1,893 matches
-
negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația icrelor poate fi externă sau internă. Icrele celor mai multe specii de pești au o valoare nutritivă ridicată, de aceea atât icrele roșii, cât și cele negre, au o utilizare largă în arta culinară. Ele se pot consuma în stare proaspătă sau sărată și prelucrată în mod special - icre
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația icrelor poate fi externă sau internă. Icrele celor mai multe specii de pești au o valoare nutritivă ridicată, de aceea atât icrele roșii, cât și cele negre, au o utilizare largă în arta culinară. Ele se pot consuma în stare proaspătă sau sărată și prelucrată în mod special - icre moi, pasteurizate, tescuite etc. Unele specii de pești, ca anghila sau mreana, depun
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
Icrele celor mai multe specii de pești au o valoare nutritivă ridicată, de aceea atât icrele roșii, cât și cele negre, au o utilizare largă în arta culinară. Ele se pot consuma în stare proaspătă sau sărată și prelucrată în mod special - icre moi, pasteurizate, tescuite etc. Unele specii de pești, ca anghila sau mreana, depun icre otrăvitoare organismului uman.
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
roșii, cât și cele negre, au o utilizare largă în arta culinară. Ele se pot consuma în stare proaspătă sau sărată și prelucrată în mod special - icre moi, pasteurizate, tescuite etc. Unele specii de pești, ca anghila sau mreana, depun icre otrăvitoare organismului uman.
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
Cega ("Acipenser ruthenus") este o specie comună de sturion euro-asiatic. Este unul dintre cei mai mici sturioni, o specie comună în Europa centrală. Cega este pescuită, dar poate fi și crescută pentru caviarul sau gelatina ce se obțin din icrele sale sau capturată pentru acvaristică. Deși este membru al familiei sturionilor, este un pește exclusiv de apă dulce. Se găsește în Dunăre. Preferă apele adânci și limpezi, cu fund tare, apropiindu-se de mal numai dacă acesta este abrupt. Nu
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
abrupt. Nu suportă apele tulburi și pe cele sărace în oxigen. Se hrănește cu crustacee și larve de insecte. Măsoară în medie 60-70 cm și cântărește 4+5 kg, putând ajunge la 1-1,25 m și 16 kg. Carnea și icrele sunt foarte apreciate. Din latina "Acipenser" = nume dat de Plinius nisetrului + "ruthenus" = rusesc. , cigă, ceciugă, ciciugă, ciuciugă, cegă de Tisa, nosfiță, scegă, scigă, sucigă. Cega nu ajunge la dimensiunea celorlalți sturioni, fiind cel mai mic reprezentant al genului "Acipense". Lungimea
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
albia apei (Antipa). Observațiile făcute de către ihtiologii sovietici, au arătat că cega nu poate trăi în apele ce au mai puțin de 3,5—3,0 mg oxigen la 1 litru. Se hrănește cu larvele acvatice ale insectelor, crustacei mici, icrele altor pești. Hrana preferată a cegii o formează larvele de insecte, cum sunt chironomidele ("Chironomus", "Cryptochironomus"), trihopterele ("Hydropsyche") și efemeridele (rusaliile sau vetricele). În gropile adânci, cu pietre, se hrănește cu crustaceul amfipod "Corophium", care acoperă pietrele. Aceste locuri adânci
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
zis și nea Bachus, de la depozitul de vinuri aflat pe partea cealaltă a străzii își imaginează că Balaurul urmărește prăvălia lui. El îl abordează și îl invită la un local din zonă, unde cei doi consumă mâncăruri și băuturi scumpe (icre negre, carne de șalău, mușchi de vacă, whisky Chivas Regal, vin Cordon Rouge, coniac Courvoisier). În timpul consumației, ziaristul reușește să-l impresioneze pe gestionar prin fidelitatea sa declarată față de o singură femeie. Mirea dorește să se revanșeze, iar Bachus îl
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
apei. Sunt răpitori; se hrănesc în principal cu alte specii de pești, dar și cu cefalopode și crustacee. Puietul se hrănesc cu zooplancton (copepode, pteropode, larve de pești sau de crustacee). Sexele sunt separate. Femelele cresc mai mari decât masculii. Icrele și larvele sunt pelagice și plutesc aproape de suprafață; icrele sunt sferice, cu un diametru de 1-2,8 mm. Speciile mai mari de zeiforme au o anumită importanță comercială fiind pescuiți ca pești comestibili. Ordinul Zeiformes cuprinde șase familii: Pe litoralul
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
specii de pești, dar și cu cefalopode și crustacee. Puietul se hrănesc cu zooplancton (copepode, pteropode, larve de pești sau de crustacee). Sexele sunt separate. Femelele cresc mai mari decât masculii. Icrele și larvele sunt pelagice și plutesc aproape de suprafață; icrele sunt sferice, cu un diametru de 1-2,8 mm. Speciile mai mari de zeiforme au o anumită importanță comercială fiind pescuiți ca pești comestibili. Ordinul Zeiformes cuprinde șase familii: Pe litoralul romînesc al Mării Negre sunt cunoscute două specii: Unii autori
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
ale acestei înotătoare. Este un pește carnivor și anume un larvivor, consumând în special larve de țânțari, al căror număr îl poate reduce într-un lac cu 97%. Consumă și crustacee mici (cladocere), diatomee și alte alge verzi sau albastre, icre de pește, iar, la nevoie, devine chiar canibal. Poate distruge în eleștee mici pontele și puietul celorlalți pești (crapi, etc.). Se ține la suprafața apei și înoată în grupuri foarte numeroase. Se reproduce vara, când apa are 16-20°. Fecundația este
Gambuzie () [Corola-website/Science/336606_a_337935]
-
cu componenta animală predominantă. Se hrănește cu nevertebrate bentonice: crustacee (amfipodele și copepode), insecte acvatice, larve de insecte (perlide, efemeride), viermi și moluște, dar, de asemenea, și cu detritus organic, diatomee, alge filamentoase și alte plante acvatice. Atacă puii și icrele altor pești. Larvele și juvenili se hrănesc cu fitoplancton și zooplancton. Atinge maturitatea sexuală după vârsta de 3 ani. Depune icrele primăvara (din martie până în mai), pe fund pietros în curentul puternic al apei, la o temperatură a apei mai
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
și moluște, dar, de asemenea, și cu detritus organic, diatomee, alge filamentoase și alte plante acvatice. Atacă puii și icrele altor pești. Larvele și juvenili se hrănesc cu fitoplancton și zooplancton. Atinge maturitatea sexuală după vârsta de 3 ani. Depune icrele primăvara (din martie până în mai), pe fund pietros în curentul puternic al apei, la o temperatură a apei mai mare de12 °C. Larvele eclozează după circa 15 zile și migrează în zone liniștite pentru a se hrăni. În timpul reproducerii se
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
fund pietros în curentul puternic al apei, la o temperatură a apei mai mare de12 °C. Larvele eclozează după circa 15 zile și migrează în zone liniștite pentru a se hrăni. În timpul reproducerii se adună în cârduri mari. După depunerea icrelor, peștii adulți migrează în aval. Are valoare economică redusă, din cauza cantității reduse de capturi. Carnea sa este considerată destul de bună, cu toate că are un gust ușor amar.
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
Studii Economice din București (1985) și un seminar postuniversitar la Universitatea din Salzburg (1991). După absolvirea facultății, a lucrat ca economist la Întreprinderea Mecanică "Republica" din Reghin și la BJATM Tg. Mureș (1977-1984) și apoi ca șef Birou comercial la ICRA Tg. Mureș (1984-1990). Imediat după Revoluția din decembrie 1989, László Borbély devine vicepreședinte al FSN din Tg. Mureș (martie - mai 1990), apoi odată cu înființarea Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR), devine membru al UDMR și este ales ca președinte
László Borbély () [Corola-website/Science/304939_a_306268]
-
biodiversității. Ecologii au făcut propuneri de refacere a legăturii dintre Catlabuga și brațul Chilia, cât mai apropiată de cea naturală. Conform oamenilor de știință, ca urmare a acestui proces, va crește suprafața zonelor inundabile, va începe să crească cantitatea de icre depuse și se va îmbunătăți calitatea apei din lac. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Catlabuga dispune de o bogată vegetație acvatică. La suprafață este acoperit cu stuf, trestie, papură de baltă și nuferi, iar la
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
nu stau ascunse între algele marine ci trăiesc frecvent în bancuri mari în largul mării, pe când peștii adulți duc o viață solitara ei fiind activi și ziua și noaptea. Nu se știe prea mult despre modul lor de înmulțire fecundația icrelor are loc la lună plină în mod asemănător că și la ceilalți pești, cănd baracudele se adună în bancuri mari în apropiere de regiuni cu stânci sau corali. Baracudele sunt cunoscute că pești agresivi care pot ataca și omul, ele
Baracudă mare () [Corola-website/Science/315219_a_316548]
-
roșcate. Știuca este un pește răpitor foarte lacom, "rechinul" apelor dulci, care atacă nu numai peștii ci și păsările și mamiferele acvatice și se ia la bătaie și cu vidra. Maturitatea sexuală o atinge la vârsta de 3-4 ani. Depune icre pe vegetație, în februarie-martie, când temperatura apei atinge 8—10°. Are valoare economică ridicată, atât peștele, cât și icrele. Carnea este destul de gustoasă, deși cam slabă și cu multe oase și se consumă sărată și sub formă de conserve (marinată
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
și mamiferele acvatice și se ia la bătaie și cu vidra. Maturitatea sexuală o atinge la vârsta de 3-4 ani. Depune icre pe vegetație, în februarie-martie, când temperatura apei atinge 8—10°. Are valoare economică ridicată, atât peștele, cât și icrele. Carnea este destul de gustoasă, deși cam slabă și cu multe oase și se consumă sărată și sub formă de conserve (marinată în sos de roșii). Se poate reproduce și artificial. În România se găsește în toate râurile, jepșile, bălțile, iazurile
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
întunecate și străbătute de câteva benzi oblice, albicioase, la mascul pe laturile capului și pe înotătoarea anală există benzi oblice roșii-carmin sau pete roșii pe un fond mai întunecat. Se hrănesc cu nevertebrate bentonice: crustacee mici, gasteropode și moluște bivalve. Icrele sunt depuse în mai-iunie sub pietre sau scoici, în formă de strat unic. Mai multe femele pot depune icrele pe teritoriul unui mascul. Ponta este păzită de mascul. Icrele, sunt mici și au diametrul mare de 1,2 mm și
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
oblice roșii-carmin sau pete roșii pe un fond mai întunecat. Se hrănesc cu nevertebrate bentonice: crustacee mici, gasteropode și moluște bivalve. Icrele sunt depuse în mai-iunie sub pietre sau scoici, în formă de strat unic. Mai multe femele pot depune icrele pe teritoriul unui mascul. Ponta este păzită de mascul. Icrele, sunt mici și au diametrul mare de 1,2 mm și un colorit auriu. Larve eclozează după 2 săptămâni, ele sunt planctonice și se hrănesc cu zooplancton. Peștele ventuză Candolle
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
Se hrănesc cu nevertebrate bentonice: crustacee mici, gasteropode și moluște bivalve. Icrele sunt depuse în mai-iunie sub pietre sau scoici, în formă de strat unic. Mai multe femele pot depune icrele pe teritoriul unui mascul. Ponta este păzită de mascul. Icrele, sunt mici și au diametrul mare de 1,2 mm și un colorit auriu. Larve eclozează după 2 săptămâni, ele sunt planctonice și se hrănesc cu zooplancton. Peștele ventuză Candolle nu prezintă importanță din punct de vedere economic. A fost
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
râuri; ele se reproduc în afluenții râurilor în care trăiesc. În râuri preferă apa răcoroasă, curată, cu un curent repede și stă la adânc, unde apa curge mai viu; viața acestei specii este legată de fundurile pietroase, unde-și depun icrele și-și găsește hrana și adăpostul. Peștele adult se hrănește în principal cu moluște mici, crustacee, viermii, ocazional, cu pești mici ca gingirica ("Clupeonella"). Ca hrană îi servesc de asemenea detritusul organic, vegetația subacvatică. Alevinii și puietul se hrănesc cu
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
moluște mici, crustacee, viermii, ocazional, cu pești mici ca gingirica ("Clupeonella"). Ca hrană îi servesc de asemenea detritusul organic, vegetația subacvatică. Alevinii și puietul se hrănesc cu plancton, detritus organic, plante subacvatice și organisme bentonice - insecte, crustacee și viermi. Depunerea icrelor are loc din aprilie până în luna mai, dar poate avansa sau întârzia în funcție de latitudine și condițiile climatice și de mediu. Depunerea icrelor începe atunci când temperatura apei depășește 8°C și atinge un maxim la 13-15°C. Locurile de reproducere sunt
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
și puietul se hrănesc cu plancton, detritus organic, plante subacvatice și organisme bentonice - insecte, crustacee și viermi. Depunerea icrelor are loc din aprilie până în luna mai, dar poate avansa sau întârzia în funcție de latitudine și condițiile climatice și de mediu. Depunerea icrelor începe atunci când temperatura apei depășește 8°C și atinge un maxim la 13-15°C. Locurile de reproducere sunt în general situate în zonele de mică adâncime, cu un curent susținut sau repede, substratul este format în principal din pietriș și
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]