4,887 matches
-
arată Benjamin, trebuie citit împreună cu Bergson. În Über einige Motive bei Baudelaire (1939), Bergson este citit din perspectiva rolului pe care îl are memoria în constituirea experienței: „In der Tat ist die Erfahrung eine Sache der Tradition, im kollektiven wie im privaten Leben. Sie bildet sich weniger aus einzelnen in der Erinnerung streng fixierten Gegebenheiten denn aus gehäuften, oft nicht bewußten Daten, die im Gedächtnis zusammenfließen.“ O observație interesantă a lui Benjamin este aceea că filozofia lui Bergson își refuză tocmai
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
memoria în constituirea experienței: „In der Tat ist die Erfahrung eine Sache der Tradition, im kollektiven wie im privaten Leben. Sie bildet sich weniger aus einzelnen in der Erinnerung streng fixierten Gegebenheiten denn aus gehäuften, oft nicht bewußten Daten, die im Gedächtnis zusammenfließen.“ O observație interesantă a lui Benjamin este aceea că filozofia lui Bergson își refuză tocmai acel tip de experiență care va sta în centrul poeziei lui Baudelaire: acea experiență „inospitalieră“ (unwirtliche) a epocii marcate de tehnologia modernă. Însă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
limbii decât natura „hermeneutică“, „anagogică“ a sunetului. Și aceas tă scriitură este cea care aruncă asupra lumii o cortină melan colică. Nu este locul aici pentru o dezvoltare a considerațiilor lui Ben jamin despre melancolie. Mai degrabă, o consecință este im por tantă: aceea că melancolia presupune o privire concentrată asu pra obiec telor, neintențională, care le salvează prin cunoaștere: „Die Melancholie verrät die Welt um des Wissens willen. Aber ihre ausdauernde Versunkenheit nimmt die toten Dinge in ihre Kon templation
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Iar melancolia ca afect dialectic are ca obiect tocmai această viață. 1.3.2. Imaginea dialectică și lumea urbană Secolul al XIX-lea pierde din vedere alegoria ca formă a limbajului, dar îi transferă puterea dialectică asupra imaginilor noutății: „Wie im XVII. Jahrhundert die Allegorie der Kanon der dialektischen Bilder wird, so im XIX. Jahrhundert die Nouveauté.“ În ambele cazuri, cel al dramei baroce sau al „formelor“ noută ții din secolul al XIX-lea, ceea ce constituie esența unei repre zen tări
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
3.2. Imaginea dialectică și lumea urbană Secolul al XIX-lea pierde din vedere alegoria ca formă a limbajului, dar îi transferă puterea dialectică asupra imaginilor noutății: „Wie im XVII. Jahrhundert die Allegorie der Kanon der dialektischen Bilder wird, so im XIX. Jahrhundert die Nouveauté.“ În ambele cazuri, cel al dramei baroce sau al „formelor“ noută ții din secolul al XIX-lea, ceea ce constituie esența unei repre zen tări este caracterul dublu al obiectului istoric, tensiunea ine rentă unei discontinuități. Concomitența
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cu necesitate lecturii. Din acest motiv, dialectica imaginii nu este discursivă, desfășurată, progresivă, ci „împietrită“ în momentul percepției: „Bild ist dasjenige, worin das Gewesene mit dem Jetzt blit zhaft zu einer Konstellation zusammentritt. Mit andern Worten: Bild ist die Dialektik im Stillstand.“ Într-o scrisoare din 1935 a lui Adorno către Benjamin (cita tă fragmentar și în Passagen Werk), primul aproximează me canismul imaginii dialectice în funcție de momentul ei subiectiv, al visului: odată ce lucrurile își pierd „valoarea de întrebuințare“, ele devin simboluri
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
din tre înțelesurile unei lumi și moartea acesteia. Când ultimele elemente se confruntă, anume atunci când pierderea unui obiect coexistă cu persistența înțelesului lui, iau naștere imaginile dialectice: „Dialektische Bilder sind Konstellationen zwischen entfremdeten Dingen und eingehender Bedeutung, inne hal tend im Augenblick der Indifferenz von Tod und Bedeutung.“ Fetișismul mărfii se confruntă, astfel, cu aura sa pe care Baudelaire, Poe, anticarii sau colecționarii o regăsesc, pe care flaneurul o experimentează și pe care ziaristul o folosește. Progresul tehnicii (comentează Benjamin), care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cunoașterii se modifică în mod ra dical. Gestul epistemologic fundamental nu mai este funda mentarea, cum se întâmplă în majoritatea scenariilor modernității, ci „recunoașterea“ bruscă, neanticipată a caracterului dialectic al lucrurilor: „Das dialektische Bild ist ein aufblitzendes. So, als ein im Jetzt der Erkennbarkeit aufblitzendes Bild, ist das Gewesene festzuhalten.“ Consecința este ieșirea gândirii din regimul ei reprezentațional, intențional. Nu mai este vorba de construcția unui obiect care este plasat în opoziție cu subiectul, ci de un moment „mesianic“ al istoriei
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Betrachtungen zum Werk Nikolai Lesskows (1936) ocupă, în ansamblul problemei tratate aici, un loc aparte. Înrudit ca tematică cu alte eseuri și recenzii literare despre Hebel sau Kafka, articolul ilustrează conceptul de „experiență“ în momentul decăderii acesteia: „die Erfahrung ist im Kurse gefallen“. Semnul decăderii este, aici, dispariția abilității de a spune povești, adică de a „schimba experiențe“ (Erfahrungen austauschen). Privit mai îndeaproape însă, textul vorbește de aura acesteia, mai degrabă decât de experiență în sine. Decăderea aurei, fenomen la care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
soldatului, ci unei clase indistincte (Klassenkämpfer), acționând în logica mijloacelor tehnologice de distrugere. Expresia publică a luptătorului, precum și caracterul său mediat de tehnică și rațiuni econo mice sunt mărci ale unei estetizări a politicului, paralelă celei expuse în Das Kunstwerk im Zeitalter seiner technischen Reproduzierbarkeit. Pierderea caracterului auratic al experienței este, în cele două cazuri, similară. Concluzii la excursuri Un prim moment al lecturii pe care o propun vizează, așadar, valențele epistemologice ale conceptului de „experiență“. Două elemente orientează înțelegerea lui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care se construiește plecând de la ideea bergsoniană a relației dintre experiență și memorie, iar memoria, mai departe, capătă, într-un corectiv specific lui Benjamin, un sens istoric, nu unul metafizic: „In der Tat ist die Erfahrung eine Sache der Tradition, im kollektiven wie im privaten Leben.“ Despre experiență în acest înțeles va fi vorba mai jos. Forma experienței urbane, a epocii industriale sau a „noutății“ secolului al XIX lea nu vor fi considerate particularizări sau ilustrări ale unui concept epistemologic general
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
plecând de la ideea bergsoniană a relației dintre experiență și memorie, iar memoria, mai departe, capătă, într-un corectiv specific lui Benjamin, un sens istoric, nu unul metafizic: „In der Tat ist die Erfahrung eine Sache der Tradition, im kollektiven wie im privaten Leben.“ Despre experiență în acest înțeles va fi vorba mai jos. Forma experienței urbane, a epocii industriale sau a „noutății“ secolului al XIX lea nu vor fi considerate particularizări sau ilustrări ale unui concept epistemologic general, ci forme vii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o conduce pe aceasta spre propriul ei sfârșit. Altfel spus, după Benjamin, teocrația nu deține un sens politic: „Das Profane also ist zwar keine Kategorie des Reichs, aber eine Kate gorie, und zwar der zutreffendsten eine, seines leisesten Nahens. Denn im Glück erstrebt alles Irdische seinen Untergang, nur im Glück aber ist ihm der Untergang zu finden bestimmt.“ Politica este, în acest sens, nihilism, în sensul unei constitutive ne gativități a istoriei. Ac țiu nea umană, ca de altfel orice deter
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Altfel spus, după Benjamin, teocrația nu deține un sens politic: „Das Profane also ist zwar keine Kategorie des Reichs, aber eine Kate gorie, und zwar der zutreffendsten eine, seines leisesten Nahens. Denn im Glück erstrebt alles Irdische seinen Untergang, nur im Glück aber ist ihm der Untergang zu finden bestimmt.“ Politica este, în acest sens, nihilism, în sensul unei constitutive ne gativități a istoriei. Ac țiu nea umană, ca de altfel orice deter minare temporală profană sunt, în logica acestui nihilism
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ca o chemare directă, explicită sau intențională, ci ca posibilitatea unei profeții a prezentului despre lucrurile sau evenimentele trecute: „Der historische Materialist, der der Struktur der Geschichte nachgeht, betreibt auf seine Weise eine Art von Spektralanalyse. Wie der Physiker ultraviolett im Sonnenspektrum feststellt, so stellt er eine messianische Kraft in der Geschichte fest.“ Faptul că mesianismul nu este la Benjamin o chemare explicită, iar ocazia manifestării sale este, de fiecare dată, secun dară în raport cu destinul triumfal al învingătorilor este important: el
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
primă deplasare subtilă a discuției: „Alle Gewalt ist als Mittel entweder rechtsetzend oder rechtserhaltend. Wenn sie auf keines dieser beiden Prädikate Anspruch erhebt, so verzichtet sie damit selbst auf jede Geltung. Daraus aber folgt, daß jede Gewalt als Mittel selbst im günstigsten Falle an der Problematik des Rechts überhaupt teilhat.“ Așadar, nu va mai fi vorba în continuare de tipurile și criteriile violențe, ci de însăși natura dreptului. Acesta se întemeiază pe violență și se impune în același mod. Mai mult
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
intenție profund teologică (la care voi reveni mai pe larg mai jos), aducând lucrul în orizontul unui timp mesianic: „Zusammenhang der Kolportage Intention mit den tiefsten theologischen. Sie spiegeln sie getrübt wider, versetzen in den Raum der Kontemplation, was nur im Raume des tätigen Lebens gilt. Nämlich: daß die Welt immer wieder dieselbe sei“. Conceptul de „similaritate“ (Änlichkeit) devine astfel esențial în experiența hașișului și, deopotrivă, în cea a flaneurului. El explică familiaritatea întreținută de acest personaj cu orașul pe care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
modului cum acestea sunt înlocuite sau intră în circuitul consumului. Legile economice devin alegorii înghețate în forma expunerii mărfurilor. În Zentralpark (1939), Benjamin citește în Baudelaire intenția de a face vizibilă aura proprie mărfii, umanizând-o în figura prostituatei. Este im por tantă sesizarea acestei funcții în cazul flaneurului și, odată cu ea, deconstrucția radicală a mecanismului econo miei mărfurilor. Privite pe scena arcadelor, mărfurile capătă aura care le dislocă legitățile imanente și le recompun într-un univers fantasmagoric. Expusă și privită
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și nelimi tarea istoriei lumii sale. Funcția restauratoare a memoriei, pe care am încercat s-o descriu în capitolul 2 în înțelesul său teologic (așadar, ca Erlösung), se regăsește în privirea flaneurului și în echivocitatea temporală pe care o surprinde: „Im Asphalt, über den er hingeht, wecken seine Schritte eine erstaunliche Resonanz.“ Flaneurul devine, prin privirea pe care o aruncă lucrurilor și care le transformă pe acestea în imagini dialectice, un Mesia al lumii urbane. El frânge limitele prestabilite, înghețate ale
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
rezultatul unei interpretări subiective, fie ea și infinită, a depășirii actuali tății în vederea unei semnificații supra-istorice sau supra-mundane, ci tocmai asumarea actualității, a suprafeței în caracterul ei de urmă aflată într-o rețea infinită de similarități și corespondențe: „er [Benjamin] im Flaneur einen sozialen Typ sah, den er für geeignet hielt, eine Stadt magisch zu lesen“. Inte resantă este, în continuarea acestei analogii, și o notație a lui Benjamin cu privire la actul lecturii și care o așază pe aceasta într-o corespondență
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
modului în care imaginea per cepută direct devine „teorie“, educă privirea și o ademenește în lumea care se dezvăluie pe negativ: „Sie [die unmittelbare Beobachtung des Autors] ist bestimmt eine sehr vorurteilslose, ja kühne, zugleich aber auch zarte gewesen, nämlich im Sinn des Goethischen Wortes: Es gibt eine zarte Empirie, die sich mit dem Gegenstand innigst identisch macht und dadurch zur eigentlichen Theorie wird.“ August Sander, fotograful despre care vorbește Benjamin, îi con feră fotografiei o valoare documentară, ajungând să descrie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de vedere strict politic însă, experiența urbană se poate defini ca experiență critică a marginalului, în raport cu ceea ce, la un moment dat, devine vocea unitară a prezentului. În primul rând, arată Benjamin în Passagen-Werk, „Es ist das Eigentümliche der technischen Gestaltungsformen (im Gegensatz zu den Kunstformen), daß ihr Fortschritt und ihr Gelingen der Durchsichtigkeit ihres gesellschaftlichen Inhalts proportional sind. (Daher Glasarchitektur.)“ În universul urban al tehnicii, comportamentul social este guvernat de legități imperturbabile ale eficienței, consumului și progresului în care, precum în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
rememorează copilăria urbană se plasează într-o sarcină infinită, aceea de a recupera fantasmatic trecutul, fără a-l reînființa: „Nie wieder können wir Vergessenes ganz zurückgewinnen. Und das ist vielleicht gut. Der Chock des Wiederhabens wäre so zerstörend, daß wir im Augenblick aufhören müßten, unsere Sehnsucht zu verstehen. So aber verstehen wir sie, und um so besser, je versunkener das Vergessene in uns liegt.“ Privită astfel, lumea urbană este una a colportajului infinit de reprezentări, mai bine spus, un interval neacoperit
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
după Benjamin, se află în continuă mișcare (sich dauernd bewegt). Experiența specifică a unui astfel de oraș este cea a pragului (Schwelle): „Die Schwelle ist ganz scharf von der Grenze zu scheiden. Schwelle ist eine Zone. Wandel, Übergang, Fluten liegen im Worte schwellen und diese Bedeutungen hat die Etymologie nicht zu übersehen.“ O nouă topografie ia naștere plecând de la imaginea pragului: una construită nu atât pe baza mișcării de translație și a deplasării în extensiunea spațiului, cât pe redefinirea relației dintre
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
episcopul) sau pe vizitatorii înmărmuriți la capătul scărilor. Astfel, monolitul era dărâmat sub forța fragmentelor sale semnificative. În „Tiergarten“, Benjamin povestește, de asemenea, cum soclurile statuilor sunt mai relevante pentru copil decât statuile însele: „was darauf vorging, wenn auch undeutlich im Zusammenhange, näher im Raum war.““ Orașul se dezvăluie, așadar, în primul rând ca materialitate, istorică prin modul ei efemer, trecător de a fi, și nu prin suprapunerea unor semnificații sau mesaje anistorice. Printre aceste avataruri ale materiei, un loc important
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]