1,506 matches
-
Revenirea lui Mihail Villara, LCF, 1997, 10; Z. Ornea, Un roman al „generației pierdute”, RL, 1997, 28; Dan C. Mihăilescu, Dandysmul încercănat, „22”, 1997, 43; Dan A. Lăzărescu, Confesiuni. Dialoguri realizate de Radu Țoancă, București, 1997, 91-92, 119-120, 124; Virgil Ierunca, Pașii lui Mihail Fărcășanu, JL, 1998, 1-2; Dan A. Lăzărescu, Onoarea simpatiei..., JL, 1998, 1-2; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 203-211; Micu, Ist. lit., 718; Carmen Brăgaru, Dinu Pillat. Un destin împlinit, București, 2000, 111-112; Emil Manu, Generația literară
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
alunarul, sturzul, codrașul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița, potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim încă uliul găinilor, uliul păsărar, șorecarul, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, acvila țipătoare, eretele, șoimul și buha. Ihtiofauna se încadrează în zona păstrăvului (pîraiele afluente), a lipanului și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
rom. Cluj, Dacia, 1994). II. prezentarea și integrarea literaturii române 1. Basil Munteanu, La litterature roumaine et l'Europe (1941), in: permanențe românești. Discursuri și portrete. Ediție îngrijită de Eugen Lozovan și Ruxandra Shelden (Cleveland, 1994), pp. 228-288. 2. Virgil Ierunca, Litterature Roumaine (în secțiunea Litteratures balcaniques, situată editorial între cea bulgară și albaneză) in: Histoire des Litteratures. Litteratures occidentales. Sous la direction de Raymond Queneau (paris, Gallimard, 1957), II, pp. 1389 1403. 3. D. Micu-N. Manolescu, Rumänische Literatur der Gegenwart
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Repere bibliografice: C. Pajură [C. Papacostea], „Floarea amară”, „Reportaj”, 1936, 10-13; C. Fântâneru, „Fântânile tăcerii”, UVR, 1940, 14; Dan Petrașincu, „Cartea plecărilor”, VAA, 1941, 131; C. Fântâneru, „Cartea plecărilor” UVR, 1941, 36; Ion Șiugariu, „Înalte vânturi”, RFR, 1943, 10; Virgil Ierunca, „Înalte vânturi”, „Fapta”, 1944, 32; Dumitru Micu, „Poarta destinului”, RL, 1969, 26; Adrian Munțiu, „Poarta destinului”, O, 1969, 9; Dumitru Micu, Laus Patriae, CNT, 1975, 6; Virgil Mazilescu, „Nestinsa uimire”, RL, 1975, 16; Emil Manu, Doi poeți: Emil Vora și
VORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
universitară, O, 1987, 17; Radu, Pagini, 85-86; Romul Munteanu, Descoperirea operei, RL, 1989, 49; Cristea, A scrie, 81-85; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 190-194; Liviu Petrescu, La o aniversare, TR, 1994, 49; Mircea Muthu, Profesorul, TR, 1994, 49; Ierunca, Dimpotrivă, 129-135; Negoițescu, Scriitori contemporani, 472-474; Poantă, Scriitori, 129-134; Ioan Pânzaru, „Aventura formelor”, JL, 1996, 9-24; Micu, Scurtă ist., IV, 223-225; Dan George Burlacu, Voci ale literaturii, Cluj-Napoca, 1998, 160-162; Horia Poenar, Cuvinte despre profesorul Ion Vlad, ST, 1999, 10
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
și Gabriel Liiceanu). Continuă să apară rubrica de veche tradiție „Miscellanea”. Sunt sistematic aduse în circuit texte ale unor autori exilați, interziși în România înainte de decembrie 1989: I. Negoițescu, Lucian Raicu, Dumitru Țepeneag, Miron Kiropol, Ilina Gregori, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, Vintilă Horia, Ioana Orlea, Ilie Constantin, Nicolae Balotă, Matei Călinescu, Ion Vianu ș.a. Este remarcabil faptul că datorită longevității și prezenței continue în centrul vieții literare a secolului, V.r. a devenit în timp o instituție. S-a
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
dictaturi personale În sânul dictaturii estice, a „proletariatului”, neștiind bine ce atitudine să iau, am fost ajutat În hotărârea mea de a „ieși, de a rupe cu sistemul”, nu numai de D. Țepeneag, dar și de soții Monica și Virgil Ierunca. Ulterior, după curajoasa și riscanta mea Întoarcere În România, i-am dezamăgit, se pare, pe cei doi soți, care ar fi vrut ca eu să „continui lupta contra tiranului și a comunismului prin mijloace politice”. Nu am făcut-o, deoarece
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de proză fantastică. Dar nici Eliade și nici Eugen Ionescu, prieten la Paris cu patronul Editurii Gallimard, nu a ajutat vreun coleg talentat care se lupta În România comunistă cu cerberii obtuzi ai cenzurii; Ionescu, mai ales, la Îndemnul soților Ierunca și a fiicei sale, aplicând autorilor români criterii de „dosar” politic, dacă nu Încărcându-i cu suspiciuni moral-politice, făcând un amalgam dăunător Întregii scene literare românești de după război, amestecându-i pe Nichita Stănescu, Marin Preda, Dimov, Bănulescu și alții În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
medici, arhitecți, ingineri; aici i-am cunoscut pe Cioran, Mircea Eliade, Horia Stamatu, sculptorul Ion Vlad, din „vechea emigrație”, nemaivorbind de „nou-veniții” de la sfârșitul deceniului șapte, când te puteai strecura prin sita vămilor ceaușiste. Aici tronau „senatorii de drept”, soții Ierunca, În primul rând, care dădeau și tonul, neuitând, aproape ca la București, că „valoarea strict literară nu se poate judeca În afara celei de atitudine civică, mai clar spus, politică”! Când se afla În capitala Franței, unde poseda și un apartament
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nici măcar cu colegii lui comuniști din țările Învecinate, Îi făcea pe cei care aveau acces la microfonul acestui post de radio american să creadă că posedau și În cultură ultimul cuvânt, că judecata lor era inexorabilă. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca se bazau pe cei doi stâlpi de autoritate: Eugen Ionescu și Mircea Eliade. Eliade era mai reticent din anumite puncte de vedere și nu avea ca prozator, prestigiul marelui dramaturg care era Eugen Ionescu, la Paris. Nu vreau acum, după
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lui ’71, era un domn distins, În prima parte a senectuții, Înalt, slab, extrem de reticent În gesturi și vorbire, un timid sau un fost autentic, „organic” timid. Am petrecut În acea vară multe după-amiezi, seri, chiar și nopți, Împreună cu soții Ierunca și cu Țepeneag, În apartamentul soților Eliade și, țin minte, el mă asculta cu o atenție susținută, ore În șir. Era atât de delicat, de prevenitor, Încât nu mă’ntrerupea niciodată făcea uneori gesturi care mă lăsau perplex, cum era
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
multe reviste literare; Ceaușescu, În finalul plenarei, a subliniat că „o asemenea carte nu trebuia să apară!”. Toate acestea Însă nu au Înmuiat, nu au nuanțat poziția unor criticaștri la adresa lui Breban și nici poziția lui Ionescu, influențat probabil de soții Ierunca, tot mai nemulțumiți de „nuanțele” mele politice, de poziția mea diferită de a lor, deși diferențele nu erau categorice, eu având totuși avantajul de a cunoaște direct poziția și sentimentele colegilor mei din țară, ca și pe cele ale unor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
eu având totuși avantajul de a cunoaște direct poziția și sentimentele colegilor mei din țară, ca și pe cele ale unor vârfuri ale administrației politice ceaușiste, care Începeau să simtă tot mai viguros efectele puterii discreționare a cuplului prezidențial. Soții Ierunca și Marie-France Ionescu intrau În contact doar cu vizitatorii români care treceau prin Paris sau cu cei care „rămâneau”, dintre care, nu puțini, printr-un proces firesc, dar și grotesc, de cameleonism, umflau și perverteau unele trăsături ale realității din
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mediului literar românesc, de zi cu zi, nu-i cunoșteau pe vizitatorii lor, mulți scriitori de renume, Însă caractere diferite și având reacții diferite, mai ales În momente dificile, politice sau literare. De altfel, chiar și „dezamăgirea” lor, a soților Ierunca, față de unii „protejați” nu a fost mică, după ’89, când reacțiile unor scriitori au devenit publice, infinit mai transparente; și nu mă refer numai la „uriașa lor dezamăgire” față de Paul Goma, pe care l-au susținut cu Înverșunare vreo două
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care l-au susținut cu Înverșunare vreo două decenii, opunându-l nu numai ca ins de curaj, dar și ca scriitor, multor scriitori de prim rang din țară - dna Lovinescu declara că „regreta de a-l fi cunoscut!”, iar dl. Ierunca afirma amuzat cuiva că „atunci când vorbești cu Goma la telefon, singurul moment În care acesta nu minte este când zice «alo!»” -, dar și față de prea iubiții și protejații scriitori, cum fuseseră Marin Sorescu sau fragilul și ultra-sensibilul Valeriu Cristea. Umoarea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
elitelor n-a fost întru totul posibilă, Fiara cea Apocaliptică a încercat să le atragă de partea ei. Protocronismul lui Edgar Papu e văzut ca o formă de rezistență, precum și luările de poziție ale intelectualilor din diaspora: Mircea Eliade, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, ultimii doi devenind însă ulterior adversari ai direcției naționaliste, un compromis mult mai grav decât altădată al lui Sadoveanu sau Călinescu. După 1990, România a căzut din nou pradă Zodiei Cancerului. Frica de a fi taxați drept naționaliști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
multilingvă și stranie în bună măsură, ajunsă ferfeniță în acei ani restrictivi ai asaltului proletcultismului malign. În fond, această publicație era un refugiu al deznădăjduiților. Exemplarul fusese dăruit lui Ion Larian Postolache de către înșiși editorii lui, Ion Caraion și Virgil Ierunca, orientați pe atunci spre o stângă ingenuă... "Agora" nedumerea prin amestecul clasicilor Eminescu, Arghezi, Blaga, Philippide ș.a., cu mustul ațâțător al modernismelor sau ale unor tălmăciri hazardate de poezie, care păreau a satisface normele revoluționare, așa cum în Rusia le satisfăcuseră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
intenție de a-l invita, dar probabil că a fost respins de la partid... D. T.: Sunt sigur că de la partid a fost respins pentru că eu auzisem comentarii favorabile lui Negoițescu la Europa Liberă din partea Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca. S. B.: Am văzut că la Festivalul de poezie "Mihai Eminescu" veneau nume mari în fiecare an. D. T.: Trendul s-a menținut până spre anul 1989. Și încă un lucru foarte bun pe care l-am preluat și l-
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Ion", 12 mai 1981, nota FN 001, "sursa vă informează despre Opinia, revista studențească. Luni, 11.05.1981, sursa a aflat de la redactorul-șef al acestei reviste că săptămâna anterioară, postul de radio vest-german, Europa Liberă, a făcut prin Virgil Ierunca o analiză a presei studențești din România". S. B.: Așadar chiar Virgil Ierunca vorbea de Opinia studențească. D. T.: Era "Revista revistelor culturale românești", vinerea, la 9.30, seara după știri, o rubrică pe care o susținea chiar Virgil Ierunca
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
studențească. Luni, 11.05.1981, sursa a aflat de la redactorul-șef al acestei reviste că săptămâna anterioară, postul de radio vest-german, Europa Liberă, a făcut prin Virgil Ierunca o analiză a presei studențești din România". S. B.: Așadar chiar Virgil Ierunca vorbea de Opinia studențească. D. T.: Era "Revista revistelor culturale românești", vinerea, la 9.30, seara după știri, o rubrică pe care o susținea chiar Virgil Ierunca. Iată ce se consemnează mai departe: "În acea emisiune, s-ar fi afirmat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Ierunca o analiză a presei studențești din România". S. B.: Așadar chiar Virgil Ierunca vorbea de Opinia studențească. D. T.: Era "Revista revistelor culturale românești", vinerea, la 9.30, seara după știri, o rubrică pe care o susținea chiar Virgil Ierunca. Iată ce se consemnează mai departe: "În acea emisiune, s-ar fi afirmat că revista Opinia studențească este cea mai îndrăzneață dintre revistele studențești din România. Cătălin Enică 15 i-a spus sursei că a aflat de toate acestea de la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mă lăudam cu presa studențească din Iași. I-am spus și lui Nicu asta. S.B.: El nu asculta Europa Liberă? D.T.: Nu știu. Nu mi-a spus. Eu l-am prevenit că, dacă se merge pe linia dură Secu-Floareș-partid, Virgil Ierunca și Monica Lovinescu au amenințat că vor face publică chestiunea cu lectorii francezi și cu Dialog-ul, despre care am vorbit, că vor sesiza Pen-Clubul. L-am pus pe gânduri. S.B.: Aici este ceva ce trebuie clarificat. Nicu era lângă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
225, 231, 249, 255, 256, 471 Iacobuț, Neculai, 89 Ianceanu, Aurel, 229 Iancu, Elena, 64, 231, 237, 249 Iancu, Ion, 222 Iancu, Paul, 64, 172 Ibănescu, Nicolae, 51, 52, 61, 63, 103, 309, 339, 352, 437, 478 Ichim, Viorica, 229 Ierunca, Virgil, 421, 452, 483 Ieșan, Dorin Șerban, 120 Ifrim, S., 127 Ifteni, Lucia, 102, 105, 115 Iftimi, Sorin, 449 Iftimie, Gheorghiță, 85, 89, 249 Ignat, Călin, 96, 102, 108, 113, 116, 120, 130, 362 Ignat, Ioan, 107, 223, 229, Ignat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
te acceptă nici o țară. Așteptarea tâmpă se lungește peste măsură și singura consolare ar putea fi aceea că alți locatari zac în lagăr de 5-7 ani! Răspunsurile la SOS-urile din scrisori, atâtea câte sunt, nu par chiar încurajatoare. Virgil Ierunca îl asigură că "va dedica o emisiune mult mai târziu" antipoemelor lui Smarandache (n-a făcut-o niciodată), întrucât, precizează criticul, acum "susține doar scriitorii asupra cărora s-a năpustit Securitatea". Revistele cărora le trimite poeme îl refuză politicos, solicitându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
locul și rolul ce și l-au ocupat Lovineștii în acest muzeu unic în țară, încheie, parcă și în numele înaintașilor ei: "E foarte frumos ce faceți Dvs.! Un târg ca acesta al nostru, merită oameni ca Dvs. Vă urăm, Virgil Ierunca și cu mine, rezultate cât mai rodnice și vă felicităm pentru activitatea pe care o depuneți și țelurile pe care le aveți. Cu prețuire, Monica Lovinescu" (p. 124-125)... Un al doilea "rod" din "culesul" pentru Galerie... a fost volumul Orașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]