2,423 matches
-
se referă la satele secolului al XIX-lea din India ca la comunități, în timp ce în cea amintită deja se referă la anterioarele substitute pentru comunitate având în vedere în special statul așa cum era acesta înțeles de către hegelieni și la comunitatea iluzorie. Am putea spune și noi că în România și nu numai, după 1947, s-a întâmplat cumva ceea ce s-a întâmplat în India. Atât Marx, cât și alți gânditori au arătat că efectul ocupației engleze în India a fost unul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
regiunilor, a profesiilor și specializărilor într-un anumit echilibru. Dacă pentru o țară de dimensiuni medii, cu un înalt nivel de dezvoltare, îmbrățișarea tehnologiilor înalte, ca domeniu prioritar, poate să funcționeze, pentru statele mari cu populație numeroasă, acest lucru este iluzoriu. Producția nu are cum să lipsească din modelul de dezvoltare al viitorului, spune experiența chineză. 2. "Specializarea orașelor" inovația managerială a Chinei Dacă producția este o opțiune de durată, atunci ea trebuie să răspundă unor cerințe de performanță și de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
venit par, la rândul lor, să nu fie determinate de nivelul de instrucție sau de moștenirea socială, ci de o anumită „inegalitate a norocului”. Concluzia lui Jencks este că, într-o societate diferențiatoare în mod febril, imprevizibil și irezistibil, este iluzoriu să vrei să egalizezi condițiile sociale oferind șanse de pornire egale, căci inegalitățile nu sunt neapărat transmise sau reproduse, ci recreate și modificate fără întrerupere. Lucrările lui Jencks nu au scăpat de critici. S-a pus problema dacă nedeterminarea constatată
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de pe Pământ, cel mai mare factor de diferențiere este cunoașterea, mai bine zis, folosirea cunoașterii pentru prosperitatea generală. Folosirea intensivă a cunoașterii este atributul ființei umane. În cea mai mare parte a timpului, nu conștientizăm acest lucru și căutăm beneficii iluzorii. Avem doar o Planetă la dispoziție, iar managerierea zilnică a resurselor ei a devenit o sarcină copleșitoare. La o primă privire, putem spune: prea multe interese, Încleștări prea aprige, presiune prea mare. Această abordare este doar o abandonare, atâta timp cât nu
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
răscumpăra niciodată gloria macabră a unui destin cumpărat în taină de la puternicii zilei. Produsele artei sunt, în esență, rezultate mimetice ale inspirației. Platon face însă distincție între ceea ce e corect, nobil și bun, pe de o parte, și ceea ce este iluzoriu și supus exigențelor plăcerii trecătoare și a poftei. Icoana are caracterul modelului său. Din perspectiva lui Platon pericolul vine dinspre fantastic, și nu dinspre eicastic. Nici un sistem politic nu a pierdut din vedere (chiar dacă uneori a trecut sub tăcere) legătura
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de ore. Ne simțim datori să-i avizăm pe viitorii profesori: o carte de psihologie școlară, fie ea și un manual pentru debutanți, nu oferă rețete. Oricât de securizante ar părea la prima vedere, ele ascund capcane. Soluția standard este iluzoriu bună, deoarece orice situație psihologică Ă chiar și într-un mediu normativ ca acela școlar Ă este totdeauna caracterizată prin unicitate, care reclamă o tratare individualizată, cu diferențieri până la nivel de nuanță. Se cere deci o pregătire avizată, capabilă să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
amintire o mulțime de semne de întrebare sau de confirmare; • în practica didactică există pericolul deturnării semnificațiilor reale ale (fb)-urilor sub presiunea subiectivității. Poate apărea, atât la profesor cât și la elev/elevi mecanismul psihologic al raționalizării (al explicațiilor iluzorii, autojustificative) ca apărare în fața unor adevăruri supărătoare. Neatenția generalizată a clasei va fi mai probabil interpretată Ă de profesoră ca semn de oboseală, decât ca indice al neînțelegerii celor predate (fb I); în aceeași manieră, și elevul va interpreta nota
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Pareto este însă sceptic în privința eficacității pe termen lung a acestei strategii: cei mari „păstrează puterea cu prețul concesiilor și își imaginează că pot s-o facă la nesfârșit”. El înșiră exemplele ce vizează să demonstreze că această speranță este iluzorie. Imperiul Roman în decadență „a cumpărat pacea” de la barbari până la prăbușirea finală. Ludovic al XVI-lea, mergând dintr-o concesie în alta, a sfârșit la eșafod. Aristocrația engleză din secolul al XIX-lea și-a prelungit în același fel puterea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
democratice, atunci când nu presupun un acces prea dificil și rămân supuse unor mecanisme de control. Însă accesul la elită nu este niciodată complet egalitar, chiar dacă anumite obstacole pot fi suprimate: fenomenele de reproducere socială fac egalitatea șanselor în mare parte iluzorie. De altfel, existența procedurilor de delegare a puterii este în sine creatoare de inegalități. Acestea fac în așa fel încât posibilitățile reale de control să fie foarte aleatorii. Lăsați în voia lor, beneficiarii acestor inegalități tind, în mod conștient sau
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a se ridica din josnicia egoismului lor agresiv. * „Adevărata fericire ar fi să ne amintim de prezent.” (J. Renard) Recomandarea este utilă, deoarece sînt oameni care nu știu să se bucure de darurile „prezentului”, legîndu-și toate speranțele de o fericire iluzorie din viitor. Poate de aceea copiii sînt fericiți, fiindcă știu să se bucure de prezent, trecutul și viitorul nefiind o preocupare pentru ei. * „În componența oricărei fericiri intră ideea de a o fi meritat.” (J. Joubert) Un punct de vedere
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mântui. Când rezistă în fața negativității, a necazului, a suferinței, a morții, sufletul excelează; când consimte la manifestările instinctelor, a pulsiunilor primitive, el își pierde forța. Bogățiile, onorurile, satisfacțiile senzuale grosiere, dansurile și cântecele, parfumurile și vinurile dau naștere unor satisfacții iluzorii și trecătoare. Odată aceste dorințe satisfăcute, ele reapar și antrenează o adevărată sclavie care împiedică sufletul să se bucure și fac imposibilă seninătatea. Aceasta cu atât mai mult cu cât satisfacerea lor duce la o plăcere, desigur, dar una trecătoare
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
conflictele sociale. Nici acestea nu sunt toate „vizibile” pentru colectivitate: de exemplu, anumite procese de poluare. Problemele-cauză sunt mai puțin evidente pentru conștiința comună, ele implicând procese cognitive de analiză cauzală. Din acest motiv, colectivitatea poate să-și imagineze p.s. iluzorii, false: lipsa ploii este evidentă pentru populație; pedeapsa divină pentru degradarea moravurilor poate fi considerată de către comunitate drept cauză a problemei. Din acest motiv, definirea problemelor-cauză face parte din ideologia colectivității, așa cum o definea Engels: „imaginarea de cauze false” datorită
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dat acestui nu este sinonim cu cel de dezordine, ci, mai degrabă, corespunde cu apropierea de ceea ce este natural, impredictibil. Susținătorii modelului accentuează faptul că predictibilitatea funcționării unei organizații sau formularea unor reguli procedurale pentru obținerea unei structuri controlabile este iluzorie pentru că organizațiile nu funcționează în medii în care schimbările sunt lente și previzibile. Orice schimbare a mediului sau a intrărilor într-o organizație va genera schimbări impredictibile ale rezultatelor sau ale comportamentului organizațional. De aceea, simpla copiere a unui model
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe credința că pacea trebuie construită și menținută, nu doar enunțată și așteptată. Doctrina armoniei naturale a intereselor, inspirată din modelul economic al liberului-schimb și metafora „mâinii invizibile” (Adam Smith), este corectată de spectrul primului război mondial prin pulverizarea noțiunii iluzorii conform căreia armonizarea intereselor statelor participante poate avea loc de la sine (pe cale naturală). Dimpotrivă, această armonizare trebuie construită, iar pentru realizarea acestei construcții este împrumutată varianta lockeană a contractului social în maniera legalistă ce a condus la nașterea proiectului Ligii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lui. Așadar, stârnit de două mici încercări ale mele în legătură cu J.J. Rousseau, preopinentul meu mă provoacă la o dispută publică, ridicând ca prim punct al controversei dezacordul pe care-l constată între noi asupra noțiunii de „operă”. Îmi impută ca iluzorie părerea că opera este o realitate a cărei valoare îi e imanentă și circumscrisă. După dânsul, „opera cuprinde tot ansamblul de comentarii, de consecințe, de personaje angrenate prin lectură sau prin consecința lecturii la destinul ei istoric”. Opera conține potențial
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
inaccesibile ale catedralelor. Ele sunt nu mai puțin opere și sunt aceasta în absolut. De altfel teza lui Al. Ivasiuc denotă o destul de îngrijorătoare lipsă de simț al absolutului. Firește, cine ar lucra numai cu dimensiunea aceasta ar stagna în iluzoriu și neant. Absolutul nu este, cum crede cineva, un loc anume sau ceva determinat pe care să-l cauți și eventual să-l găsești, așa cum cauți o adresă sau chiar lâna de aur. Absolutul este o vocație a rațiunii. Unde
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mediului școlar, cel al violenței În care totul se face, Închipuindu-ne că ar exista lecturi integrale, pentru a ști dacă elevii de acolo au citit Într-adevăr cărțile despre care vorbesc sau cele despre care sunt Întrebați. Cu năzuința iluzorie - pentru că lectura nu dă ascultare logicii adevăratului sau a falsului - de a elimina ambiguitatea și de a evalua cu exactitate dacă ei spun sau nu adevărul. Ținând să transforme spațiul jocului care constă În discuția despre cărți, spațiu de permanentă
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
se bagă Între lupi trebuie să urle” etc.) Bucurie, plăcere - durere, suferințătc "Bucurie, plăcere - durere, suferință" Bucură-te de ziua de azi. - Carpe diem (Horațiu) („Clipa de fericire prezentă - spune J.W. Goethe - este singura reală, cea de mâine fiind iluzorie.”) „Caută și păstrează mereu o bucată de cer deasupra vieții tale.” (M. Proust) Îi sărac, dar trăiește bine. (Adică trăiește cu pace În suflet: „Mai bine sărac și curat, decât bogat și pătat”; „Mai bine săraci cu fruntea Înălțată, decât
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
-i lipsește, ci acela care se bucură de ce are.” (Democrit) Ce poți face azi nu lăsa pe mâine. Când nu fructificăm șansa pe care ne-o oferă clipa prezentă, nu facem altceva decât să ne punem la dispoziția unor ipotetice/iluzorii șanse viitoare.) Înțelepciunea te face să reziști, pasiunile te fac să trăiești. (Fără pasiuni n-am trăi cu adevărat, dar fără Înțelepciune am transforma Întotdeauna plăcerea În păcat.) Viața nu o primim scurtă, ci ne-o facem noi scurtă. (Fără
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
extremele se ating”: orice stare psihică ajunsă la un nivel paroxistic de trăire atrage după un timp, În mod inevitabil, un moment de sațietate, generator de insatisfacție, de neplăcere. Drogatul, de exemplu, Își supralicitează, prin mărirea continuă a dozei, stările iluzorii de fericire, dar după Încetarea efectului drogului va trebui să resimtă foarte puternic senzațiile de privare de aceste intense, dar false stări iluzorii de fericire.) „Legea cea mai tainică și misterioasă a firii este că extremele se ating și contrariile
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sațietate, generator de insatisfacție, de neplăcere. Drogatul, de exemplu, Își supralicitează, prin mărirea continuă a dozei, stările iluzorii de fericire, dar după Încetarea efectului drogului va trebui să resimtă foarte puternic senzațiile de privare de aceste intense, dar false stări iluzorii de fericire.) „Legea cea mai tainică și misterioasă a firii este că extremele se ating și contrariile se contopesc, se transformă unul În celălalt.” (St. Zweig) „Poți iubi așa de mult viața, Încât să-ți devină insuportabilă.” (L. Blaga) Cea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Pentru a fi creditați cu atributul invidiat de „oameni cu aptitudini filosofice”, unii Își reduc viața psihică la o conștiință singuratică, aflată În comunicare doar cu ea Însăși, nu și cu lumea, pe care o apreciază ca neimportantă, zadarnică sau iluzorie. Dar ce folos că astfel de oameni Își pot nuanța relațiile cu ei Înșiși, dacă nu pot da aceeași bogăție de nuanțe (de tonuri) și relațiilor cu alții! În astfel de condiții, cunoașterea filosofului, oricât ar câștiga ea În profunzime
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și atâtea alte mari caractere și-au luat această tărie de a sfida moartea În numele unui principiu, tocmai din acest respect față de propriile convingeri de viață.) Μ și iluzia este o realitate, desigur, una psihologică; pentru unii, bucuriile sau plăcerile iluzorii sunt la fel de reale ca și celelalte plăceri sau bucurii (Don Quijote, de exemplu, a suportat corecțiile severe ale morilor de vânt, fiind convins că se luptă cu niște uriași răzbunători, care trebuie Învinși). Μ Când lupți numai pentru tine, devii prizonierul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
marea îndopare nevrotică. Cei care sunt încă „săraci” la modul clasic, multe categorii de femei, urâții, bolnavii și, ca să revenim la discuția noastră, homosexualii, sunt excluși de la exercițiul libertății unei majorități care, deși profită de pe urma unei toleranțe, fie ea și iluzorie, n-a fost niciodată în realitate atât de intolerantă. Ziaristul care a abordat în articolul nostru problema sexului la închisoare, erijându-se în purtătorul de cuvânt al unei astfel de majorități, s-a comportat ca un rasist desăvârșit. Homosexualul și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a imigrării, românii din Transilvania, Banat și Bucovina au fost Înregistrați după țara care le eliberase pașaportul. Și, În mod sigur, niciodată nu au fost Înregistrați absolut toți imigranții. Așadar, Încercarea noastră de a face ordine În acest „caz” este iluzorie, Însă nu lipsită totalmente de temei, chiar dacă cifrele pe care le vom reține sînt, de cele mai multe ori, aproximative. Astfel, Andrei Popovici nota informația potrivit căreia „]n anul 1899 nu au intrat În America decît 98 de români”. Radu Toma observa
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]