3,832 matches
-
a mai fost egalată până la această oră în România, în literatura de specialitate pe subiectul rudeniei''. Această apreciere venită de la un cercetător al lingvisticii contemporane ,,șterge colbul de pe cronicile bătrâne'', punând în valoare importanța studiului pe care l-a intreprins ilustrul profesor, coborâtor din lumea mirifică a Parvei. De acolo, din satul cuibărit la poalele muntelui, a plecat în lume, luându-și merinde de suflet, graiul în care s-a născut și pe care îl va pune mai târziu în tiparele
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
istoriei teatrului românesc cu scopul de a naște o vie și uniformă țesătură de lumină spirituală, acolo unde întunericul stăpânește în mod nestingherit spațiul, timpul, oamenii, tot... Căutând cu pasiune a metamorfoza în vulcanismul deloc îmblânzit de trecerea vremii al ilustrei sale arte ceea ce cu sensibilitate și delicatețe sufletească formula cu ani în urmă Dan Mizrahy, TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ a dat la iveală în permanență acea fascinantă „lume a visurilor colorată de sunete”, după spusele marelui pianist, unde s-au întâlnit cu
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
greu încercat în istorie, Mariana Cristescu „le aduce la rampă”, le așază în lumina cea mai potrivită, ca să le dea strălucirea și însemnătatea pe care le merită. Domeniul artei plastice este ilustrat de prezentarea lui Vasile Mureșan, un discipol al ilustrului Corneliu Baba, articol prilejuit de o expoziție personală a artistului. Articolul se intitulează sugestiv: „Vasile Mureșan, între Lucian Blaga și Corneliu Baba”. Tot la arta plastică se referă și eseul: „Suntem, oare, pregătiți și... demni să aflăm „Marea Taină”?- despre
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
la care să se întoarcă, și chiar o face, se întoarce sub formă de râu, câteodată învolburat, altădată lin și adânc, precum Mureșul, Lazăr Lădariu - poetul - rămâne același, deși de fiecare dată altfel”. Un autor prezentat cu aceeași căldură este ilustrul Zeno Ghițulescu, cu volumul: „Arcane (Heimlichkeiten)”, Ed. Niculescu, 2007: „Doctorul Zeno Ghițulescu, Cetățean de onoare al municipiului Târgu-Mureș și împătimit cavaler al condeiului, poet, romancier și dramaturg, apare din nou în „vizorul” iubitorilor de poezie cu un volum bilingv, „Arcane
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
maestru, în timpul întâlnirilor lor. Gregory mi-a mai relatat că și tatăl său a avut onoarea să stea de vorbă cu Brâncuși. Era student la Cluj pe vremea aceea și venise acasă, ocazie cu care, Matei Stoicoiu l-a prezentat ilustrului sculptor. Ceea ce Gregory mai știa de la tatăl său este faptul că, în timpul întâlnirii cu Brâncuși, în parcul de la Târgu Jiu, Traian Stoicoiu aflase mai multe detalii despre renumitele monumente brâncușiene. Nu putea să-mi precizeze dacă Brâncuși le-a denumit
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
a fost și va rămâne un simbol pentru sculptura românească, unic în felul lui, iar adevărul despre operele lui nu-l va ști nimeni, niciodată, decât autorul, și acest adevăr s-a aflat doar în gândirea artistică și creativă a ilustrului sculptor. Traian Stoicoiu s-a stins din viață în anul 1999... Despre morți să vorbim numai de bine! - spune o vorbă veche românească -, dar nu acesta este motivul pentru care am prezentat în termeni elogioșii personalitatea lui Traian Stoicoiu. Mă
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
cuvinte”a unor personalități române și maramureșene: „Nu sunt mulți soliști de muzică populară care să-și fi păstrat cu vigoare și prospețime, de-a lungul a peste cinci decenii, ca Nicolae Sabău o prezență atât de marcantă în pleiada iluștrilor maeștri ai genului.” ( Teodor Ardelean ); „Ajuns la vârsta patriarhilor, Nicolae Sabău este un artist-simbol care susține meșter-grinda folclorului în fața muzicii orășenești. Și-a îndeplinit misia ce o avea pentru neamul său campestru, însă nu se oprește aici, ci îi ajută
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
de Mureș, Stalingrad, Blajul, Câmpia Libertății - o adevărată “cruce de istorii”, câmpia sfântă și Mecca românilor care e numită “Roma luminată” - sunt cântate de poet cu fervoare și înflăcărare muiată-n lacrimi, atunci când le calcă pământul sfânt, amintindu-și de ilustrele nume care le-au dat strălucire: “Așa gândit-au Crăișorul / Și moții săi cu chip de piatră, / Că libertatea-și ia obolul / Din trăitori pe astă vatră. // Alături fostu-i-a Ciparu, / Bărnuțiu, Axente și Șaguna / Și luminatul Mureșanu, / Uniți
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
discreție după colțul străzii Bar Kochba. Nimerisem la Mendelssohn, sigur, o partitură pentru un trio sau poate un quartet în care violoncelul intervine cu patimă, cu sobrietate și romantism, peste drum de locul unde mă oprisem în stradă, condusă de ilustra anonimă. Și eu, nerușinată, mi-am privit ceasul de pe mână, mânată de timpul meu, să hotărăsc cât îmi pot permite să rămân. Pentru mai multă siguranță m-am sprijinit de un gard de piatră scund, numai bine să-mi odihnesc
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
să știi să le culegi"(Raimond Rodiguet) Cu o placheta de versuri debutează Dorina Stoica mergând pe "Aurita Cale" "De la poezie la rugăciune" abia acum când are "jumătate din viață trăită ("Nel mezoo del cămin di nostră vită", cum spune ilustrul florentin Dante Alighieri) Poeta are "Naivitate" să creadă că " toți oamenii sunt oameni"iar când se întâmplă să se însele, "mă ascund înlăuntrul meu unde Îngerul Păzitor/ mă acoperă cu aripile până uit". Când viața o aruncă într-o mare
AURITA CALE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349297_a_350626]
-
dragostei unui păgân care a văzut în femeie cel mai grațios animal.Ovidiu cunoaște ideea divinității femeii și a eternității dragostei. „Darul meu este de a nemuri prin cântece/ Femeile care au binemeritat : aceea pe care am ales-o devine ilustră prin arta mea /.../ Faima pe care o vor hărăzi cântecele va fi veșnică.” Elegiile erotice ale lui sunt întemeiate pe elementul senzual. Ovidiu nu cunoaște castitatea. Iată o elegie : E vară. Soarele este la amiază. Poetul se întinde în pat
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349285_a_350614]
-
nr. 1296 din 19 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Un fabulist, expert în gen, E drept, nu chiar ca La Fontaine, Porni să scrie un volum Despre morala de acum. Privind în jur, a constatat Că leul nostru de-altădat', Vînjos, ilustru și temut, E astăzi slab și prost crescut. Că peste tot în societate, Exemplul de fidelitate Ce-l dă un cîine, nu-i urmat, Ba chiar e socotit păcat. Că lenea tuturor e dragă, Nu vezi pe nimeni să mai
FABULA FABULEI de DAN NOREA în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349357_a_350686]
-
primarul inginer Matei LUPU, cât și noul viceprimar Adrian Victor MOISEȘ, reprezentantul Uniunii Democrate a Sârbilor se va lupta ca acest început să fie de bun augur. S-a trecut în revistă istoria orașului din cele mai vechi timpuri de către ilustrul și informatul profesor de istorie Andrei NISTORAN, cel care și-a dedicat mulți ani pentru a scoate la lumină adevăruri istorice despre o localitate milenară precum este Moldova Nouă. Domnul profesor Desideriu GECSE a adus multiple alte informații care să
CULTURĂ CONTINUĂ LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349376_a_350705]
-
părea să cântăm acest cântec, auzindu-l și pe dascălul nostru, de nu ne puteam abține de râs. În fine, după ceva chinuială, am izbutit. Rămași singuri cu d-l Sheffel, s-a schimbat radical stilul de școală. Când intra ilustrul dascăl la oră, era un zumzet necontenit în clasă. Avea o metodă mult încercată de el în lunga lui experiență de învățător: punea pe primul din bancă să citească din Citire. Apoi continua cu următorul. Apoi banca următoare. Când se
ÎNVĂŢĂTORUL SHEFFEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349420_a_350749]
-
băncile, reîncepeam cu prima bancă. Nu conta că unii erau din clasa I-a iar ceilalți din clasa a III-a. Vă dați seama, cu stilul acesta, toți reușeam să știm lecțiile pe de rost! La matematică era mai complicat. Ilustrul nostru învățător ne dădea indicații prețioase: rezolvați exercițiile/ problemele de la numărul cutare până la numărul cutare. Mie-mi convenea stilul acesta de predare. Începusem să rezolv exercițiile și problemele de unul singur. Eram cu mult înainte față de alți copii, aproape că
ÎNVĂŢĂTORUL SHEFFEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349420_a_350749]
-
numărul cutare. Mie-mi convenea stilul acesta de predare. Începusem să rezolv exercițiile și problemele de unul singur. Eram cu mult înainte față de alți copii, aproape că terminam cartea. Avea de la cine copia toată clasa! Dar se întâmpla des ca ilustrul pedagog, d-l Sheffel, luând o tărie cam mare, să nu poată veni la ore din odaia lui, situată chiar în școală, într-o aripă a ei. Ne lăsa de capul nostru, toată ora. Cei din clasele paralele II-a
ÎNVĂŢĂTORUL SHEFFEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349420_a_350749]
-
a organizațiilor nonguvernamentale dacoromânești - FORUMUL ORGANIZAȚIILOR CULTURAL-ȘTIINȚIFICE DACOROMÂNEȘTI - F O C U S, și mai cu seamă de afirmare a năzuințelor organizațiilor românilor din întreaga lume într-un Parlament al dacoromânității. Avem nevoie de modelele reprezentate de Societatea Carpații și iluștrii noștri înaintași, precum marele Nicolae Densușianu, autor al monumentalei Biblii a dacoromânilor - Dacia Preistorică, modelul genialului voievod al limbii și culturii dacoromâne, Mihai Eminescu, gînditorul care ne îndeamnă să dacizăm totul, de marele spirit al cunoașterii Zamolse - întîiul nostru Iisus
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
ar mai conține o postare din asta ‘umanista’.. În fapt, în viața reală nu întind o mână de ajutor cuiva.. ba vezi câteodată așa-zisele rude care-și trimit salutari și pupaturi de față cu toți, demascând situația reală.. Artiști iluștri ignorați, marginalizați, dar poate nu le-ar pasă lor... De prea multe ori am văzut anumite preluări, dar fără acel ”share”, am rămas contrariat și chiar îngrozit de cum acela care a zis ceva original și frumos nu este apreciat, pe când
FACEBOOK E BUCLUCAS... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349783_a_351112]
-
Și de ce nu, se poate chiar reclădi vechiul pavilion din 1897. Cred că pentru orice locuitor sau om de afaceri din Sinaia ar fi o mândrie să poată participa la realizarea unui astfel de proiect, trecându-și astfel numele alături de iluștrii săi predecesori. Cred de asemeni că tinerii din școli ar putea fi primii capabili să urnească din nou rotile ruginite ale unui mecanism care a funcționat atât de multă vreme cu succes: atitudine și acțiune civică. De altfel, toate aceste
BELVEDERILE DIN SINAIA (1) – STÂNCA SFÂNTA ANA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344502_a_345831]
-
într-n stat mic, în țărișoara lui Trahanache, într-o cultură mică, ne spun Pleșu și Patapievici, cu o remunerație tot mică, după buget, ( datorită faptului că au furat tot, cei ce strigau “nu ne vindem țara “) cum spune un ilustru personaj. Așadar, să fim cuminți, să poată fura în continuare cei ce au pus mâna pe ciolan, inclusiv ciolanul ierarhiei “valorice “.Pentru a se înfrupta din banul public și din premiile primite, date între ei prin rotație. Totuși, trebuie să
ÎN LITERATURĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344524_a_345853]
-
activă care ne-a făcut să nu renunțăm, chiar atunci când la capătul drumului stătea amenințătoare moartea. Iată de ce, astăzi este momentul bucuriei, dar și al reculegerii, în care întregul neam românesc își îndreaptă gândurile de mulțumire și de recunoștință spre iluștrii înaintași, spre toți aceia care, fără a-și precupeți sângele și viața, s-au jertfit pentru desăvârșirea unității naționale a statului român. Așadar, prima zi de iarnă a fiecărui an devine data simbol pentru realizarea României Mari. Este de apreciat
VENIŢI LA ALBA IULIA! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344544_a_345873]
-
din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Fără timp Au înflorit ca-n orice vară teii - Vibrează tot mai vie veche strună, Și secolele multe se adună - Înalță templul sacru al ideii. O lebădă regină pe lagună - La un conclav ilustru se strâng zeii. Ridică frunți cutezătoare steii La Rucăr la un răsărit de Lună. Prin teii toropiți de har și floare Mireasma amintirilor visează Eternitatea clipei trcătoare. Simbolic TEIUL fără TIMP veghează Și gânduri troienite de ninsoare Ca un balet
FĂRĂ TIMP DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348132_a_349461]
-
în astfel de ocazii, ci pentru faptul că, gândea el, își întărea cu acest prilej relațiile și legăturile cu cei doi. Cu toții cunoșteau puterea pe care o exercita Macro la Roma. Cât despre Caligula, cu toții își aminteau de tatăl acestuia, ilustrul general Gaius Iulius Germanicus, stăpânul orientului pe care îl înfiase însuși magnificul Tiberius. Germanicus murise însă în condiții suspecte, otrăvit se pare, la reședința sa din Antiochia Siriei. Aflați pentru câteva zile în apropiere de Ostia, cei doi trăseseră la
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
Aflați pentru câteva zile în apropiere de Ostia, cei doi trăseseră la vila lui Probus Maetius Aemilianus, un puternic om de afaceri din zonă. Văzând încântarea lui Caligula, Probus Aemilianus se apropie de acesta. -Avem vinuri dintre cele mai selecte ilustre! Bacchus și bachantele lui au fost darnici cu noi. Avem renumitele vinuri grecești de Xerxes, Thasos sau Lesbos, dar și vinuri autohtone din Etruria și Sicilia dar și din Egipt, renumitul yrp alb de Mareot. Apoi avem renumitele vinuri de
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
și Sicilia dar și din Egipt, renumitul yrp alb de Mareot. Apoi avem renumitele vinuri de Dacia și băuturile tari din Sciția Minor. -Îți merg afacerile Probus, spuse Caligula cu viclenie în glas. Cu ce îți scoți banii? -Vila aceasta ilustre este toată afacerea mea. Clienții mei vin aici pentru relaxare dar și pentru afaceri, Ostia fiind aproape. E și normal ca atunci când dau de o afacere bănoasă să nu o ratez. Sunt însă la zi cu toate taxele și impozitele
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]