1,156 matches
-
socială, a este preferat social lui b. În cuvintele lui Sen: „dacă acest rezultat este influențat de preferințele individuale asupra altei perechi decât (a,b), atunci condiția independenței față de alternativele irelevante ar fi violată. De aceea, „a” trebuie să fie ierarhizat deasupra lui „b”, doar în virtutea faptului că toți cei din G preferă pe „a” lui „b” (ceilalți putând avea orice altă preferință asupra acestei perechi). Așadar, G este într-adevăr decisiv asupra lui (a,b)” [Sen, 1995, p. 4]. De
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
citește cartea și lewd nu o citește, 2 :a prude nu citește cartea și lewd o citește și 3 :a nimeni nu citește cartea. Presupunem că prude preferă ca mai degrabă să nu citească nimeni cartea. Dacă însă trebuie sa ierarhizeze situația în care el citește cartea și cea în care lewd o citește, atunci prude preferă să o citească el, și să nu îl expună pe lewd la literatura obscenă, așadar prude preferă pe 3a lui 1a , pe 1a lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prude citește cartea și lewd nu o citește, 3 :a prude nu citește cartea și lewd o citește, și 4 :a nimeni nu citește cartea. Presupunem că prude preferă mai degrabă să nu citească nimeni cartea. Dacă însă trebuie să ierarhizeze situația în care el citește cartea și cea în care lewd o citește, atunci prude preferă să o citească el, și să nu îl expună pe lewd la literatura obscenă. În sfârșit, situația în care amândoi citesc cartea este dominată
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
când numărul indivizilor este mai mare decât 1, și domeniul este nerestricționat. Pentru a-și ilustra descoperirea, Gibbard formulează două exemple. (a) Cazul „conformist versus nonconformist”. Presupunem că avem două persoane ncf și cf (nonconformistul și conformistul) care trebuie să ierarhizeze patru alternative pentru a furniza o mulțime de alegere socială nevidă. Alternativele sunt: 1 :a ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în alb; 2 :a ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doamnei Chaterley (sau prude vs. lewd) varianta extinsă”, și cazul „alegerii cantității de muncă”. [e.2.1.1a*]: Cazul prude vs. lewd (original). Fie o mulțime a indivizilor, N| # 2N = , în care p și l (prude și lewd) trebuie să ierarhizeze social alternativele dintr-o mulțime | # 3A A = . Acestea sunt: 1 : (1,0)a - prude citește cartea și lewd nu o citește, 2 : (0,1)a - prude nu citește cartea și lewd o citește, și 3 : (0,0)a prude nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
citește, și 3 : (0,0)a prude nu citește cartea și lewd nu citește cartea. Prin U, următoarele profile de preferință individuale sunt admisibile. [e.2.1.1b*]: Cazul alegerii cantității de muncă. Mulțimea indivizilor, în care 1m și 2m ierarhizează alternativele din este angajat part-time și 2m nu este angajat; este angajat full-time și 2m este angajat part-time; nu este angajat și 2m este angajat part-time și 1m este angajat part-time și 2m este angajat full-time. Prin U, următoarele ordini
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este angajat part-time și 1m este angajat part-time și 2m este angajat full-time. Prin U, următoarele ordini individuale sunt admise ceea ce înseamnă că aciclicitatea este violată, așadar avem. [e.2.1.1c*]: Cazul prude vs. lewd (extins).p și l ierarhizează alternativele din prude citește cartea și lewd o citește, 2 - prude citește cartea și lewd nu o citește, - prude nu citește cartea și lewd o citește, și prude nu citește cartea și lewd nu citește cartea. Prin U, următoarele profile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mulțimea tuturor alternativelor. A se nota însă că este vorba despre o inconsistență doar în prezența domeniului nerestricționat. footnote>. [e.2.2.1a*]: Cazul conformist vs. nonconformist. Fie o mulțime a indivizilor, în care ncf și cf (nonconformistul și conformistul) ierarhizează alternativele din, unde 1 : (0,0)a - ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în alb; își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în galben; își vopsește pereții în galben și cf își
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
faptul că singura informație relevantă din aceste profile este cea despre perechile aflate în decisivitatea libertariană. footnote>. [e.2.2.1b*]: Cazul Zubeida vs. Rehana. Fie o mulțime a indivizilor, N| # 2N = , în care reh și zub , (Rehana și Zubeida) ierarhizează alternativele din | # 4A A = , unde 1 : (0,0)a - Rehana poartă o rochie roșie și Zubeida poartă o rochie roșie; 2 : (0,1)a - Rehana poartă o rochie roșie și Zubeida poartă o rochie verde 3 : (1,0)a - Rehana
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ordine lexicografică. Condiția (A) corespunde respectării drepturilor individuale decisive. Condiția (B) corespunde tranzitivității după exercitarea acestor drepturi. Condiția (C) corespunde respectării unei condiții Pareto restricționate pentru acele perechi de alternative rămase (dacă a mai rămas vreuna) care nu au fost ierarhizate prin condițiile (A) și (B)”. [List, 2003, p. 12]. Această condiție restricționată poate fi formulată în felul următor: „Pentru orice profil R din D și toate perechile de alternative x și y, dacă [nu este cazul ca x să fie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
anterior discutat, prude și lewd fie pot prefera 0 lui 1, fie invers, niciodată însă ambele<footnote Aceasta pentru că ar însemna că odată preferă să lectureze cartea, în vreme ce altă dată preferă să nu o citească, ceea ce este contradictoriu. Mai clar: ierarhizând pe z deasupra lui x, prude preferă, în sfera sa personală, să nu lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să o citească. La fel, ierarhizând pe y deasupra lui x, lewd preferă, în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Aceasta pentru că ar însemna că odată preferă să lectureze cartea, în vreme ce altă dată preferă să nu o citească, ceea ce este contradictoriu. Mai clar: ierarhizând pe z deasupra lui x, prude preferă, în sfera sa personală, să nu lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să o citească. La fel, ierarhizând pe y deasupra lui x, lewd preferă, în sfera sa personală, să lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu o citească, ceea ce este contradictoriu. Mai clar: ierarhizând pe z deasupra lui x, prude preferă, în sfera sa personală, să nu lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să o citească. La fel, ierarhizând pe y deasupra lui x, lewd preferă, în sfera sa personală, să lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să nu o citească. footnote>. Caracterul de monotonie este dat de faptul că se permit
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în sfera sa personală, să nu lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să o citească. La fel, ierarhizând pe y deasupra lui x, lewd preferă, în sfera sa personală, să lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să nu o citească. footnote>. Caracterul de monotonie este dat de faptul că se permit doar preferințele care au același sens pe x aspecte . Cum acestea pot fi fie crescătoare, fie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dată de condiția Pareto. Altfel spus, drepturile individuale sunt amuțite în favoarea drepturilor colective. c) Soluțiile prin restricționarea condiției Pareto. În sfârșit, cel de-al treilea grup de soluții, prin alterarea condiției Pareto slabe, îndeplinesc condiția de fidelitate ideologică deoarece toate ierarhizează etic condiția libertariană deasupra celei Pareto. În ceea ce privește condiția de eficacitate pentru societăți reale, soluțiile Sen-Suzumura și Austeen-Smith folosesc o condiție libertariană consistentă și funcționează pentru orice număr de indivizi, strategii, alternative, așadar condiția este îndeplinită. Soluția Saari funcționează pentru orice
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
primul loc și nici unul tuturor celorlalte. Problema constă însă în faptul că, deși poate reflecta preferința unanimă pentru prima poziție, nu o poate reflecta pe cea pentru celelalte poziții. În termenii lui Saari: „regula pluralității este exclusă, spre exemplu, deoarece (ierarhizează) a(bc) pentru un profil unanim abc<footnote Unde a(bc) se citește a preferat lui b și c, și b indiferent lui c, iar abc se citește „a preferat lui b și lui c, b preferat lui c”. footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cauzele directe, imediate ale morții. Morfopatologul va ține seama de întreaga înlănțuire a acestor factori și din multitudinea semnelor morfopatologice pe care le constată cu ocazia necropsiei că și din datele rezultate din examenele complementare va reface întregul scenariu tanatoetiologic, ierarhizând și stabilind interrelațiile dintre factorii cauzatori de moarte, în dinamică tanatogenezei, prin delimitarea rolului acestora în fiecare etapă (Dragomirescu V., 1980Ă. TANATOPATOGENEZA Din multitudinea țesuturilor și a organelor participante la structurarea organismelor animale se desprind că organe cu importanță vitală
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
verificare, iar unele dintre cele mai ingenioase mașini pe care le folosim sunt cele care au fost inventate pentru a reduce factorul uman în domeniul verificărilor”<footnote Ford, Henry, op. cit., p. 127 (sublinierea noastră). footnote>. Capabilitățile omului sunt „triate” și ierarhizate pentru a reduce intervenția omului la minimum posibil „cum fiecare mașină avea operatorul său, existau numeroase manipulări și surse de erori considerabile. Dar acum, majoritatea operațiilor sunt făcute de o singură mașină cu un singur operator, care doar fixează piese
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care dorește a se plasa, fiecare întreprindere va realiza o „prelucrare” a mediului, va selecționa (va reține și va omite o serie de aspecte care nu influențează direct strategia pe care o va practica) factorii și procesele mediului, le va ierarhiza, oferind o structură de criterii prin care se va elabora contextul strategiei managementului resurselor umane. Contextul strategiei managementului resurselor umane reprezintă un construct managerial prin care elementele proprii mediului (intern și extern) sunt selectate și ierarhizate, astfel încât să devină o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
concret a atitudinii, ci În special la măsurarea ei. Domeniul atitudinii poate fi diferit. Atitudinea poate avea un domeniu mai larg sau mai restrâns. Adesea unele atitudini intră În sfera altora. Ca să putem sistematiza toate atitudinile și să le putem ierarhiza trebuie să precizăm domeniul obiectului lor. 2) Relația subiect-obiect prezintă un aspect dinamic cu caracter vectorial. Unii autori vorbind despre relația dintre subiect și obiect folosesc termenul de „dispoziție" sau „predispoziție" pentru a reacționa, ceea ce se mai numește și propensiune
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
al lui Gerhard Scherhom (apud S. Stanciu, 2001) care analizează corelația dintre comportamentul consumatorului și stilul său de viață, pe care o exprimă sub forma celor șase axiome principale: Axioma preferințelor - evidențiază faptul că orice consumator este obligat să-și ierarhizeze multiplele nevoi, Întrucât importanța lor nu este aceeași, iar resursele de care dispune sunt Întotdeauna mai reduse decât ele. Dar, ierarhizarea se modifică, pentru că o nevoie satisfăcută duce la apariția altora, iar comportamentul consumatorului este permanent supus procesului de Învățare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dezvoltării unor tehnici de preevaluare: preevaluarea alternativelor. Așa a apărut o nouă paradigmă de analiză compusă din concepte ca: eficacitate, cost, eficiență cost/beneficiu, efecte secundare/perverse (Zamfir, 200Ă). Pentru a alege/decide trebuie să se compare alternativele, să se ierarhizeze și, pe această bază, să se aleagă. Analiza are ca misiune în această fază evaluarea soluțiilor ca instrument al alegerii/deciziei. În primele etape ale analizei problemelor sociale, atenția se concentrează asupra alegerii unei soluții, iar aplicarea acesteia nu pare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
exploatare a muncii, al structurii sociale în ansamblu altele. Prin urmare, trebuie să distingem între realitatea structurală a acestor arii și sistemele categoriale prin care o putem analiza. Scara celor trei arii este deci o scară de exploatare mondială care ierarhizează state puternice și state mai slabe. Ea este totodată, o scară de diferențiere (diviziune) internațională a muncii și de stratificare a veniturilor. Semiperiferia, încearcă să exploateze economic statele mai slabe în aria lor. Semiperiferia este, de asemenea, și un fel
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societățile în plină modernizare prezentau aceleași atribute. Exemplul lui Banfield este edificator în acest sens. Modernitatea presupune o societate ale cărei clase sunt ordonate în funcție de capitalul economic. Comunitatea din Montegrano era însă dominată de capitalul social. Relațiile sunt cele care ierarhizează și lumea Mafiei și Fanarul secolului al XVIII-lea, și, în bună măsură, societățile de sub regimurile comuniste de inspirație sovietică. De la Stalin la Gorbaciov, istoria elitei politice din URSS este una a relațiilor dintre clanuri. La mai toate nivelurile societăților
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu alegere multiplă. În prezent se utilizează și alte tipuri de întrebări închise (Rotariu și Iluț, 1997): întrebări cu posibilități multiple de răspuns (subiectul poate opta pentru două sau mai multe răspunsuri), întrebări de ierarhizare (care pot solicita subiectului să ierarhizeze în ordinea preferințelor toate răspunsurile; primele X răspunsuri, în funcție de preferințele sale, indiferent de intensitatea preferinței pentru cele alese; ierarhizarea strictă a primelor X răspunsuri; alegerea unui singur răspuns, care întrunește cele mai intense preferințe ale sale; compararea în perechi a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]