1,391 matches
-
Cornel, Elena. 40. Transcrieți textul: Milica ia clama mea. Raluca relua lucrarea. Iulian e la Nicolae. Aurel e colonel. El are un cal cu coama moale. Acum e la malul lacului. 20 41. Alcătuiți propoziții din cuvintele: la, lucra, canal, Ilarie, mic, Ilie, dar, e aluneca, Ionel, lin. 42. Scrieți după dictare cuvintele: ai ai alai cai mai alunecai caimac nai lucrai Culai, Laica, Lia, Liana, Liliana, Lica, Lenin. 43. Scrieți după dictare propozițiile: Liana, ai acuarele? Nu, am caramele. Lica
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
obiceiuri ungurești, sărbătorile petrecute la țară.” Născută la Sângeorgiu de Pădure, jud. Mureș în data de 22 decembrie 1952. Debut artistic - 1998 Bibliografie și reprezentare grafică: Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 86, 87, 211; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan Asociația Artiștilor Plastici Mureș, 1977-2004, Ed. Mureș, 2004; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan, Nicolae Băciuț Artiști Plastici Mureșeni, Ed. Nico, Târgul Mureș, 2007. Lucrări în instituții: Muzeul de Etnografie, Târgul Mureș; Muzeul Artelor Târgul Mureș; Muzeul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în data de 22 decembrie 1952. Debut artistic - 1998 Bibliografie și reprezentare grafică: Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 86, 87, 211; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan Asociația Artiștilor Plastici Mureș, 1977-2004, Ed. Mureș, 2004; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan, Nicolae Băciuț Artiști Plastici Mureșeni, Ed. Nico, Târgul Mureș, 2007. Lucrări în instituții: Muzeul de Etnografie, Târgul Mureș; Muzeul Artelor Târgul Mureș; Muzeul de Artă Naivă din Krcskement; Muzeul Artelor Budapesta. „O coloristică vie din care
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
obiceiuri ungurești, sărbătorile petrecute la țară.” Născută la Sângeorgiu de Pădure, jud. Mureș în data de 22 decembrie 1952. Debut artistic - 1998 Bibliografie și reprezentare grafică: Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 86, 87, 211; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan Asociația Artiștilor Plastici Mureș, 1977-2004, Ed. Mureș, 2004; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan, Nicolae Băciuț Artiști Plastici Mureșeni, Ed. Nico, Târgul Mureș, 2007. Lucrări în instituții: Muzeul de Etnografie, Târgul Mureș; Muzeul Artelor Târgul Mureș; Muzeul
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
în data de 22 decembrie 1952. Debut artistic - 1998 Bibliografie și reprezentare grafică: Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 86, 87, 211; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan Asociația Artiștilor Plastici Mureș, 1977-2004, Ed. Mureș, 2004; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan, Nicolae Băciuț Artiști Plastici Mureșeni, Ed. Nico, Târgul Mureș, 2007. Lucrări în instituții: Muzeul de Etnografie, Târgul Mureș; Muzeul Artelor Târgul Mureș; Muzeul de Artă Naivă din Krcskement; Muzeul Artelor Budapesta. „O coloristică vie din care
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
anticipative ale „jurnalului intim” și se analizează dimensiunea memorialistică a primelor texte românești. SCRIERI: Jurnalul unui an satanic, București, 2001; Secvențe literare contemporane, I-II, București, 2001-2002; Despre Preda și alte eseuri neconvenționale, București, 2003; Orizonturi medievale, București, 2003. Ediții: Ilarie Chendi, Eminescu și vremea sa, pref. edit., București, 1999. Traduceri: Predrag Bogdanović Ci, Biblioteca rătăcitoare, îngr. și postfața trad., Oradea, 2000 (în colaborare cu Adam Puslojić și Ioan Flora). Repere bibliografice: Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, Petroșani, 2001, 317-320
VONCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290642_a_291971]
-
dorise” (Șerban Cioculescu): „De-o fi să mor, Tu, Doamne, dă-mi/ O moarte ostășească;/ Un glonte-n floarea din chipiu/În luptă mă izbească”. Totuși, o voce critică a contestat versurilor lui V. orice valoare literară: „Ca artă - scrie Ilarie Chendi - poeziile d-lui Vulovici rămân la un nivel discutabil. În afară de câteva imitații după genul popular al lui Eminescu, multe din oțeliturile acestea sunt, prin asprime și stângăciile lor, de natură încă rudimentară și nu au nici rotunzimea exterioară unui
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
Charles Baudelaire, Francis Jammes, Paul Verlaine, Guillaume Apollinaire, Paul Valéry, Stéphane Mallarmé, Arthur Rimbaud ș.a.). Sunt prezenți, de asemenea, Franyó Zoltán (articole, traduceri în germană din Mihai Eminescu), Mircea Ștefănescu (nuvela Trei sinucigași), Virgil Birou, Pavel Bellu (un studiu despre Ilarie Voronca, articolele Criticul G. Călinescu, Viziunea socială a artei și valorile anestetice), Nicolae Țirioi, Ștefan Aug. Doinaș, Romeo Dăscălescu, Emil Manu, Mihai Beniuc, Petru Vintilă, Ion Bănuță, Aurel Stănescu ș.a. Mai colaborează cu articole Zeno Vancea (despre Arnold Schönberg, Béla
VREREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
I. Grozea). Cu aceeași regularitate apare cronica dramatică, ținută de Petre Locusteanu, actor și autor dramatic, Const. Rîuleț sau de I. Gruia. Comentariile dedicate literaturii recapătă spațiul avut în perioada când B. Delavrancea răspundea de alcătuirea gazetei. Cronicar literar este Ilarie Chendi; de multe ori intervine în analiza actualității sau în discuțiile de principii Izabela Sadoveanu (care debutează aici în calitate de critic literar în 1904; folosește și pseudonimul Evan). Tot ea publică în V.n. și o serie de portrete închinate unor scriitori
VOINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
Al. Cazaban, P.V. Haneș ș.a. Mihail Sadoveanu, cel mai cunoscut dintre ei, este prezent în V.n. începând din 1905, cu multe fragmente din cartea la care lucra, Amintirile căprarului Gheorghiță. Gazeta ia, de altfel, poziție, printr-un articol al lui Ilarie Chendi (Cazul Sanielevici-Sadoveanu) și prin altul al Izabelei Sadoveanu (Artă și morală), ca și prin reproducerea unui studiu al lui G. Ibrăileanu - Doi critici și mai mulți scriitori (Morala d-nului Sadoveanu) -, în ampla dispută dintre M. Sadoveanu și H. Sanielevici
VOINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
tipărit, Z. este un nume pe care istoria suprarealismului românesc nu îl poate ocoli. SCRIERI: Deschidere, îngr. și pref. Sașa Pană, cu un portret de S. Perahim, București, 1933. Repere bibliografice: Aurel Zaremba. Închidere, „unu”, 1930, 29 (semnează Sașa Pană, Ilarie Voronca, Stephan Roll, Raul Iulian); Virgil Gheorghiu, „Deschidere”, „Grai moldovenesc”, 1933, 5-6; N. Cristinoiu, „Deschidere”, „Brazda literară”, 1933, 5-6; Călinescu, Cronici, II, 300-304; Sașa Pană, Comemorări, „Naționalul nou”, 1934, 99; Călinescu, Ist. lit. (1941), 806, Ist. lit. (1982), 890, 891
ZAREMBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290708_a_292037]
-
dar și străini (Charles Baudelaire, Lev Tolstoi), cât și numeroase cronici și recenzii cernând ultimele apariții. În sfârșit, în articole, dar în special în notele incluse la „Miscellanea” și la „Revista revistelor”, Ibrăileanu dă riposte nimicitoare adversarilor din presa vremii: Ilarie Chendi („criticul volintir” de la „Viața literară”), Marin Simionescu-Râmniceanu („Luceafărul”), N. Iorga („Sămănătorul” și „Neamul românesc literar”), Simion Mehedinți („Convorbiri literare”), Ovid Densusianu („Vieața nouă”), Mihail Dragomirescu („Convorbiri critice”), E. Lovinescu, C. Rădulescu-Motru („Noua revistă română”), N. D. Cocea („Facla” și
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
cu renume sau pe cale de a se impune. În paginile ei sunt găzduiți ocazional, până în 1940, poeții Lucian Blaga, Ion Barbu, Luca Ion Caragiale, Ștefan Nenițescu, Radu Boureanu, Alice Soare, D. Ciurezu, Virgil Carianopol, Mihai Moșandrei, Mihail Celarianu, Zaharia Stancu, Ilarie Voronca, George Dumitrescu, Mihai Beniuc, Dumitru Corbea, Eusebiu Camilar, Ion Frunzetti, Ștefan Aug. Doinaș și mulți alții, precum și prozatorii Cezar Petrescu (Unchiul din America, fragmente din romanul Întunecare), F. Aderca, Mateiu I. Caragiale (Remember), Cora Irineu, Henriette Yvonne Stahl (romanul
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
română, secolul modern începe târziu, foarte posibil odată cu Macedonski, cel care "provoacă [prin apariția Literatorului în 1880] prima falie care ajunge să despartă două epoci". Critica antebelică, bine articulată, se concentrează tot mai mult asupra problemelor de actualitate ale literaturii - Ilarie Chendi, Gheorghe Savul, Izabela Sadoveanu - Evan publică texte critice consistente, în care decadentismul "este vizat oblic, prin delimitare în relația sa cu simbolismul". Etapa traducerilor unor texte străine în vogă (romanul lui Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray, apare în
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
poate substitui uneori unei întregi biografii, iar moartea lui Urmuz poate fi înțeleasă ca un epilog firesc al operei sale, înțeleasă în codul ei. "Urmuz a trecut prin miezul lucrurilor ca o rază Roentgen neoprită, pierzându-se în nesfârșit", spunea Ilarie Voronca, iar din această traversare subită a materiei au apărut personaje monstruoase și tulburătoare. Omul mecanomorf, ca element distinctiv al imaginarului urmuzian, tinde către o formă primară, precum elipsa (Stamate) sau arcul (Emil Gayk), nu s-a născut, ci s-
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
județul Hunedoara. 51. Bucur Adriana, născută la 3 ianuarie 1969 în localitatea Sarmasu, județul Mureș, România, fiica lui Rogoz Ioan și Suciu Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 96199 Zapfendorf, Oberweg nr. 24, cu ultimul domiciliu din România, Sighișoara, str. Ilarie Chendi nr. 54, județul Mureș. 52. Baciu Ingrid, născută la 18 noiembrie 1970 în Pitești, județul Argeș, România, fiica lui Vasile Gheorghe și Schuster Erna, cu domiciliul actual în Germania, 91180 Heideck, Liebenstadt 22 a, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
B ap. 35, județul Dâmbovița. 405. Klingenspohr Bernd, născut la 10 iunie 1969 în Sighișoara, județul Mureș România, fiul lui Albert și Irmgard Elfriede, cu domiciliul actual în Germania, 92275 Eschenfelden, Kirchenweg 10, cu ultimul domiciliu din România, Sighișoara, str. Ilarie Chendi nr. 43, județul Mureș. 406. Manolescu Silvia Leocadia, născută la 20 august 1928 în Suceava, județul Suceava, România, fiica lui Manolescu Rafail și Aurelia, cu domiciliul actual în Germania, 74535 Mainhardt Buchwaldstr. 6/4, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
județul Timiș. 567. Glatz Elenă, născută la 16 octombrie 1953 în localitatea Hoghilas județul Sibiu, România, fiica lui Bendorfean Samoila și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 97816 Lohr Am Main, Schafhotweg 19, cu ultimul domiciliu din România, Sighișoara, str. Ilarie Chendi nr. 128, județul Mureș. 568. Halangau Claudia Viorica, născută la 22 ianuarie 1975 în localitatea Reghin, județul Mureș, România, fiica lui Pollner Mathias și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 86609 Donauworth, Sebastian Franckstr. 7, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
în Germania, 53119 Bonn, Riesengebirgstr. 5, cu ultimul domiciliu din România, Făgăraș, str. 1 Decembrie bl. 57, sc. B, ap. 13, județul Brașov. 324. Botorea Georg, născut la 18 septembrie 1954 în localitatea Petrilaca, județul Mureș, România, fiul lui Botorea Ilarie și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 53119 Bonn, Riesengebirgstr. 5, cu ultimul domiciliu din România, Făgăraș, str. 1 Decembrie bl. 57, sc. B, ap. 13, județul Brașov. 325. Binder Rodica, născută la 29 ianuarie 1963 în Mediaș, județul Sibiu
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
Stetten Bei Meersburg, Hauptstr. 15, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Mediaș Str. Bastionului nr. 4, bl. 6, ap. 58, județul Sibiu. 168. Schotsch Dumitru, născut la 19 aprilie 1964 în localitatea Seica Mare, județul Sibiu, România, fiul lui Stoia Ilarie și Virginia, cu domiciliul actual în Germania, 88719 Stetten Bei Meersburg, Hauptstr. 15, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Mediaș, Str. Bastionului nr. 4, bl. 6, ap. 58, județul Sibiu. 169. Von der Schlusen Agneta, născută la 25 martie 1966
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
determina întreprinderile să fie interesate de capacitatea de cercetare și producție a studenților, pentru a face ca reprezentanții studenților în senate să participe cu adevărat la actul de decizie. D. T.: Da, erau problemele cu care mă confruntam atunci. Gabi Ilarie, actual Marinescu, a vorbit pe cultural. S. B.: S-au aplicat măsurile propuse atunci? Cum au fost ele primite? De exemplu, Cristi Popescu a propus "introducerea unor concursuri cu tematică sanitară, transferarea în cămine a unor activități ale ASC"; Lambrino
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
antologie amintesc, printre alții, pe criticul Constantin Dobrogeanu- Gherea, folcloristul Moses Gaster, lingviștii Lazăr Șăineanu, Heyman (Hariton) Tiktin, Ion Aurel Candrea, Barbu Lăzăreanu și Alexandru Graur, poeții A. Toma, Al. Dominic, Marcel Breslașu, Maria Banuș, Tristan Tzara, Benjamin Fundoianu (Fondane), Ilarie Voronca, Sașa Pană și Aurel Baranga, romancierii Ion Călugaru, Felix Aderca, Mihail Sebastian, Isaia Răcăciuni, Eugen Relgis, Alexandru Jar, Gherasim Luca și Horia Liman. Voluminosul studiu intitulat Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație, coordonat de acad. Nicolae Cajal
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
din acest comitet de inițiativă următorii intelectuali ai Comunei Oprea Cârțișoara. Victor Vulcan, preot Ieronim Grovu, asessor Consistorial Sibiu Nicolae Frâncu, casierul Băncii Centrale Sibiu Miron Budac, referent Dir. Control a Căilor Ferate Române Nicolae Budac, învățător Dr. Alexandru Bucurenciu, medic veterinar Ilarie Budac, preot Marcu Budac, preot Iancu Budac, student Andrei Budac, student. Se împlineau atunci 25 de ani, un număr rotund, de la dispariția marelui Badea Cărțan. Se impunea comemorarea jubileului celui ce dusese faima satului său, prin preocupări demne de un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-și uite satul și oamenii din mijlocul cărora a plecat. Mai reține memoria satului nostru pe învățătorii Ieronim Cânduleț, Trandafir Dragoman, Matei Scorobeț, Paraschiva Scorobeț, Ioan Moldovan, Solomon Dumitru. Pe artista lirică Silvia Mateș, pe notarul Gheorghe Moldovan, pe preoții Ilarie Budac și Liviu Scorobeț, pe cele trei frumoase fete, bacalaureate și pe feciorul preot, toți patru, copii ai Folanii- anume Folea Virginia, Folea Laurenția, Folea Silvia și Folea Victor. Nu l-a uitat satul nici pe profesorul de sport, Andrei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Cristina juristă la fabrica de avioane din Bacău, iar Tănase are un fiu, Octavian ce duce numele de Budac mai departe, inginer mecanic, director la o firmă de reparații vagoane din Simeria. Mai cunoaștem dintre Budaci pe fiul preotului Budac Ilarie, Coriolan, inginer constructor, director al unei intreprinderi de construcții de căi ferate din Sibiu, azi pensionar, precum și pe Ion Budac (Onu Zambilei) profesor de chimie și inginer chimist, specialist în probleme de ape la Regia Apa Brașov. Tot din neamul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]