada N. Titulescu în zona în care se află sediul poștei actuale. Pentru satul Comani primăria s-a aflat pe drumul principal al comunei în apropierea bisericii cu hramul Sf. Împărați Constantin și Elena. Pretura Drăgănești a avut un sediu propriu construit în 1925 și se află pe strada Nicolae Titulescu la nr. 216. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Drăgănești-Olt se ridică la de locuitori, în scădere
Drăgănești-Olt () [Corola-website/Science/297045_a_298374]
-
Biserica de lemn din Bujoreni se află în localitatea omonimă din județul Teleorman și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserica din Bujoreni prezintă valori documentare și artistice demne de păstrat, mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Datează din anul 1711 și este una dintre cele mai vechi biserici de
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
care a lăsat următoarea însemnare pe un Minei al bisericii: "„Aceste mineaturi sânt cumpărate prin osteneala supt iscălitului priot și să nu să ia vreuna în silnicie de cineva, sau copii[i] mei să fie depărtați de la sfânta biserică cu hramul prea Cuvio[a]sei sfint[e]i Paraschive, că apoi acela va cădea sub blestemul sfinților părinți și afurisenie, că eu fi[i]nd [c]titor[ul] sfint[e]i acest[e]i biserici, 1867 dechembrie 14, priotul Stan Oncescu
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
, comuna Șoimuș, județul Hunedoara a fost ridicată în 1705. Are hramul „Sfântul Nicolae” (6 decembrie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . cu hramul "Sf. Nicolae" a fost ridicată în anul 1705, fapt dovedit de inscripția dăltuită în pragul de sus al ușii spre naos. Lăcașul de cult este construit
Biserica de lemn din Șoimuș () [Corola-website/Science/317690_a_319019]
-
, comuna Șoimuș, județul Hunedoara a fost ridicată în 1705. Are hramul „Sfântul Nicolae” (6 decembrie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . cu hramul "Sf. Nicolae" a fost ridicată în anul 1705, fapt dovedit de inscripția dăltuită în pragul de sus al ușii spre naos. Lăcașul de cult este construit din bârne de stejar; are un plan dreptunghiular, cu absida în prelungire, poligonală, cu
Biserica de lemn din Șoimuș () [Corola-website/Science/317690_a_319019]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și a fost ridicată cândva în decursul secolului al XVIII-lea. Având în prezent hramul ""Adormirea Maicii Domnului"", biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Străjuind valea de-a lungul căreia satul se așterne, biserica de lemn se află amplasată pe un deal în centrul satului. Înlocuind probabil o altă
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
în care biserica a avut parte de ample lucrări de renovare, șematismele bisericii greco-catolice menționând ca moment al edificării bisericii tocmai anii 1850-1851. La momentul editării șematismului, în anul 1947, biserica se afla în stare slabă și avea un alt hram: ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"". După contruirea în anul 1972 în imediata apropiere a unei noi biserici, de această dată de zid, vechea bisericuță a ajuns să nu mai fie folosită în serviciul religios. Acest fapt și-a spus cuvântul
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
primul Te-Deum de recunoștință penru victoriile din Războiul de Independență,în prezența domnitorului Carol și defilării regimentului de dorobanți.Domnitorul Carol a dăruit bisericii un policandru de valoare cu inscripția "Carol I al României închină Bisericii din orașul Pitești cu hramul Sfântul și Făcătorul de minuni Nicolae,acest odor ,în amintirea zilelor de 9 mai 1866,10 mai 1878,14 decembrie 1877-ziua reîntoarcerii acasă după izbânzile din Bulgaria. Biserica avea un ceas mare în turlă, fiind denumită și "Biserica cu ceas
Biserica Sfântul Nicolae din Pitești () [Corola-website/Science/335783_a_337112]
-
satul Crihana Veche (raionul Cahul, Republica Moldova). Au fost construite chilii noi, o casă de oaspeți, iar biserica mare a fost renovată. În anul 2009, în mănăstire viețuiau 30 de maici, dintre care numai vreo zece vorbeau românește . Biserica ortodoxă cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" a fost construită de săteni în 1940. A fost distrusă în 1945, după mai multe încercări, crucea fiind trasă de pe cupolă cu ajutorul unui tractor, iar biserica demolată. Pe locul bisericii a fost ridicată o școală
Eschipolos, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318475_a_319804]
-
capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Odată cu retragerea otomanilor din Hotin, ei au distrus o parte din cetate, ea fiind refăcută ulterior. În anul 1826, a fost realizată o stemă a orașului. În 1832, s-a construit o biserică cu hramul "Sf. Aleksandr Nevski" în incinta cetății. În anul 1856, guvernul rus a abrogat statutul de zonă militară a Cetății Hotinului. Primul Război Mondial și Războiul Civil Rus au reprezentat o grea încercare pentru locuitorii Hotinului. În anul 1918, Hotinul a
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
este alcătuit din următoarele 3 obiective: După unele documente domnești, voievodul Gheorghe Ghica (1658-1659) i-a dăruit în februarie 1659 boierului grec Iani Hadâmbul, fost chelar, un loc "în pădurea Iașilor, la Dealul Mare", pentru a construi o biserică cu hramul "Nașterii Precistei și Născătoarei de Dumnezeu". Un apropiat al domniei, boierul avea câteva moșii în județele Iași și Vaslui, numai în Iași având 22 dughene, locuri de case, pivnițe de piatră pe Ulița Mare, case în Târgul vechi de jos
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
în județele Iași și Vaslui, numai în Iași având 22 dughene, locuri de case, pivnițe de piatră pe Ulița Mare, case în Târgul vechi de jos. Boierul Iani Hadâmbu a zidit această biserică pe locul unui schit mai vechi, cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae". Acest lucru reiese și din pisania veche în care se spune că Iani Hadâmbul a reînnoit o biserică, numai anumite părți din zidărie fiind construite din nou. Deasupra ușii de la intrarea în biserică se află o pisanie
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
află o pisanie în limba slavonă, dăltuită în piatră, cu următorul conținut: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a înnoit și făcut această biserică dumnealui Iani Hadâmbul, în Codrii Iașilor, la Dealul Mare, unde este hramul Nașterii Precistei și Născătoarei de Dumnezeu, în zilele lui Io Ghiorghe Ghica Voievod, în anul 7168 (1659), septembrie 8"". Mănăstirea care s-a numit "Hadâmbu", după numele ctitorului ei, este un complex monastic fortificat, defensiv, construit în a doua jumătate
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
de cel puțin trei ori suprafața pe care o deținea cumpărând terenurile localnicilor din apropiere, în prezent având în jur de cinci hectare de pământ. După redeschiderea mănăstirii s-au construit mai multe clădiri printre care o biserică nouă cu hramul "Acoperământul maicii Domnului", un arhondaric de dimensiuni mari, o stăreție, un agheasmatar, un magazin bisericesc, un muzeu, o fermă zootehnică, un bazin de apă, trei fântâni șu un zid de incintă; de asemenea, s-au împodobit cu pictură și mobilier
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
un nou baldachin pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. De asemenea, a fost consolidat și turnul clopotniță. La 11 octombrie 2009, cu prilejul împlinirii a 350 de ani de la atestarea documentară a bisericii vechi, lăcașul de cult cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" a fost resfințit de un sobor de preoți în frunte cu mitropolitul Teofan Savu al Moldovei și Bucovinei, episcopul Vincențiu Grifoni al Sloboziei și Călărașilor și Calinic Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. La sfârșitul secolului al XX
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
al Moldovei și Bucovinei, episcopul Vincențiu Grifoni al Sloboziei și Călărașilor și Calinic Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. La sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea s-a construit o biserică nouă, de mari dimensiuni, cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, care a fost realizată în stilul tradițional ștefanian. Noul lăcaș de cult a fost pardosit cu marmură de Rușchița, prelucrată în atelierele de la Holboca (județul Iași), iar pereții interiori au fost pictați în tehnica fresco de către profesorul
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
lui Costică Postârnac, Victor Norocea, Artemie Tălmaciu, Romică Sofronea și Cezar Cobuz și distincții de vrednicie altor binefăcători ai așezământului monahal. În prezent, la Mănăstirea Hadâmbu viețuiește o obște de 10 călugări, care împletește rugăciunea cu activitățile gospodărești. Pelerinajele de hramul mănăstirii (8 septembrie) atrag aici mii de credincioși. Mănăstirea Hadâmbu este un complex fortificat, reprezentativ pentru arhitectura moldovenească din secolul al XVII-lea. Zidul de incintă are un plan dreptunghiular, fiind prevăzut la colțuri cu turnuri circulare, specifice construcțiilor cu
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
de incintă are un plan dreptunghiular, fiind prevăzut la colțuri cu turnuri circulare, specifice construcțiilor cu funcții de apărare (cetăți) din acea vreme. Turnul de la intrare avea atât rol de turn de intrare, cât și de clopotniță. Biserica mănăstirii, purtând hramul "Nașterea Maicii Domnului", este de proporții reduse și prezintă un plan mixt, ea caracterizându-se prin diferite amenajări defensive. Ea este consolidată din piatră brută și are pereții cu chenare gotice. Noua biserică se remarcă prin dimensiunile sale mari, fiind
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
diferite amenajări defensive. Ea este consolidată din piatră brută și are pereții cu chenare gotice. Noua biserică se remarcă prin dimensiunile sale mari, fiind plasată în vârful Dealului Mare de unde domină împrejurimile. În demisolul bisericii s-a un paraclis, cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae, celebrat în fiecare an la 6 decembrie. Un alt element component al ansamblul monahal de la Mănăstirea Hadâmbu este clădirea arhondaricului, proiectată de arhitectul Bogdan Negoiță, care se distinge prin proporțiile sale monumentale și prin aspectul său palatinal
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
, județul Mehedinți , a fost construită în jur de 1783, refăcuta în 1823. Are hramul „Sfinții Voievozi”. Biserică se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserică de lemn din Canicea (Isverna) este de tip navă, fără turla. Pisania, abia descifrabila, menționează anul zidirii 1836, ctitor principal Mihuță Sbârnă din Seliștea Izvernei
Biserica de lemn din Isverna () [Corola-website/Science/319857_a_321186]
-
Sânvăsii este un sat secuiesc din Scaunul Mureș aflat la o distanță de numai 17 km de cel mai important oraș din regiune, Târgu Mureș. Localitatea este atestată din 1332 în lista de zeciuială papală. Satul a primit numele de la hramul bisericii, Sfântul Ladislau I al Ungariei, care a fost canonizat de Biserica Catolică în 1192, în timpul domniei regelui Béla al III-lea. Chiar dacă după Reforma Protestantă localitatea a devenit protestantă, majoritatea locuitorilor fiind de religie reformată și unitariană, numele satului
Biserica unitariană din Sânvăsii () [Corola-website/Science/327116_a_328445]
-
Căinarului au fost mobilizați și au luptat în Armata Romînă, 15 au vărsat sînge în Afganistan, 18 locuitori în anul 1992 au apărat la Nistru independența și demnitatea Republicii Moldova. În decembrie 1989 după 47 ani de întrerupere biserica satului cu hramul "Cuvioasa Muceniță Parascovia" și-a redeschis ușile avîndul ca preot pe Grigore Lisnic. Băștinașii satului Gura Căinarului păstrează și transmit copiilor săi tradițiile și obiceiurile moștenite din moși-strămoși.
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]
-
, comuna Racovița, județul Timiș datează din secolul XVIII (1778). Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Căpăt intră în componența comunei Racovița din Lunca Timișului. Este situat la 10 km de Buziaș, la marginea pădurii Dumbrava care odinioară
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
ai Silagiului și care până la sfârșitul secolului al XVIII-lea acoperea o suprafață de câteva mii de hectare, Prima atestare documentară datează din 1447. În curtea bisericii noi a satului, edificată în 1925, se păstrează vechea biserică de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Este construită din bârne de stejar, în sistemul „în căței”. Din punct de vedere planimetric se înscrie în tipul IV, cu absida altarului semicirculară. Pronaosul (3x6m) este tăvănit și este prevăzut cu un sistem de grinzi longitudinale
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
o colină abruptă din satul Obârșa se înalță biserica "Sfântul Ierarh Nicolae", construită între anii 1944 și 1946, în timpul păstoririi preotului David Tămaș, pe locul unei ctitorii de "lemn, nesfințită" (descriere făcută în 1755), din secolul al XVIII-lea, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", înregistrată în tabelele conscripțiilor din anii 1761-1762 și 1829-1831, precum și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1733); de la aceasta a moștenit cinci icoane vechi, executate, în tehnica "tempera", de un artist anonim. Înfățișând aceeași planimetrie dreptunghiulară, des întâlnită
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Obârșa () [Corola-website/Science/329311_a_330640]