1,575 matches
-
frecvente sunt: • crizele convulsive simple, însoțite de scăderea nivelului conștienței și demonstrații teatrale • lipotimiile scurte, căderile brutale de alură sincopală, crize tetaniforme și crize scurte letargice. Fenomenele amintite apar de obicei pe fondul unei personalități patologice (caracterizată prin mimetism, exaltare imaginativă, dependență și imaturitate afectivă) care în situații aparent limită, recurge la acest refugiu, printr-un comandament subconștient. Simularea pierderii conștienței la pacienții cu personalitate histrionică poate fi destul de des întâlnită în cabinetele stomatologice. În timpul crizei tensiunea arterială și pulsul sunt
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
artă naivă din România. La Editura Meridiane apare în anul 1989 lucrarea lui Victor Ernest Mașek „Arta Naivă” . „...Ca un pământ al făgăduinței, dintotdeauna visat și prea de puține ori atins, ca un Eldorado obsedând cu promisiunea unor fabuloase resurse imaginative fantezia secătuită a omului contemporan, se ridică în mijlocul său contururile diafane ale Insulei Naivilor. Populația ei, mult mai numeroasă decât s-ar putea bănui, e alcătuită azi din toți cei a căror sensibilitate artistică și-a conservat starea de grație
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Mașek „Arta Naivă” . „...Ca<footnote Din partea de Prolog a cărți ce poartă denumirea de „Un arhipelag numit ingenuitate”, footnote> un pământ al făgăduinței, dintotdeauna visat și prea de puține ori atins, ca un Eldorado obsedând cu promisiunea unor fabuloase resurse imaginative fantezia secătuită a omului contemporan, se ridică în mijlocul său contururile diafane ale Insulei Naivilor. Populația ei, mult mai numeroasă decât s-ar putea bănui, e alcătuită azi din toți cei a căror sensibilitate artistică și-a conservat starea de grație
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
am putut descoperi doar patru categorii de contra-argumente realiste la argumentul fundamental pentru moralism. O primă categorie neagă prima premisă. În această categorie includ, spre exemplu, mult citata afirmație a lui John Dunn potrivit căreia "nivelul interesului și al energiilor imaginative" pe care filosofii politici le-au investit în investigarea temei dreptății sociale este "absurd" și "reflectă un nivel aproape ridicol de eroare de judecată"9, de vreme ce "în orice societate politică ce permite discuția liberă a alegerilor politice, dreptatea în distribuția
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
prima vedere, această afirmație nu pare să constituie, totuși, o contestare a tezei că specificarea conceptului de dreptate socială reprezintă o temă legitimă (și importantă) a filosofiei politice. Tot ceea ce pare să condamne Dunn este "nivelul interesului și al energiilor imaginative" pe care filosofii politici le-au investit în investigarea ei, nivel ce a dus la ignorarea sau marginalizarea altor teme importante pentru teoria politică normativă. Iar în această opinie cred că nu putem decât să fim de acord cu Dunn
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sa filosofică majoră este Călăuza rătăciților, alcătuită din trei volume de scrisori adresate studenților, în care Maimonide, aidoma lui Avicenna, este un exponent al misticismului intelelectual, mai curând filosofic decât religios. Nu este un adept al poeziei mistice adulative, prea imaginativă și speculativă. Consideră că nu există nicio contradicție între adevărurile transmise de Dumnezeu prin Moshe și rezultatele științelor și filosofiei. Singura critică vehementă pe care o face filosofiei lui Aristotel este că Dumnezeu nu are grijă numai de umanitate, ci
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
dintre dorințele omului, de bine sau de putere, nu dau satisfacție. Numai atingerea adevărului conferă adevărata forță, însoțită de bucurie și satisfacție. Adevărul cunoașterii poate fi atins numai prin puterea minții. În căutarea adevărului, puterea minții are trei grade: a) imaginativă (confuză); b) rațională (ce descifrează esențele); c) intuitivă (care realizează unificarea esențelor cu principiile și permite înțelegerea naturii). Cu alte cuvinte, se neagă relativul, absolutul rămânând singura realitate a universului (naturii). Veritabilul bine, cel capabil să ofere o eternitate de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
țara în care lămîii înfloresc?"). Arthur Schopenhauer declară Wilhelm ca fiind cel mai valoros roman scris vreodată. Hegel, Schopenhauer, Nietzsche, Hesse. Thomas Mann, Freud și Jung se referă pe larg la creațiile lui Goethe ca fiind capodopere universale. Emoționlitatea excesiv- imaginativă a lui Goethe vine în contradicție cu raționalismul și bătătorește calea spre descoperirea creierului emoțional în neuroștiințe. 89 Johan August Strindberg )1849-1912), scriitor, poet, romancier, dramaturg, critic de artă și pictor suedez. Dezvoltă noi metode de construcție a acțiunilor dramatice
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
relativ anarhică. Ea duce la produsele imaginare, ce definesc stilul creativ-perceptiv în cadrul gândirii orizontale a lui Jean Piaget (în care de multe ori nu intervine decât motivația iudică). Pentru ca activitatea intrapsihică să aibă și o latura creatoare, și mai ales imaginativă, este necesar ca ordinatorul bioneuronal uman să dispună, alături de menu-ul de operatori logico-matematici și de un menu de operatori imaginativi (descompuneri, recompuneri, transformări, substituiri etc.), care să asigure aptitudinea creativ-imaginativă a fiecărui individ uman. Demersul științific, bazat pe observarea directă
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de multe ori nu intervine decât motivația iudică). Pentru ca activitatea intrapsihică să aibă și o latura creatoare, și mai ales imaginativă, este necesar ca ordinatorul bioneuronal uman să dispună, alături de menu-ul de operatori logico-matematici și de un menu de operatori imaginativi (descompuneri, recompuneri, transformări, substituiri etc.), care să asigure aptitudinea creativ-imaginativă a fiecărui individ uman. Demersul științific, bazat pe observarea directă sau prin instrumente a realității și prin prelucrarea strict raționala a datelor astfel obținute, reprezintă metoda sacrosanctă, universal admisă, a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Cantemireștii 114).] De ce, așadar, speculum și pentru ce anume? În culturile vechi, predominant orale, schemele creațiilor populare, printre care și formele narative cu relevanță identitară (mituri, legende etc.), menținute în timp datorită tehnicilor specifice de memorare, au structurat eficient "câmpul imaginativ" general, care la rândul lui le-a ajutat să se stabilizeze. Oricât de bogată ar fi o literatură sau o mitologie locală, un fenomen precum cel al memorării colective este prin natura lui organizat și constrâns să fie schematic, ca să
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
scrutează de la distanță semnificațiile și le integrează într-o nouă viziune asupra lucrului însuși și asupra lumii acestuia. Contemplarea imaginarului este în sine o interpretare a acestui fenomen care transcende realitatea - deși e puternic ancorat în ea -, tocmai datorită gândirii imaginative. Teoria este așadar capabilă a genera "radiografii" și lecturi diferite ale imaginarului, aparent insurgent, oricum dificil de încadrat ca obiect de studiu. În plus, un fenomen controversat, mai ales atunci când a fost abordat conceptual și redus la efectele psiho-sociale provocate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în diplomația regională și europeană, dar și în relațiile inter-etnice și sociale, culturale sau religioase. Fenomenul capătă o relevanță aparte, atestând valoarea sistemului de putere, precum și capacitatea comunității de a-l susține, dar și de a-l corecta prin intermediul lumilor imaginative compensatorii, atunci când nici el, nici realitatea nu (mai) oferă soluțiile așteptate. Relația permanentă dintre istorie și acest depozit al gândirii colective, de mentalități și de reprezentări simbolice, atât de necesar menținerii lumii creștine ca un tot organic, ca un corp
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
În al doilea rând, noțiunea de fantezie pare a fi folosită ea însăși ambiguu de Le Goff. Dacă reprezentarea e supusă acțiunii acesteia și e transformată într-o unitate simbolică sau "ficțională", pentru sistemul imaginarului fantezia nu e singura funcție imaginativă care stă în relație cu realitatea; ambele joacă un rol în configurarea substanței imaginarului, care este reflectat și de reprezentările din textul istoriografic, și de cele conotate din literatura fantastică. Corelând cele două observații de până acum, introduc și al
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginarul poate să preia prin intermediul ei imaginea despre sine (simbolică) a comunității și imaginea despre lume (perceptibilă și non-perceptibilă), așa cum și le proiectează aceasta; fapt care nu o exclude din procesul de memorare, ci doar îi limitează funcțiile în ansamblul imaginativ. O utilizez aici ca "schemă" pentru imagine. În ceea ce privește raportul necoincident stabilit de Le Goff între imaginar și simbolic, s-ar putea spune că, de fapt, primul termen trimite, ca fenomen de interpretare, la o narațiune colectivă despre existență și despre
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
instituțiile organizează împreună vieții cetății. Interpretarea principiilor după care puterea, societatea și individul ar trebui să-și ghideze activitatea publică, astfel încât toate părțile să aibă beneficii concordante cu ale celorlalte în scopul unui bine comun, ține de indiscutabil de activitatea imaginativă și de o moștenire culturală și istorică reflectată coerent în mentalul colectiv (mituri, modele etc.). De aceea, spre diferență de Le Goff, nu cred că imaginarul este o forță care malformează sensurile realității; conține însă ideoleme (teme ideologice) ale căror
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pre-creștină, fie creștină, fie reieșită din "contaminarea" celor două (în credințele creștin-populare). Arhetipul nu rămâne în afara imaginarului, ca o "elucubrație mistificatoare", ci este o schemă a gândirii colective (în sensul acordat de Gilbert Durand), cu o funcție paradigmatică (susține prototipurile imaginative, care generează, pe măsură ce întâlnesc dimensiunea temporală a narațiunii, modelele mitice sau religioase, tipurile legendare și istorice, precum și sub-tipurile socio-culturale). Dacă, după cum propune Le Goff, în aceeași dominantă antropologică se încadrează și mentalitățile - cele medievale pot fi clasificate de altfel după
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care își subordonează simbolicul, după cum afirmă Le Goff în capitolul final, spre diferență de precizările din prefață), e necesar să trasăm încă de la început diferența dintre acesta și "teoria politică". Prin prima sintagmă înțelegem rezultatul unui efort colectiv de gândire imaginativă, structurată în baza unor principii directoare comune, cu unicul scop de a realiza, fixa și transmite către posteritate o poveste identitară coerentă și puternică, istoric și simbolic. Teoriile politice sunt reprezentate în imaginar nu în litera lor științifică, ci cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
baza unor principii directoare comune, cu unicul scop de a realiza, fixa și transmite către posteritate o poveste identitară coerentă și puternică, istoric și simbolic. Teoriile politice sunt reprezentate în imaginar nu în litera lor științifică, ci cu dimensiunea lor imaginativă și chiar utopică, cu încărcătura lor filosofică, metafizică și cu rețeaua lor de microstructuri simbolice care stimulează înțelegerea realității, dar care răspund și nevoii de criterii și de norme. Spre exemplu, viziunile revoluționare, dacă nu își găsesc imediat o rețea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
forma unor mituri sau a unor figuri simbolice. Conform acestei viziuni, unele teorii in nuce despre politic din textele "iconoclaste" ale anticilor (spre exemplu la Platon modelul și principiile de organizare a cetății) pot fi tratate drept structuri cu substanță imaginativă, dar și drept proiecte parțial posibile (nu neapărat viabile). În imaginarul colectiv poate ajunge apoi, prin cunoașterea teoriei respective de către comunitate, o "prezentificare" a ei (precum utopia cetății perfecte); prin intermediul unei narațiuni mitizante sau al unei descrieri, ea se poate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o "prezentificare" a ei (precum utopia cetății perfecte); prin intermediul unei narațiuni mitizante sau al unei descrieri, ea se poate integra ulterior într-o altă viziune comună, prin formulele specifice perioadei respective. Reprezentarea, înțeleasă aici ca reflex al gândirii "intelectuale" (nu imaginative, diferență trasată chiar de Le Goff), intră în relație, după cum voi analiza, cu imaginația, cu imaginea semnificantă (să o numim convențional "conotativă"), cu simbolul și cu structurile pe care acestea le formează. Ideologia este una din aceste structuri, înțeleasă și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
două fețe ale "textului-monument", care adună în el semnificații ale trecutului și deține resurse pentru o reintegrare viitoare a sa. Discursul public și imaginarul colectiv garantează pentru identitatea comunității, în măsura în care împreună sunt o oglindire a ei, dar și o sursă imaginativă pentru realitate. Imaginarul medieval (românesc) poate fi citit, în consecință, ca un sistem discursiv prin care comunitatea își proiectează în oglinda timpului identitatea completă și imaginea despre sine, așa cum ea dorește și poate să le construiască. Imaginarul ca formă de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nu rămân într-o suspensie haotică sau într-o zonă amorfă a mentalului colectiv, cu riscul să se piardă; cel puțin nu toate, pentru că sistemul de memorare îi permite comunității să decanteze, să ierarhizeze informația într-un câmp al reprezentărilor imaginative, să o reintegreze în diverse formule și situații. Întotdeauna însă așa cum e mai potrivit pentru proiectul ei în istorie, pentru imaginea identitară pe care și-a stabilit-o, pentru locul ei în raportul cu alteritatea, oricare ar fi aceasta. Discursul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de consistență sau haotic. Influențele reciproce și schimburile permanente dintre realitate și imaginar sunt hotărâtoare pentru relația dintre lumea perceptibilă și gândirea colectivă, pentru menținerea echilibrului între simțul practic și proiecția intelectuală; și, de ce nu, pentru asigurarea neîntreruptă a alternativei imaginative, complementare față de o existență resimțită ca fiind insuficientă. Imaginarul este o compensație față de frustrările și de eșecurile provocate de lumea concretă, așa cum planul realității perceptibile este o compensație și o certitudine față de improbabil și de necunoscut, față de gândul care produce
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Nu pun problema aici în termenii sincroniei sau ai identității unei noțiuni sau ai unui obiect, ci în cei ai procesului corespondențelor, în perspectiva istoriei gândirii colective. Metafora celor două fluvii comunicante și a bazinelor lor este doar o captatio imaginativă pentru cititorul care merge alături de mine. Sistemul corespondențelor merită studiat printr-o arheologie a conceptelor și a structurilor, printr-o metodă adaptată problematicii specifice a imaginarului și relației sale cu imaginea, cu imaginația și cu realitatea. Vom opera în analiza
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]