1,864 matches
-
cercul strâmt" al fricii stârnite de momentul istoric? Eminescu nu are a se teme de amenințările Gazetei St. Petersburg și reproduce articolul în Timpul, 14 februarie 1878, după care îl combate punct cu punct, într-o detașare olimpiană, dar profund implicată ideatic. 1) Dacă pentru Rusia Basarabia este o chestiune de onoare, și încă una "rău înțeleasă", zice poetul, pentru români este "una de existență": "România, pierzând pământul ce dominează gurile Dunării, devine un stat indiferent, de-a cărui existență sau neexistență
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și a modului cum s-ar cuveni să trăiască. Dacă în cazul majorității covârșitoare a autorilor de care se interesează istoricii filozofiei cunoașterea împrejurărilor vieții, a personalității și caracterului sunt importante în măsura în care ele pot să indice și să explice influențe ideatice la care au fost supuși și să dea astfel socoteală de modul în care au ajuns în stăpânirea ideilor și proiectelor lor intelectuale, apoi cu Wittgenstein lucrurile stau altfel. Lui nu i se poate aplica schema uzitată, cea de a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
spus: „Am lucrat destul.“ S-a relaxat scriind mai departe filozofie.75 Wittgenstein acuza totodată modul cum criticau metafizica membrii Cercului de la Viena, apreciindu-l drept superficial și vulgar. El a reacționat extrem de negativ față de sugestia că toate acele construcții ideatice, care ilustrează epoca de aur a metafizicii, ar fi fost posibile doar deoarece lipseau instrumente de analiză logică și lingvistică ce fac posibilă identificarea propozițiilor cu sens, că problemele filozofiei tradiționale ar putea fi înlăturate în același fel ca și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dată, de metode care fac posibilă acea interacțiune cooperativă și evaluare critică obiectivă a rezultatelor ce disting știința modernă de speculația incontrolabilă. Pentru inițiatorii acestei reorientări, nici îndrăzneala ideilor capabile să schimbe perspectiva noastră asupra lumii, nici monumentalitatea, verticalitatea construcției ideatice, atributele ei de coerență și simetrie considerate în sine, nu impun o plăsmuire a minții omenești drept contribuție în filozofie. Impresionante prin anvergura lor sau mai modeste, rezultatele cercetării filozofice urmează să fie valorizate la capătul confruntării lor cu standarde
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
texte care sînt specifice unor domenii cognitive (discursul matematicii, discursul filozofic, discursul științific, discursul literar etc.). Se încearcă uneori chiar "depășirea" discuției despre stiluri, preferîndu-se opțiunea pentru tipurile de discurs, cu posibilități mai mari de specificitate și valorifi-cîndu-se deopotrivă latura ideatică (cognitivă) și cea a manierei de redare a ideilor (emotivă). Analizînd însă mai atent lucrurile se poate constata că tipurile de discurs sînt mai degrabă diviziuni ale stilurilor funcționale, în cadrul acestor tipuri distingîndu-se apoi formele generalizate ale discursurilor propriu-zise. În
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să reprezinte doar un adaos întîmplător și neglijabil în alcătuirea discursului în general. Trasătura hotărîtoare în cazul discursului repetat este maniera de înlănțuire a elementelor alcătuitoare, manieră ce este în mod esențial tributară unui tip de organizare a unui conținut ideatic din perspectiva unei experiențe uneori neîntrezărite de vorbitor, dar care este actualizată potrivit împrejurărilor momentane. Funcțiile de bază ale limbii De-a lungul timpului, s-au atribuit limbii mai multe funcții determinate de scopul folosirii ei, numărul lor variind după
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
depășesc arealul aspectelor particularizante, ar asigura în orice împrejurări un nucleu al posibilităților de corespondență și de comunicare între diferite spații, deschi-zîndu-se unul către celălalt. Pe de altă parte, înainte de a fi o construcție lingvistică, opera filozofică este o construcție ideatică, un produs al cugetării filozofice aplicate asupra unui domeniu specific: realitatea (lumea sau cosmosul), cunoașterea despre realitate, exprimarea cunoașterii (limba). Ca atare, oricît de caracteristică ar fi construcția lingvistică, ea este dependentă de trăsăturile onticului, domeniului de aplicare, și de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și aspectul cunoștințelor pot fi însă determinate atît de structurarea științifică a cunoașterii despre acel compartiment de realii, cît și de structura limbii în general, adică de structura glosocosmosului, de profilul atribuit de limba însăși cunoașterii. În acest mod, construcția ideatică poate fi dependentă într-o oarecare măsură de mijloacele (lexicale) pe care le poate oferi o limbă la un moment dat pentru semnificarea realităților domeniului cercetat, de gradul de perfecționare, de precizie și de corelare a acestor mijloace. De aceea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
comparative, una care vizează celelalte arte și una care vizează celelalte genuri literare. Fiind "artă a cuvîntului", literatura în general (care cuprinde și poezia) are posibilitatea desfășurării liniare, în timp, a unui discurs ce poartă în acest mod o succesiune ideatică și de imagini, în vreme ce celelalte arte, chiar dacă pot presupune uneori un discurs implicit, nu-l pot realiza ca atare, cele mai multe dintre ele manifestîndu-se prin construcții ce presupun o receptare simultană (precum artele figurative). Filozofia realizează și ea un discurs compus
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și să poată produce sentimentul 346. De aceea, poezia poate face loc elementelor conceptuale, dar dobîndește "plenitudine intuitivă"347 numai prin corpul cuvintelor și prin îmbinarea lor, încît să se poată realiza prin acest corp și prin această îmbinare intuiția ideatică, iar prin conținutul exprimat o structură ideatică. Poezia este, deci, la fel ca filozofia, dincolo de realitate și mai presus de realitate, fiindcă realitatea nu este nici poetică, nici filozofică, ci devine astfel numai cînd este prelucrată de spiritul creator al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceea, poezia poate face loc elementelor conceptuale, dar dobîndește "plenitudine intuitivă"347 numai prin corpul cuvintelor și prin îmbinarea lor, încît să se poată realiza prin acest corp și prin această îmbinare intuiția ideatică, iar prin conținutul exprimat o structură ideatică. Poezia este, deci, la fel ca filozofia, dincolo de realitate și mai presus de realitate, fiindcă realitatea nu este nici poetică, nici filozofică, ci devine astfel numai cînd este prelucrată de spiritul creator al poetului sau al filozofului. Altfel spus, și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
unii dintre ei și acordîndu-le o importanță mai redusă sau ignorîndu-i pe alții. Există chiar un efort al filozofilor de a institui ca primordiali anumiți termeni, pe care îi consideră fundamentali împreună cu noțiunile redate prin ei pentru a realiza construcția ideatică pe care vor s-o întemeieze. Mai mult, există și orientări în alcătuirea textelor filozofice care exploatează apropierile formale și etimologice dintre cuvinte pentru a direcționa discuția filozofică pe anumite teme și, prin urmare, poate exista o oarecare legare a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
spații lingvistice, iar investigația de acest tip are, desigur, mai multe șanse atunci cînd are ca obiect realizările de texte filozofice în limba maternă a celui care o întreprinde. Fiind mai mult un produs de împrumut, iar nu o dezvoltare ideatică autohtonă, filozofia s-a găsit la români în aceeași situație cu știința și, ca atare, exprimarea ei s-a desăvîrșit prin preluarea de mijloace (lexicale) din alte limbi. Sporadic s-au încercat și exprimări filozofice cu material românesc sau reflecții
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin trecerea de la nivelul concret la cel abstract. Pe de altă parte, Blaga realizează un ritm interior al textului, îndeosebi prin unele repetiții parțiale de structuri, îmbinînd tendința de repetare ca lege imuabilă a acțiunilor omenești semnificative cu permanente îmbogățiri ideatice în forma unei creații permanente. Va fi fost influențat în realizarea acestui mod de scriitură de constatarea că în Biblie există o rimă de conținut, adică versuri duble care exprimă același sens în jocuri de cuvinte paralele. Oricum, scrisul lui
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de scriitură de constatarea că în Biblie există o rimă de conținut, adică versuri duble care exprimă același sens în jocuri de cuvinte paralele. Oricum, scrisul lui Blaga este intens particularizat și apreciat, atît ca stil, cît și ca fond ideatic, așa cum a remarcat George C ă l i-n e s c u, în primul rînd de literați. Dezideratele și posibilitățile rostirii filozofice În scrierile lui Lucian B l a g a se găsesc uneori observații în legătură cu terminologia filozofică realizată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Cînd analizează ideile unor mari filozofi ai lumii -Platon, Aristotel, Descartes sau Leibniz−, Noica realizează de obicei evaluări ale virtuților limbii și ale teoriilor despre limbă, construind o metafilozofie în spiritul reducționist al epocii sale, ceea ce nu oglindește însă integralitatea ideatică din opera filozofilor respectivi. S-ar părea că demersul gînditorului român are la bază un șir de raționamente de tipul: filozofia este trăire, iar trăirea se exprimă prin limbă (sau, chiar, coincide cu limba), de unde rezultă că de virtuțile limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și îmbibat de mituri autohtone), autorul Ipostazelor, și el comentator al condiției umane, ascende spre cunoaștere pe propriile-i nebănuite trepte. Poezia însăși "logodește treapta / dintâi cu cea din urmă "echivalență-ntre hazard și lume..." Sistemul său metaforic, adecvat ceremonialului ideatic, excelează în utilizarea liniei sobre; primează modulațiile cu finalitate existențială, viziunea sintetizatoare; pete de culoare și referințe muzicale, pădurea, marea, noaptea, orologiul, timpul intră într-o țesătură de sugestii rotitoare. Cutare odă crește pe spectrul unei păduri cosmice, "imensă orgă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și fără stăpâni". Intervin accente patetice: "Mă las în continuare de mine însumi plâns / ca-n vremea când puneam un ochi albastru la idee". Excepțională este imaginația lui metaforică; spectaculos sistemul său de semne, de repere configurând viziuni șocante; fluxul ideatic bătând spre fantastic, sprijinindu-se pe joncțiuni insolite, a sedus pe mulți. Poetul a avut și are imitatori. Sintagme stănesciene aparent carnavalești, propunând o nouă gramatică a textului, pot fi semnalate la unii dintre contemporani, nu lipsiți de har. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
floare gânditoare "Rosa cogitans". Din "milenii sibiline" răzbat semnale indescifrabile; îi vorbesc Megalopolis, Cetatea scufundată, Cetatea Putreziciunii, Orașul himeric cu numele Hazard, Orașul metafizic, burgul gotic, Muntele Vinei; trudit de "nimicnice gânduri", speră să descopere Poarta învierii și Ușile tainei. Ideatic, nostalgiile sale se confundă aproape cu cele blagiene, O Meditație pe muntele San Pellegrino probează interferențele: Unde afla-voi putere ca să mă-nec în cuvântul Cuvântului? când ce e puternic e slab și ce-i slab e puternic; cum voi
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fericitule!..." Se configura astfel un pre-stil, un poet cu totul personal. Doi ani ulterior, în Aberații cromatice insurgentul impenitent imprimă propriului portret tușe apăsate, programate pe grandilocvență și meditație. O dată cu momentul 1971, al unor remarcabile Poeme, antinomiile capătă o fundamentare ideatică; teribilismele, exaltările, umorile schimbătoare, reacții ale unui modern anxios, sfârșesc în absurd și tensiune, în grotesc și umilități. Autorul e un centru de flux și reflux... Distanțarea de lucruri, chiar și de natură, instalarea în enigmă și iluzoriu, imersiunea în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Câteva inscripții dedicatorii din Ruina unui samovar adresate trioului Miron Radu Paraschivescu-Nichita Stănescu-Leonid Dimov denotă, nu atât afinități estetice, cât solidaritate de grup. Elegii, câte un cântec simplu, câte un bocet în linie folclorică subliniază, încă o dată, consecvența de sistem, ideatică și afectivă, a unui poet autentic; efigie distinctă între atât de numeroșii confrați de astăzi. Fragmentele de proză poematică (intercalate în volumele esențiale) relevă virtuți de comentator estet; textele de aspect eseistic, frecvent apărute în România literară, întregesc imaginea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
avertizat, ea rămâne foarte „teoretică” și necesită a fi tradusă în limbajul clinic cotidian, așa cum am propus când a fost vorba despre copil (Marcelli, 1998). De aceea este de dorit să facem câteva comentarii. Lentoarea psihomotorie este simultan motorie și ideatică, mimica este săracă, gestica încetinită dar, fapt esențial, adolescentul prezintă rar sau poate chiar niciodată masca depresiei pe care o observăm la adultul deprimat. Trăsăturile adolescentului nu sunt căzute, fruntea nu este încruntată, el nu are deloc un aer abătut
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
În sfârșit chiar și atunci când există, această lentoare motorie nu este permanentă. În unele momente ale zilei, sau atunci când este vorba despre activități precise, adolescentul poate temporar să regăsească o gestualitate aparent fluidă și fără a fi încetinită. În planul ideatic încetinirea se caracterizează printr-o pierdere a fluidității gândurilor, printr-o încetinire a răspunsurilor, încetinire în ordonarea ideilor și tendință spre o oarecare sărăcire în gândire. Adolescentul este invadat de o idee unică, fixă, persistentă și permanentă. Iată unele dintre
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se dă un test, învăț în perspectiva acestuia, eliminând interpretările, digresiunile, problematizările...). Prin instrumentele de evaluare unificăm cunoștințe, valori, oameni. Supoziția insidioasă a acestora este: învățați toți (doar) aceste cunoștințe! Ajungem acolo de unde am plecat (din societatea uniformizată, totalitară, uninivelară ideatic). Instrumentele se determină de multe ori contextual, primind relevanță aici și acum pentru diferite categorii de elevi. Unul și același rezultat poate da seamă de eforturi și mobilizări diferite. Un „șapte” obținut la o școală din „buricul târgului” nu-i
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
celelalte categorii de probe. În categoria itemilor obiectivi se includ: - itemii de tip alegere duală, care propun alegerea unui răspuns din două oferite: da/nu, adevărat/fals, corect/greșit; - itemii de tip pereche sau împerechere, care presupun realizarea unor corespondențe ideatice, unele jucând rolul de premise, altele de consecințe; - itemii de tip alegere multiplă, prin care se solicită identificarea unui răspuns dintr-o listă mai largă, din care unul este corect, iar celelalte par a fi corecte. Trăsătura principală a itemilor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]