1,395 matches
-
Conscience Tragique, La Conscience malhereuse. Este, azi, unanim considerat, publicîndu-i-se și comentîndu-i-se opera atît de pluriformă (a scris și teatru sau exegeză literară prin eseurile Rimbaud le voyou și Faux Traité d'estétique). Cu deosebire prodigios ca poet a fost Ilarie Voronca, publicînd pînă a pleca, și el, în Franța, zece volume, adunînd asupră-și toate atacurile îndreptate împotriva mișcării avangardiste românești. Fusese, în România, apropiat cenaclului "Sburătorul", Lovinescu numin-du-l "miliardarul de imagini". Cînd a editat, împreună cu prietenii săi, revistele 75
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
de semne ce se autosemnifică într-un proces continuu la care actantul poetic participă în mod involuntar, fiind obligat la aceasta de evoluția firească a formelor de expresie" (p. 588). Un alt prilej lămuritor se ivește în secțiunea rezervată lui Ilarie Voronca, unde criticul polemizează cu modul de înțelegere călinescian, bazat pe croceanism, conform căruia conceptul de poeticitate se oprește la sens, transpunerea unui sentiment și transmiterea unei emoții. În replică, Marin Mincu etalează o concepție modernă despre poezie "ca act
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
Constantin Pricop Alături de Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Eugen Ionescu, Cioran ș. a., B. Fundoianu se numără printre cei cîțiva scriitori români cu o dublă carieră literară: o parte din textele pe care le semnează sînt concepute în limba română, cealaltă parte în franceză. Studierea raporturilor dintre scrierile
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
vara lui 1929 editarea - sub direcția lui Bacovia (stabilit din 1928 în București) - unei reviste, "Orizonturi noi". De fapt, Bacovia aducea doar prestigiul numelui, de revista ocupîndu-se efectiv Cazacu și mai mulți tineri scriitori, între care Radu Gyr, frații Vizirescu, Ilarie Dobridor. Aceștia, împreună cu profesorul lor, G. Murnu, traducătorul Iliadei, l-au vizitat într-o după-amiază de duminică ploioasa pe Bacovia în locuința modestă din Cotroceni, după ce primiseră îngăduința Agathei Grigorescu, si dînsa colaboratoare a "Orizonturilor...". Poetul admirat i s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
Și în al doilea rînd, dacă au fost intregrați în enciclopedie scriitori care s-au stabilit în străinătate încă înainte de 1945 (de pildă, Elena Văcărescu, Tristan Tzara sau Peter Neagoe), de ce nu s-a aplicat principiul și în cazul lui Ilarie Voronca și B.Fundoianu, care lipsesc din Enciclopedie? Sînt mărunțișuri care pleacă, evident, în primul rînd din dificultatea extraordinară pe care o implică redactarea unei asemenea lucrări de către un singur autor, performanță care ar umple de uimire pe editorii unor
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
cuvintele, le-au batjocorit, le-au arătat cu degetul, demonstrând că nu există o evidență care să nu poată fi dislocată sau idee care să nu poată fi redusă la absurd: de la Urmuz la Gellu Naum, de la Tristan Tzara la Ilarie Voronca, de la Eugen Ionescu la Gherasim Luca, de la Geo Bogza la Vasko Popa (de ce nu?), pe care l-am inclus, poate spre mirarea unora, în antologie, cu poemele sale românești. Prin literatura lor se verifică în ce măsură rezistă creația marilor interbelici
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
Petre Țuțea - Omul. Tratat de antropologie creștină (Ed. Timpul Iași, 381 500 lei); Gabriela Adameșteanu - Dimineața pierdută (Ed. Polirom, 229 000 lei); Zoe Petre - Practica nemuririi (Ed. Polirom, 239 000 lei); Ion Băieșu - Balanța (Ed. Cartea Românească, 109 000 lei); Ilarie Voronca - Ulise. Brățara nopților (Ed. Dacia, 38 500 lei). Unele prețuri nu conțin T.V.A. (9%). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Spectacolul politico-mediatic Cartea se adresează în egală măsură unui public specializat, dar și publicului
Agenda2004-6-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282049_a_283378]
-
ediția lui Sașa Pană, din 1970, tot la Minerva, și cuprinzînd Pagini-le bizare în nu mai puțin de șase limbi, engleză, franceză, germană, italiană, rusă, spaniolă, în care le-au tălmăcit, întregi sau pe ici, pe colo, Eugen Ionescu, Ilarie Voronca, Leopold Kosch, Andrei Bantaș, Marco Cugno și Marin Mincu, L. Dolgoșeva, Xenia Dumitru, Natașa Nicolau, Susana Vásquez Alveár și Victor Ivanovici. Ilustrațiile de pe copertă și din interiorul volumului îi aparțin lui Ion Mincu. Și sînt, nu-ncape vorbă, potrivit
Dupa masa lui Grummer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7879_a_9204]
-
murit Ion Bănuță (n. 1914) 31.12.1842 - s-a născut Iacob Negruzzi (m. 1932) 31.12.1889 - a murit Ion Creangă (n. 1837) 31.12.1894 - s-a născut Alexandru Marcu (m. 1955) 31.12.1903 - s-a născut Ilarie Voronca (m. 1946) 31.12.1953 - a murit Mărgărita Miller- Verghy (n. 1865) 31.12.2001 - a murit Ion Zamfirescu (n. 1907) Rubrică realizată de Nicolae Oprea
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/2916_a_4241]
-
contemporanul nostru, ci pe tatăl d-sale, care semna Ionescu-Quintus cărți de literatură epigramatică sau umoristică, era o mare figură a liberalilor de dinainte de primul război, cînd s-a ales și deputat. Textul este o recenzie publicată în 1910 de către Ilarie Chendi, cel mai cunoscut cronicar literar al vremii, și reluată în volumul postum, Schițe de critică literară, Cultura Națională, 1924. (În paranteză fie pomenită împlinirea, la 23 iunie, a 90 de ani de la sinuciderea lui Chendi.) Deși meritele literare ale
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13760_a_15085]
-
două domenii culturale în care s-au distins în mod special intelectualii evrei din România: lingvistică-filologie (Moses Gaster, Lazăr Șăineanu, Heimann Tiktin, Jacques Byck, Ion-Aurel Candrea, Al. Graur, Iancu Fischer, Z. Ornea etc.) și avangarda literar-artistică (Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Jacques Costin, Sașa Pană, H. Bonciu, Max Blecher, Paul Păun, D. Trost, Dan Faur, Șesto Pals, Isidore Isou, Paul Celan, Gherasim Luca, Marcel Iancu, Arthur Segal, Jacques Hérold, M.H. Maxy, Jules Perahim, Victor Brauner ș.a.). Rămâne să se stabilească
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
coama, rozându-și încet mustața și a scris apăsat pe petiție: se aprobă”. Era cea mai lungă masă a cafenelei Kübler - continuă Alexandru Cazaban - și la ea se așezau mai totdeauna: Macedonski, Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, Carol Ardeleanu, Gh. Brătescu, Ilarie Chendi, Emil Gârleanu, Victor Eftimiu, Alfred Moșoiu, Mihai Sorbul, Adrian Maniu... - cel mai ciudat amestec de simboliști și de realiști. Scriitorii mai tineri și începătorii nu îndrăzneau să ocupe un scaun la masa aceea, pe care, în gândul lor, poate
Masa intelectualilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13513_a_14838]
-
secretar de redacție. În această "Faclă" din 27 martie 1930, Boz avea să publice și unicul interviu acordat vreodată de Constantin Brâncuși care se afla vremelnic prin București și locuia la "Grand Hotel Boulevard"; nu dădea interviuri și, totuși, împreună cu Ilarie Voronca și Dan Botta au fost primiți de acesta cu multă omenie. Dar un și mai important eveniment din perioada interbelică se petrece în 1932 când Lucian Boz, din propriile sale economii, izbutește să aibă propria lui revistă intitulată "Ulise
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
schelete de pești mocnesc ca niște menhire"; "ferestrele astupate de praful cărnii albind ca un pumn de făină"; "un arbore genealogic cu rădăcinile ciufulite ". I s-ar potrivi poetului nostru formula pe care E. Lovinescu i-a aplicat-o lui Ilarie Voronca: "un miliardar de imagini". Impersonalizarea aceasta rece-voluptuoasă, de-o vigoare elementară în ciuda rafinamentului frust de tip avangardist, determină o alunecare a discursului pe panta naturalistă, de-o cruzime descriptivă cvasisistematică. La antipodul sentimentalismului și al idealizării, autorul consemnează cu
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
13.11.1950 - s-a născut Ioana Crăciunescu 13.11.1955 - a murit Romulus Cioflec (n. 1882) 13.11.1964 - s-a născut Christian Tamaș 13.11.2010 - a murit Marin Beșteliu (n. 1939) 14.11.1871 - s-a născut Ilarie Chendi (m. 1913) 14.11.1874 - s-a născut C. Sandu- Aldea (m. 1927) 14.11.1898 - s-a născut Benjamin Fundoianu (m. 1944) 14.11.1934 - s-a născut Andrei Brezianu 14.11.1938 - s-a născut Ion Cocora
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5128_a_6453]
-
a murit B. Elvin (n. 1927) 27.09.1827 - s-a născut Alexandru Papiu-Ilarian (m. 1877) 27.09.1923 - s-a născut Ariadna Șalari 27.09.1933 - s-a născut Grigore Hagiu (m. 1985) 27.09.1934 - s-a născut Ilarie Hinoveanu 27.09.1941 - s-a născut Crina Bocșan Decusară 27.09.1944 - s-a născut Franz Hodjak 27.09.1945 - s-a născut Vasile Tărâțeanu 27.09.1966 - s-a născut Gabriel Tănăsescu 27.09.1969 - s-a născut
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/4316_a_5641]
-
de poeți era reprezentată de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ion Alexandru, Ștefan Baltag (!), Ileana Mălăncioiu și-și avea ca înaintași pe Lucian Blaga și Ion Barbu. Generația '80 este reprezentată de Mircea Nedelciu, Mircea Dinescu, Ion Stratan, Florin Ilarie(!), Traian Cosovei, Mircea Cărtărescu și-și avea ca înaintași pe Mihai Eminescu, Tudor Arghezi și George Bacovia. Generația '80 de poezie e ludica, ironică, liberă, lipsită de retorism și intelectualism. O poezie a existenței. - Ce viziune au prozatorii? - Proza din
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
schimbe regulile jocului literar, a fost de a supraviețui ca o excepție care le confirmă. Avangarda românească (1912-1945) a cunoscut trei valuri succesive, destul de bine conturate, deși protagoniștii sînt uneori aceiași. Cel dintîi este al lui Tristan Tzara, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, avînd un precursor în Urmuz, și este legat de revistele Contimporanul, 75 HP sau Punct, promotoarele constructivismului (cubismul literar) și pictopoeziei. Tzara și Vinea debutaseră înainte de război la Simbolul. Al doilea val e acela din jurul lui 1930
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
Știu doar să scriu, în rest - nu știu să bat un cui. Asta e! D. T.: - Există vreun om căruia să-i fiți și azi recunoscător pentru începuturile dumneavoastră literare? V. E.: - Da. În primul rînd, criticul și istoricul literar Ilarie Chendi, care conducea revista Viața literară și artistică și care mi-a publicat mai multe poezii, pe prima pagină a sus-numitei reviste. Om care m-a apreciat și a cărui adeziune m-a încurajat foarte mult în domeniul poeziei. D.
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
ajunși în străinătate. Să ne ocupăm, totuși, de românii care au reușit. Avem de-a face, aici, cu o pleiada de nume ilustre, de la Brâncuși la George Enescu, Mircea Eliade, Eugen Ionescu și Cioran, de la Tristan Tzara la B. Fundoianu, Ilarie Voronca și Vintilă Horia, de la vagabondul de geniu Panait Istrati la Paul Celan și Virgil Gheorghiu, de la Anna de Noailles la Elenă Văcărescu și Elvira Popescu, de la ștefan Hajdu la George Astaloș, de la filosoful ștefan Lupașcu la matematicianul și scriitorul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ne propun Freud, Norman și Spinoza este o "crustă științifică a disperării!" Da, domnule Dobridor! Cu ce vindeci disperarea în fața morții? Anulezi ultima dorință a condamnatului la moarte? Îmi sorb cafeaua ca să pot gândi mai din subconștient, cum ar spune Ilarie Dobridor, care face praf literatura creatorilor evrei din secolul XIX, dărmătorii academismului și inventatorii dadaismului, impresionismului, sintetismului, subiectivismului, intenseismului, aristocratismului, bonismului și vivantismului. Poate are dreptate. Nici eu nu am agreat creațiile integramiste. Totuși, au fost și încă mai persistă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93028]
-
imediata lui apropiere, scriitorul român devine pentru Odobescu un necunoscut. Al. I. Odobescu s-a sinucis în noiembrie 1895, la vîrsta de 61 de ani. Scriitorii români se sinucid foarte rar (la Dimitrie Anghel a fost un accident, iar suprarealiștii Ilarie Voronca și Voronca și Gherasim Luca trăiau de multă vreme în mediu intelectual francez). Explicațiile acestui gest, date de scriitor în cunoscuta sa scrisoare testamentară, conving doar pe naivi. în realitate, estetul n-a suportat ideea bătrîneții. Colecționar și comentator
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
debutează cu portrete ale scriitorilor care frecventau cenaclul, nu de puține ori fixate printr-un cuvînt a ceea ce este mai viu pătrunzător în persoana surprinsă la momentul respectiv: "Ramiro Ortiz, mussolinist convins chiar în chestia conflictului italo-grec. Camil Baltazar, sinistru; Ilarie Voronca, candid și pueril". Portretele animă scena desfășurării de ambiții în cenaclu mai mult sau mai puțin îndreptățite să se numere printre scriitori reușind prin insistență și prin pregnanță să determine reconstituirea peisajului uman al literaturii în vederea unei biografii. Contribuie
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
grupuri de scriitori se cristalizează sub eticheta anonimatului - evreii și femeile. Evreul anonim Ceea ce frapează astăzi în portretizarea lovinesciană a scriitorilor evrei e desigur tocmai înserierea lor pe criterii etnice ca o „specie interesantă și turbulentă”. B. Fundoianu, Felix Aderca, Ilarie Voronca, Camil Baltazar, Isac Peltz, Ion Călugăru, Ieronim Șerbu, Horia Moreanu, Haimovici-Voiculescu, Morani, Aurescu, Horia Bonciu, Horia Liman, N. Argintescu-Amza sunt asociați în mod explicit pe baza unei condiționări rasiale care îi dă lui Lovinescu „posibilitatea de a-i caracteriza
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
și dau la domiciliu pentru gospodării. - Trece lume multă pe stradă? - Puțină, însă în tot cazul mai multă decât pe EpiscopulPartenie. La mine e un fel de piațetă din care se desfac alte străzi. Episcopul Partenie vine pe dreapta, din Ilarie Diaconul, așa că de la mine, cine a intrat pe acea stradă nu se mai vede. - Dar Bogdan, când venea acasă, pe unde trecea? - Pe aici, nu-i altă cale. S-ar putea și pe la capătul celălaltal lui Ilarie Diaconul, dar cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]