1,197 matches
-
explică foarte multe, dar nu e suficient. Pentru a vorbi despre discursul literaturii trebuie să mai fii ideolog. Adică cineva care nu doar studiază ideile, ci le interpretează conform unei logici apriorice. Se spune că e foarte rău să fii ideolog, Hannah Arendt arată că ideologia este consubstanțială totalitarismului, ceea ce e foarte adevărat. Ideologia este un sistem de interpretare, deci o entitate Închisă, În interiorul căreia elementele se sprijină și se formulează unele pornind de la altele conform proiectului arhitectural al autorului. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
poate fi ironizată sau denigrată, pentru că cei care o scriu, cei care o promovează și cei care o vînd sînt profesioniști. Atributul „de consum” nu Înseamnă că literatura pe care o caracterizează e proastă. Consumatorul nu e neapărat, așa cum unii ideologi vor să ne facă să credem, individul pasiv, incult și frustrat. Pentru a nu refuza o comparație la Îndemînă, cu toate simplificările și omisiunile pe care le implică, literatura de consum este, față de literatura „pură”, ceea ce este muzica pop/rock
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
-l apropie. Adesea sadian, autorul subscrie straniului marchiz În ideea imposibilității omului de a fi fericit preț de mai bine de-o părere, În ideea, exprimată acum În termeni freudieni, a revărsării pulsiunii sexuale În pulsiune de moarte. Adept al ideologilor de sfîrșit de secol XVIII, apoi al lui Schopenhauer (fără pretenții de exeget), Michel Houellebecq crede, precum Destutt de Tracy, că “être c’est vouloir” și că asistăm astăzi la anestezierea tot mai accentuată a voinței ca principiu vital. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
diferitelor discursuri literare, al simulării tuturor elementelor literare susceptibile de a cădea vreodată pradă vreunui nihilism literar, cum a fost cazul În anii 1950. În mod curios, Barthes a fost apologetul unei literaturi căreia nu i-a Înțeles miza; un ideolog genial, pînă În anii 1970, care a reușit să aducă pe scenă o scriitură criogenică În măsura În care abdicase de la estetică - În sens etimologic - , În care refuza așadar să se adreseze simțurilor. Proiectul era desigur radical, tocmai de aceea a eșuat. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
imprevizibil, „lup” pentru om. Criza economică accentuase exasperant inegalitățile și, implicit, antagonismele, mult mai dureroase decît înainte de război, cînd Bacovia a publicat „Serenada muncitorului”, în care ele erau exprimate prin antiteza dintre „muncitor” (proletar) și „burghez”. Atunci poetul vorbea ca ideolog socialist, viguros, revoltat; acum vorbește ca un om fără iluzii, plin de spaime, convins că, pentru foarte mulți, lupta socială se reduce la lupta pentru existență, lupta pentru supraviețuire, cea dintre „flămînd” și „sătul”. „Foamea dă de-a dreptul”, se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la coroana dinastiei Crayencour. Încă din 1974 concepția acestei trilogii autobiografice ajunsese la proporții imense, în timp ce ea se lupta să-i țină în frâu anvergura în timp ce se concentra pe personaje colorate cum erau verii ei Octave și Rémo: ultimul un ideolog care s-a împușcat în fața unei oglinzi pentru a privi cum moare. Și-a intitulat trilogia Labirintul lumii, adăugând un subtitlu la fiecare volum: Amintiri pioase (fraza franțuzească de pe mesajul de condoleanțe trimis când moare cineva) la primul volum (1974
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
se manifestă această dorință de schimbare (Blondel, 1987: 87-97). PRIMA DIMENSIUNE Menținere Schimbare moderată Schimbare masivă A DOUA DIMENSIUNE Sfera de cuprindere largă SALVATORI Moise Churchill De Gaulle PATERNALIȘTI/ POPULIȘTI Bismarck Stalin Șahul Iranului mulți lideri din lumea a treia IDEOLOGI Mao Lenin Hitler Sfera de cuprindere moderată (aspectul unui sistem) OCROTITORI Eisenhower LIDERI CARE "REDEFINESC" Kennedy Reagan Thatcher REFORMIȘTI F.D. Roosevelt Sfera de cuprindere specializată (arie de politică) MANAGERI administrarea problemelor de zi cu zi LIDERI CARE AJUSTEAZĂ/ REPARĂ modificarea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
reduse de informare corectă asupra trecutului apropiat. Deschiderea arhivelor, accesul personal la dosare, restabilirea adevărului istoric, fie și pe porțiuni mici etc. vor face mai vizibile miturile comunismului (cele oficiale, inculcate, ca si cele "subversive"), rolul mijloacelor de informare, al ideologilor de serviciu, all polițiilor secrete în promovarea lor etc. Miturile oficiale ale comunismului Miturile politice oficiale, implementate cu suport "de sus" în spațiul românesc, au devenit în acești ani obiecte de studiu pentru cercetătorii "istoriei orale", ai presei și documentelor
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Ceea ce le propune acel bărbat care acum a fost recunoscut drept maestru nu-i nimic altceva decît un plan bine întocmit, de subversiune. Pentru realizarea lui vor fi necesari douăzeci de ani: Iată ce vă spun eu vouă, filosofi, economiști, ideologi, vreau ca, în douăzeci de ani, acele principii despre care vorbiți în șoaptă în intimitatea familiei, despre care scrieți pe ascuns la umbra unor turnuri vechi, privind neliniștiți în jur, pe care vi le mărturisiți unul altuia cu pumnalul în
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
o istorie imobilă, mai bine zis imobilizată. Istoria în mișcare, generatoare constantă de modernități succesive, care face și desface imperiile, societățile, moda și zeii, este, în schimb, fie refuzată cu violență, fie ignorată ui mod deliberat. E refuzată și de ideologii stării de natură și de doctrinarii vechii Frânte monarhice și creștine, care, în același fel, nu văd în evoluția sa decît un inevitabil proces de corupție și de degradare. Pe de altă parte, este ignorată chiar de cei care plănuiesc
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mulțumit și îl abandonează. Trece printr-un moment de criză. Este bolnav, nu poate să scrie și, când poate, nu îi place ce scrie. Publică nuvela Ana Roșculeț (1949), proză cu temă proletară, în spiritul realismului socialist, metodă recomandată de ideologii epocii. P. răspunde comenzii sociale și ce iese este o catastrofă. Se va rușina, mai târziu, de acest eșec și va cere prietenilor săi literari să-l elimine din bibliografia scrierilor sale. Unii comentatori, printre ei vechiul său prieten Geo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
puternice asupra culturii, în general, și a școlii, în special: problema țărănească și unirea cu țara a teritoriilor aflate sub ocupație străină. Ponderea covîrșitoare a populației țărănești, precum și caracterul preponderent agrar al economiei românești din acea perioadă, oferea, unora din ideologii vremii, temei pentru a aprecia ca avînd un caracter artificial dezvoltarea capitalismului în România și pentru a promova, în consecință, o sociologie romantică agrariană și anticapitalistă, cu unele elemente comune junimismului. Este vorba, pe de o parte, de mișcarea culturală
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
agrar, iar marea majoritate a populației (peste 80%) o constituia țărănimea. Ideile mai vechi ale poporanismului, puse în circulație în jurul anului 1900, au fost reluate, îndată după război, de mișcarea țărănistă. Preluarea a fost cu atît mai ușoară cu cît ideologul poporanismului, Constantin Stere, a fost unul din fondatorii țărănismului. Statul român, afirma el în 1921, nu poate fi decît un stat țărănesc, pentru că poporul român e un popor de țărani, iar munca țărănească condiționează întreaga viață economică și socială (27
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
culpa socială uniform, ceea ce echivalează practic cu negarea oricărei vinovății. S-au putut sesiza, în manifestările publice din ultimul timp, convertiri spectaculoase, ambiții nedisimulate de putere, agresiuni la acea bună cuviință de care nici politica nu se poate dispensa. Un ideolog stalinist, care a contribuit din plin la distrugerea valorilor noastre, crede acum că-i destul protestul său din ultimii ani contra exceselor dictaturii pentru a-i asigura proeminența politică. Un membru marcant al aparatului de represiune se vrea, în numele aceleeași
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
au înșelat totuși, este pentru că unii dintre ei, cel puțin, n-au voit ori n-au putut să abandoneze vechiul sistem de gândire, închipuindu-și că acesta e destul de elastic pentru a lua, în noile împrejurări, o față mai umană. Ideologul ei en titre a socotit chiar că poate insista pentru o tranziție lentă spre un sistem care să împace doctrina comunistă cu noile exigențe, iar alți matadori ai regimului s-au complăcut într-un echivoc ce nu promitea nimic bun
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
acum peste țară. Oriunde mergi, aceleași întrebări neliniștite și neliniștitoare, despre ce va fi în noua etapă a tranziției. Căci tot de tranziție este vorba și despre straniul verdict al electoratului. Tranziție spre ce? Spre un sistem "original", ne spun ideologii Frontului, preocupați a-și asigura o libertate de mișcare cât mai amplă, vecină cu bunul plac de până mai ieri. Originalitatea în acest domeniu e un concept capabil a măguli poate unele vanități, dar și să ascundă carențe de program
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
alocuri preeminența în favoarea omului școlii. La noi, ca și în restul Europei sud-estice, lucrul acesta e mai puțin frapant, totuși destul de limpede ca sens. Se poate spune chiar că învățătorul și preotul formau în societatea noastră un tandem pe care ideologii regenerării și-au sprijinit programele în etapa de tranziție, adăugând și un al treilea factor, judecătorul, ajuns să joace un rol tot mai însemnat pe măsură ce se adopta o legislație modernă. Ajunge să amintim reflecțiile formulate de Kogălniceanu, Maiorescu, Haret, Iorga
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
înainte. Cât privește triumful, el se referă la intelighenția rusă, care descoperea concomitent că "barbaria" ce i se imputa din afară nu era definitorie pentru identitatea ei. Desigur, țarismul oprima societatea civilă, dar aceasta dădea semne de resurecție, ne asigură ideologii poporanismului, îndeosebi Herzen și Bakunin, de care autoarea s-a apropiat foarte mult. Impasul în care se găsea lumea franceză nu privea deci Europa toată. La Londra, o expoziție universală atesta din contra speranță și încredere în progres, iar la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
spirite ce focalizau luarea aminte a noii generații. Dintre români, figura ce se distinge în chip particular e aceea a lui D. Brătianu, prezentă peste tot, activă, stimulatoare. Felul cum privea legatul Revoluției franceze arată că nu era un simplu ideolog cețos, captivat de idei la modă, ci un spirit matur, capabil a gândi pe cont propriu un fenomen de mare complexitate. Ca și Bălcescu, el sesiza dimensiunea morală și filozofică a Revoluției. Însemnătatea acesteia ar consta mai ales în puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
tip reducționist care exaltă fenomenul revoluționar, uitând că adevărata dezvoltare a omenirii e mult mai complexă și că limitând istoria la o serie de revoluții se înlocuiește de fapt "eroul de cugetare și muncă prin eroul de agitație și revoltă". Ideologi găunoși, agitatori interesați, revolte de stradă, abil folosite de ahtiații puterii, iată ce vedea istoricul nostru în revoluția de la 1789. Filosofia acesteia îi părea suspectă, "contractul social" o aberație. Nimeni n-a vestejit cu mai multă forță voluntarismul politic "stearpa
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cantitative dintre capitole devin explicabile. I. Budai-Deleanu, Costache Conachi, I. Heliade-Rădulescu, D. Bolintineanu, V. Alecsandri și N. Filimon sunt expediați ca scriitori, dar se insistă asupra reprezentanților Școlii Ardelene și a lui M. Kogălniceanu, N. Bălcescu sau Cezar Bolliac ca ideologi. O mare atenție (și un amplu spațiu) se acordă literaturii vechi și Școlii Ardelene - privită de G. Călinescu „din avion” -, tratate aici cu o surprinzătoare erudiție istorică și literară. O idee inedită - însă discutabilă - e aceea că literatura religioasă are
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
mediului anunțate de un responsabil politic? Atitudinile non-verbale ale jurnalistului 22. De ce sunteți convinși că deputatul despre care vorbesc toate ziarele a luat mită? Tendința de afirmare 23. De ce anumite articole de presă vi se par „tendențioase”? Reacțiile automate la ideologii 24. De ce candidatul comunist ridică mâna în aer când vrea să sugereze creșterea puterii de cumpărare? Gestica ce punctează și gestica metaforică 25. De ce un șef de stat pare mai tolerant atunci când pozează lângă un cântăreț cunoscut? Transferul simbolic 26
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mediului anunțate de un responsabil politic? Atitudinile non-verbale ale jurnalistului 22. De ce sunteți convinși că deputatul despre care vorbesc toate ziarele a luat mită? Tendința de afirmare 23. De ce anumite articole de presă vi se par „tendențioase”? Reacțiile automate la ideologii 24. De ce candidatul comunist ridică mâna în aer când vrea sugereze creșterea puterii de cumpărare? Gestica ce punctează și gestica metaforică 25. De ce un șef de stat pare mai tolerant atunci când pozează lângă un cântăreț cunoscut? Transferul simbolic 26. De ce
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
memorie de lucru mod asociativ central de tratare al informației deliberativ morfină distanță față de victimă N narativ auto-referențial neotenie Nucleus accumbens P persuasiune și amintiri autobiografice fenomenul „baby-face” poziționare majoritară precuneus reclame „egocentrice” pentru copii R reacție reacții automate la ideologii receptori ai dopaminei de tip 2 opioizi de tip mu reflex de orientare și dependență vizuală S saturare emoțională sondaje striatum ventral T tensiune și relaxare terminologie jurnalistică testosteron tratament asociativ deliberativ transfer simbolic V viteză de vorbire voaierism AZote
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de socializare a performanței), piața, a fost compromisă pentru că a dat dovadă de propensiune spre moderație, când a fost forțată să lucreze (intensiv și, mai ales, extensiv) în atelierele câștigului nelimitat. Ce s-a dorit este străveziu: salvarea ideologiilor și ideologilor unor exagerări în privința forțării sistemelor să funcționeze spre limita extremă, ca și când natura ar putea să facă salturi pentru atingerea iluziilor din ideologii. Fixarea în material Un aspect particular ține de faptul că economia are tentația de a impune ca formulă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]