3,770 matches
-
o clădire de piatră albă, alcătuită din treizeci de camere mari, mobilate În parte după moda orientală, În parte după cea europeană, sufocate sub povara covoarelor și a obiectelor de artă, cu coloanele zvelte ale fațadei reflectându-se Într-un iaz. De jur-Împrejur, un parc imens era străbătut de cursuri de apă, presărat cu lacuri artificiale, un adevărat paradis persan În care zgomotele orașului erau filtrate de cântecul greierilor. Era una dintre cele mai frumoase reședințe din Teheran. Aparținuse unui fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
pe fețele palide. De pildă, nu știam exact cum să mă târăsc cu burta la pământ fără să fac zgomot și cum să-mi iau inamicii prin surprindere. Dar și așa, eram foarte mulțumit de mine. Am ajuns la un iaz care orăcăia. Mai precis, nu orăcăia iazul, ci zeci de broaște micuțe. Scoteau din apă doar capetele și se holbau la mine cu ochii lor bulbucați. Pe deasupra iazului zburau fluturi albi și împestrițați și roiuri întregi de muște. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
exact cum să mă târăsc cu burta la pământ fără să fac zgomot și cum să-mi iau inamicii prin surprindere. Dar și așa, eram foarte mulțumit de mine. Am ajuns la un iaz care orăcăia. Mai precis, nu orăcăia iazul, ci zeci de broaște micuțe. Scoteau din apă doar capetele și se holbau la mine cu ochii lor bulbucați. Pe deasupra iazului zburau fluturi albi și împestrițați și roiuri întregi de muște. M-am așezat în iarbă, ca să-mi trag puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Dar și așa, eram foarte mulțumit de mine. Am ajuns la un iaz care orăcăia. Mai precis, nu orăcăia iazul, ci zeci de broaște micuțe. Scoteau din apă doar capetele și se holbau la mine cu ochii lor bulbucați. Pe deasupra iazului zburau fluturi albi și împestrițați și roiuri întregi de muște. M-am așezat în iarbă, ca să-mi trag puțin răsuflarea. Pe nesimțite, am ațipit. Deodată însă mi-a zburat somnul, căci am auzit în spatele meu un geamăt ușor. Inima îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
n-au mai hotărât nimic cam de mult, pavajul s-a făcut praf. Într-o zi, după ploaie, am să te iau cu mine, mergem la marginea orașului cu mașina, să ne uităm la băltoacele cele mari. Sunt ca niște iazuri ceva mai mici, fără broaște în ele. Am verificat gulerul cămășii încă o dată, era curat, pentru că în fiecare zi aveam grijă să-mi spăl gâtul conștiincios. Am închis ușa în urma mea fără zgomot și am ieșit în stradă. Acum cunoșteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
mut în vază. Dacă le las așa, am impresia că tocmai le-am cules eu îns\mi, de pe malul unei ape, și le-am băgat în primul recipient care mi-a picat în mân\. Le-am cules eu de pe malul iazului de lângă stația Otsuka. Ce ciudat ești! chicoti ea. Când mă uit la fața ta, nici nu-mi vine să cred că poți fi capabil de glume. Cu bărbia în palm\, a fumat jumătate din țigară și a stins-o în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
întâlnit! Ce-au vorbit ei la ceas de taină poate nu vom ști, dar ne-au adus niște povestiri ale scriitorului cu un final neașteptat. Iarnă. Noapte lucie într-o lume ca în povești, copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă. Și-n cuprinsul larg, uriașul policandru al cerului își aprinde, una câte una, luminile, ca într-o nemăsurată sală de dans. Viețuitoarele pustietății sunt îmbătate de farmecul acesta păsările zboară ca ziua; lupul poposește pe labe în hățișuri
Prietenie. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Arteni Miruna () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2325]
-
aiurea, cu scame și cu bale covăsite pe la colțurile danturii ei impecabil refăcute, pe implanturi și în întregime aurită (aur electrolitic, aliat, de douăș' două de karate), paralitica îi răspunde lui fiu-su: Ales bules, Bronto! S-o-necat, la iazuri. Abea ieri, ce s-o-ntâmplat. Dă-l în... Meraptuchi! Shukar san! Mor după tine, frumosule! Ad-o banii! Cai sanas? So keres? So halean? Unde-ai fost, ce faci, ai mâncat? Ja kere coliba! Hai în casă! Ahh...! Cum...?! Cee
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
tot felul de coturi. Râul se cheamă Crasna și după ce trece de satul nostru se varsă în apa Bârladului, acolo unde este și un nod de cale ferată numit la felCrasna. De unde vine și pe unde trece, oamenii au făcut iazuri pentru adăpat vitele, dar și pentru a avea apă pentru a uda grădinile de zarzavat aflate de o parte și de alta a malurilor, însă pentru avea și pește. Când plouă cu găleata, digurile se rup și apa o ia
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
căutate urzicile, alte buruieni cum ar fi loboda pentru borș, ștevia și foile de ceapă verde. Dacă în anul secetos gârla Crasnei aproape secase, în anul foametei, datorită ploilor, începuse să-și recapete debitul și în amonte se mai rupeau iazuri, și apa aducea și pește pe care oamenii îl prindeau. Din satul nostru sau din alte sate de prin apropiere, familiile nu și-au dat copiii de acasă la familii din celelalte provincii care căutau să-i înfieze sau să
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pretenția de a fi declarat erou. Am mai salvat de la înec un bătrân. Mă aflam la pescuit în apropierea de Vlădeni, chiar lângă podul de cale ferată care trecea peste un pârău. În ziua aceea se dăduse drumul la un iaz de pește în amonte și pârăul s-a umplut cu apă din mal în mal. Bătrânul m-a întrebat dacă poate traversa dintr-o parte în alta, iar eu i-am spus că nu se poate. Să se uite că
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
l-a privit lung și i-a spus: Dacă mai bei așa mult, te așteaptă o mare primejdie! Ca trezit din somn, Toaibă a deschis ochii a întrebare. Da, da. O primejdie de înec... într-o fântână sau într-un iaz... Așa că bagă de seamă pe unde și cum umbli. Și bobii îmi mai spun că te poți îneca când te aștepți cel mai puțin... Toaibă asculta în tăcere, cu capul plecat, ca într-o rugă. Să știi că bobii nu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Mediu. “Io Radul voievod,... domn al Țării Moldovei... văzând și socotind despre rândul mănăstirii numite Galata... că a căzut în mare slăbiciune și srăcie... (...) am dat-o și am închinat-o (...) cu tot ceea ce are sfânta mănăstire, cu sate, cu iazuri și mori, și vii și prisăci cu stupi și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului...” În loc să-i pună pe cuvioșii călugări moldoveni la muncă, pentru a se întreține starea și nevoile mănăstirii, domnul găsește această
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mă așteaptă stejarul. Vechiul meu prieten din preajma mănăstirii. Până aici ajung adeseori în plimbările mele de seară... Iaca și trunchiul de copac așezat lângă potecă, unde am poposit de atâtea ori cu bătrânul. De aici pornește cărarea ce duce la iazul din vale, malul căruia mi-a fost și sper să-mi fie încă loc potrivit pentru studiile mele privind străvechea cetate a Iașilor... Poteca aceasta trece pe la poarta grădinii călugărului, care adăpostește multe minunății. În cele din urmă, am ajuns
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
răspuns al gândului de veghe, care mi s-a așezat pe suflet ca o piatră, m-am ridicat de la masă. Mi-am luat pătura și desaga cu cărți și, impunându-mi să fiu liniștit, am pornit către oaza de pe malul iazului... Purtam cu mine primele volume din cele zece care conțin “Documente privitoare la istoria orașului Iași” de la 1408 la 1800; operă a profesorului universitar doctor Ioan Caproșu, membru de onoare al Academiei Române. Soarele, cu chip tomnatic, îmi zâmbea printre crengile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
din mâinile acelor călugări care locuiau mai înainte într-însa și am dat-o și am închinat-o și cu voia mai sus spuse doamne Maria, fiica răposatului Petru Șchiopu voievod, cu tot ceea ce are sfânta mănăstire, cu sate, cu iazuri, și mori, și vii, și prisăci cu stupi și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului... unde este cârmuitor și purtător de grijă chir Theofan slăvitul și marele patriarh al Ierusalimului”. De aici înainte pornește “ucazul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
amice”. Mi-am dat seama că gândul de veghe are dreptate, așa că am tăcut. Peste noapte, m-au chinuit tot felul de vise, dar în zori nu mi-am mai amintit nici unul. Până să ajung la culcușul meu de pe malul iazului, am umblat ca un somnambul. Abia când m-am trezit cu o carte în mână am realizat că trebuie să-mi strunesc gândurile și să citesc cu atenție... Liniștea nu mi-a tulburat-o nimeni, până ce dinspre mănăstire a ajuns
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
riscat foarte mult așteptându-mă atunci în cameră. “Înseamnă că gândul de veghe are dreptate în cele ce îmi spune... Și mai am încă atâtea de tălmăcit cu bătrânul!” Cu roiul de întrebări zumzăind în capul meu, am plecat la iaz... Până la primul dangăt de clopot pentru masa de prânz a călugărilor, am citit cu destul spor. M-am ridicat și, cu desaga plină de cărți, am luat drumul spre chilie. Deși eram destul de indispus, am urmat ritualul obișnuit al ospătării
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
doamna Maria, fiica răposatului Petru (Șchiopu) voievod, a mărturisit cu gura ei, de față, înaintea noastră și înaintea Sfatului nostru, câtă seamă de odăjdii și argintărie bisericească a fost. Alta, câte sate au fost ale sfintei mănăstiri, și mori, și iazuri, și vii și prisăci, s-au pustiit, și din averile și venitul care a fost al sfintei mănăstiri, de toate a sărăcit și nu ajunge de hrana călugărilor,... Al doilea, pentru că și călugării... nu aveau teamă de Dumnezeu,... ci au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mea... am luat-o din mâinile acelor călugări care locuiau mai înainte într-însa și am dat-o și am închinat-o și cu voia... doamnei Maria, fiica răposatului Petru voievod, cu tot ceea ce are sfânta mănăstire, cu sate, cu iazuri, și mori, și vii, și prisăci cu stupi și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului... și unde este cârmuitor și purtător de grijă chir Theofan slăvitul și marele ptriarh al Ierusalimului”... ― Decăderea și sărăcirea mănăstirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mele... svinția sa Simeon egumenul de la... mănăstire Svete Arhanghel(i) (Frumoasa), cari este închinată la... mănăstire Sinaia (Sinai), ne-au arătat hrisovul... scriindu că pentru folosul și agiutoriul acii... mănăstiri Sinaia”... egumenii de la Frumoasa au făcut pod peste Bahlui, un iaz și mori “în Bahluiu la satul mănăstirii la Ulmi ce este în ținutul Hârlăului”... dar pârcălabii de Hârlău luau “Pârcălăbie de Hârlău”... Atunci Grigore Ghica vodă (tatăl voievodului Matei Ghica) “Au socotit... și au miluit... cu tot venitul pârcălăbii din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
am luat pe Domnul Dumnezeu în ajutor și am început și am zidit ruga și biserica din târgul Iași,... și am dat și am miluit această rugă a noastră... cu un sat, anume Toporăuții, care este în ținutul Cernăuților, cu iazuri și cu mori... Am dat la sfânta și marea biserică din cetatea Ierusalim... și să asculte de oamenii pe care îi vor trimite aici patriarhii de Ierusalim; și am iertat acest sat de toate dabilele, ca să nu dea nici o dare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
se lase în pace... să nu-i tulbure cu nimic”. ― Același voievod, la 12 decembrie 1627 întărește ctitoriei sale Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Iași stăpânirea asupra satelor Șipotele, din ținutul Hârlău, și Munteni, din ținutul Vaslui, ambele sate având: iazuri, mori, vii, livezi... ― Să vedem, părinte, ce spune Miron Barnovschi Moghila voievod la 23 februarie 1629: “Iată domnia mea m-am milostivit și am dat o pivniță din Chervăsărie, (vamă) ce este... unde a fost casa lui Urechie fost mare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să țină și să apere viile și grădinile;... și dacă ar voi el să-i turbure, ei să aibă a-l pedepsi și alunga de acolo”... ― Eu cred că, după atâta alergătură, ar fi bine să ne bălăcim în vreun iaz, fiule. ― Și dacă eu am să-ți spun că nu este altul mai nimerit decât cel făcut de Radu Mihnea voievod în hotarul târgului Iași și dăruit mănăstirii Sfântul Sava, ce ai să spui, sfințite? ― O fi cum spui tu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de Radu Mihnea voievod în hotarul târgului Iași și dăruit mănăstirii Sfântul Sava, ce ai să spui, sfințite? ― O fi cum spui tu dar trebuie să așteptăm până ce Miron Barnovschi Moghila voievod va întări dreptul acestei mănăstiri de a stăpâni iazul. ― Și când o face, părinte? ― La 18 mai 1627. Odată cu aceste cuvinte, peste obrazul bătrânului a trecut ca o adiere umbra trudei. Și-a plecat fruntea pentru scurtă vreme și, când a ridicând-o, i-am citit în privire: “Fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]