3,483 matches
-
ființă, are o valoare specifică. Prin valoarea mea, aparțin realității, Întrucât valoarea este etalonul la care se raportează ființa morală, pentru a se putea Înțelege pe sine, dar și pentru a-i Înțelege pe ceilalți. Valorile persoanei se dobândesc prin imitația și interiorizarea modelelor pozitive, prin educație. Ele sunt atributul Supra-Eului. Valoarea morală este sinteza persoanei și din ea se construiește caracterul acesteia. Persoana mea nu este numai aparență sau prezență corporală. Ea este și trăire temporală. Orice persoană există În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sunt asimilate, sau, mai exact, ele sunt grefate pe un anumit teren de dispoziții ale unui individ, motiv pentru care se consideră că ele sunt Într-o mai mică măsură constituționale, fiind În mod predominant dobândite de persoană prin educație, imitație etc., În decursul formării personalității sale. O dată stabilit acest fapt, suntem Înclinați să admitem că, de fapt, din punctul de vedere al moralei, pentru a rămâne În limitele unei rigori științifice, trebuie să se vorbească mai mult de modele de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Gobry, „când vorbim de un model se subînțelege o alegere și o intenție”. Din aceste considerente, fiecare individ are la dispoziție opțiunea liberă de a alege sau de a adera la un anumit model. Tipul moral de personalitate este rezultatul imitației unui model, fie că este vorba de o imitație mecanică, având la bază pulsiunile instinctuale, respectiv nevoia satisfacerii imediate a trebuințelor fundamentale, fie că este vorba de o imitație voluntară, În timp, de natură spirituală, aleasă În mod liber și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
alegere și o intenție”. Din aceste considerente, fiecare individ are la dispoziție opțiunea liberă de a alege sau de a adera la un anumit model. Tipul moral de personalitate este rezultatul imitației unui model, fie că este vorba de o imitație mecanică, având la bază pulsiunile instinctuale, respectiv nevoia satisfacerii imediate a trebuințelor fundamentale, fie că este vorba de o imitație voluntară, În timp, de natură spirituală, aleasă În mod liber și conștient de către individ. Rezultă În mod clar faptul că
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
adera la un anumit model. Tipul moral de personalitate este rezultatul imitației unui model, fie că este vorba de o imitație mecanică, având la bază pulsiunile instinctuale, respectiv nevoia satisfacerii imediate a trebuințelor fundamentale, fie că este vorba de o imitație voluntară, În timp, de natură spirituală, aleasă În mod liber și conștient de către individ. Rezultă În mod clar faptul că tipurile morale sunt rezultatul imitării unor modele aflate la dispoziția persoanei. Adoptarea unui anumit model presupune, În primul rând, intuiția
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ce caracterizează modelul respectiv. Eu ader, accept, admir și doresc să fiu conform cu un anumit model, Întrucât acest model moral reprezintă pentru mine o anumită valoare către care tind, cu care doresc să mă identific și să mi-o interiorizez. Imitația modelului nu este altceva decât „a-fi-conform-cu-oanumită-valoare”, dar nu cu orice valoare, ci cu o valoare despre care că Îmi corespunde, că satisface nevoile și aspirațiile mele. În procesul de imitație sau de interiorizare a unui model valoric, majoritatea specialiștilor sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care doresc să mă identific și să mi-o interiorizez. Imitația modelului nu este altceva decât „a-fi-conform-cu-oanumită-valoare”, dar nu cu orice valoare, ci cu o valoare despre care că Îmi corespunde, că satisface nevoile și aspirațiile mele. În procesul de imitație sau de interiorizare a unui model valoric, majoritatea specialiștilor sunt de acord În a recunoaște existența unei conștiințe de imitație care se raportează la „conștiința valorii modelului de imitat” (E. Dupréel, P. Guillaume, I. Gobryă. Este absolut clar faptul că
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
orice valoare, ci cu o valoare despre care că Îmi corespunde, că satisface nevoile și aspirațiile mele. În procesul de imitație sau de interiorizare a unui model valoric, majoritatea specialiștilor sunt de acord În a recunoaște existența unei conștiințe de imitație care se raportează la „conștiința valorii modelului de imitat” (E. Dupréel, P. Guillaume, I. Gobryă. Este absolut clar faptul că, pentru a ajunge la tipurile morale, este necesar să analizăm mai Întâi tipurile de modele imitate de persoană. M. Pradines
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sau valorile vitale având drept corespondent tipul eroului; dă valorile spirituale sau valorile culturale, cărora le corespunde tipul geniului; eă sfințenia sau valorile religioase având ca reprezentant tipologic sfântul. Rezultă de aici faptul că tipul psihomoral este dobândit fie prin imitația unui model ales de către individ, În mod liber, corespunzător cu tendințele, aspirațiile sau nevoile sale, fie că Îi este impus acestuia, forțat, ca o obligativitate, căreia nu i se poate sustrage și pe care trebuie, chiar Împotriva voinței sale, să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Sheldon, Kretschmer, Vialla etc.Ă, tipul psihomoral se formează În decursul vieții individului sub influența mai multor factori. Aceștia sunt reprezentați prin câteva grupe de influențe: modelul exemplar-uman exterior; evenimentele vieții trăite de individ În lume; valorile morale interiorizate prin imitație sau educație. Modelul uman exterior și influența acestuia În formarea tipului moral le-am studiat În mare măsură mai sus. El este ales sau oferit individului În familie, la școală, În profesiune și viața socială, precum și În mediul său confesional-religios
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
oferit individului În familie, la școală, În profesiune și viața socială, precum și În mediul său confesional-religios, politic etc. În acest caz, individului Îi sunt oferite posibilități largi de alegere sau de opțiune. Alegerea unui anumit model se face fie prin imitație, fie prin presiunea dominantă sau persuasivă a unui mentor cu rol de educator, fie după căutări și Încercări eșuate, sau reușite succesive. În sensul acesta, succesul sau eșecul au un rol important. În alegerea modelului, iar educația, ca sistem organizat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a persoanei umane. Cu toate acestea, tipurile de forță sufletească nu sunt numai „constituții psihomorale”. Dincolo de caracterul lor natural, ele sunt, În egală măsură, rezultatul educației, al procesului de formare morală a individului. Ele se dezvoltă sub influența modelelor, a imitației și interiorizării unor sisteme de valori morale de către persoana respectivă. Aceste valori pot marca tipologic persoana, influențându-i În sensul acesta direcția de evoluție În viață. Puterea sufletească Am arătat mai sus că trebuie să facem distincția Între forța sufletească
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Înainte de a trece la descrierea acestor tipuri psihomorale, vom analiza cauzele și circumstanțele care le produc. În cadrul cauzelor și a circumstanțelor care stau la baza tulburărilor psihomorale, menționăm următoarele: imaturitatea sau structurarea deformată, de tip deviant, a supraeului, răul model, imitația unor conduite negative, o anumită structură de factură perversă a Eului, tulburări ale conștiinței morale, care este Înlocuită cu o conștiință pervertită, factori psihologici de natură psihotraumatizantă (frustrări, complexe, carențe emoționaleă etc. 1Ă Imaturitatea sau structurarea deviantă a supraeului are
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
asimilate și interiorizate de către copil sau adolescent. Imitarea nu cere efort. Ea este rapidă și oferă sentimentul unei eliberări și depășiri a vârstei. Este o ieșire din rigorile educației, care este resimțită ca un ansamblu de factori frustranți și represivi. Imitația este legată de libera alegere. Ea nu implică obstacole și poate fi făcută cu ușurință; În plus, favorizează o reușită imediată. Imitația presupune nici un fel de răspundere, nefiind un comportament personal, ci unul preluat de la altcineva, care poartă răspunderea consecințelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
vârstei. Este o ieșire din rigorile educației, care este resimțită ca un ansamblu de factori frustranți și represivi. Imitația este legată de libera alegere. Ea nu implică obstacole și poate fi făcută cu ușurință; În plus, favorizează o reușită imediată. Imitația presupune nici un fel de răspundere, nefiind un comportament personal, ci unul preluat de la altcineva, care poartă răspunderea consecințelor acestuia. 3Ă Tulburările psihomorale pot fi constituționale, În cazul persoanelor cu o structură primară a eului de un tip fragil. În sensul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și la capacitățile psihice ale acesteia? Nu. Trebuie ca, dincolo de aceste aspecte formale de manifestare pur exterioară, să căutăm a vedea și altceva. Acest altceva este dat de natura valorilor morale pe care individul le-a asimilat prin educație, prin imitația și interiorizarea unor modele pozitive, elemente care vor contribui la formarea supraeului său moral. Atitudinea față de viață, modalitatea de a-ți construi și conduce propria viață, nu este numai o chestiune de ordin vital-biologic, de capacități psihologice, ci, În primul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
la glume de mahala). Semnificativ este faptul că în programele difuzate de televiziunile din România, primul loc este deținut de violența verbală. ● Studiul permite, de asemenea, clasificarea emisiunilor după gradul susceptibil de a produce efecte asupra minorilor și a tinerilor: imitația și învățarea socială (identificarea copiilor cu personaje agresive); impregnarea (asimilarea, chiar inconștientă, a stilului violent de relaționare umană); dezinhibarea (imaginile care pot favoriza în grad înalt trecerea minorilor la acte violente); desensibilizarea și repetarea frecventă a scenelor violente reduce sensibilizarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
televizată Deși efectul social al violenței televizate este un subiect controversat, studiile și dovezile științifice din ultimele decenii conturează trei efecte pricipale: Creșterea agresivității. Multe studii arată că violența la televiziune conduce la comportamente agresive, violente, de cele mai multe ori prin imitație. Cei care privesc fenomenul violenței la televizor pot avea schimbări în sistemul propriu de valori, preferând folosirea agresiunii în rezolvarea unor conflicte. Desensibilizare și nepăsare. Privitul excesiv al violenței poate duce la o scădere a sensibilitații la violență și la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dintre elenism și tradiția vetero- și neotestamentară, atitudinile culturale și mentale ale Bisericii Ortodoxe în privința deriziunii. Râsul are o funcție fundamental religioasă, afirmă autorul: în economia raportului dintre sacru și profan, hohotul de râs, indiferent că este vorba de parodie, imitație sau chiar blasfemie, denotă prezența presantă a sacrului, a cărui energie numinoasă, generatoare a unei tensiuni imposibil de suportat de fragila ființă umană, este disipată, „umanizată” printr-o explozie vocală reflexă. În această perspectivă, atitudinea reținută a Mântuitorului (faptul că
BACONSKY-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
în veșmânt alegoric, Divanul dobitoacelor filantropicoase, filodicoase și filopatricoase. În comedia de moravuri, B. anticipă, într-o măsură, pe V. Alecsandri. S-a jucat cu mult succes, la București, în 1845, piesa O bună educație, care persiflează ridicolul provenind din imitația de suprafață a Apusului. Dacă sunt luate în derâdere ifosele boierimii și limbajul ei împestrițat cu franțuzisme, nici apucăturile ilare ale burgheziei nu sunt trecute cu vederea. În fond, B. este un antibonjurist, un conservator, iritat și amuzat deopotrivă de
BALACESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
Krâlov, care servesc acțiunea moralistului. Sub vălul alegoriei, sunt atacate vicii general-umane și sociale, „străinomania” ce bântuie epoca. Pervertirea cosmopolită a educației duce la inadaptare (Castorii), iar impostura provoacă răsturnarea valorilor (Momița la bal masché). Satirele, la rândul lor, sunt imitații: epigrama după Marțial, Satiră asupra omului, după Boileau, iar după I. Krasicki, Soția de modă. Această satiră dezvoltă un scenariu dialogat, susținut de tânărul conservator, repede depășit de pretențiile exorbitante ale capricioasei soții și de ritmul schimbărilor („Iaca-a doua
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
idolul de ceară, Matca albinelor și șarpele, Cămila și vulpea, șapte epigrame, Petreida), toate în limba rusă, este vădit influențat de autorii antici și scriitorii clasici francezi. Mediul cultural din Londra și Paris îl determină să revină asupra versurilor de imitație, de aici nota de originalitate a poeziilor mai târzii, care „au independență și originalitate, imită mai puțin și interpretează mai mult, poetul este tentat de a-și formula precepte morale proprii” (Cornelia Cârstea). În satire și epigrame a fost un
CANTEMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
polivalentă și antrenamentul gestual axat pe specificul activității. Programul de antrenament gestual cuprinde următoarele grupe de activități: a) exerciții simple de dibăcie, cum sunt: mișcările mâinilor, pumnului, degetelor; prezentarea și opunerea palmelor; unele gesturi de dibăcie efectuate pe bază de imitație cu ritm; gesturi de prehensiune, de la cele mai simple la cele mai complicate; b) exerciții de forță fizică la nivelul degetelor, pumnului, brațelor, cu aplicații în diferite domenii și cu diferite instrumente; c) exerciții de abilitate, cu o paletă largă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
poate fi îndreptată împotriva propriei persoane (autoagresivitate) sau a celor din jur (heteroagresivitate). Îmbracă o gamă largă de manifestări, de la obrăznicie și încăpățânare până la violență; c) furtul constă în însușirea unui bun străin și poate căpăta următoarele forme: furtul prin imitație, din necesitate, ca reacție la recompense, ca reflectare a ostilității, ca mijloc de asigurare a existenței (Meilă, Milea, 1988); d) minciuna - un neadevăr afirmat inenționat; varietatea minciunii este foarte mare, fiind determinată de motivele care o generează: minciuna mondenă, pioasă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
activitatea motoare legată de comunicare cuprinde: activitatea motoare și limbajul (comunicarea verbală), un rol important avându-l asocierea sunet-cuvânt, gest-sunet și mișcarea ochilor - aceste elemente sunt ilustrate în scris; activitatea motoare de manipulare (comunicarea nonverbală), activități de manipulare pe baza imitației spontane sau observabile, având la bază comenzi verbale și pe baza selecției discriminării mișcărilor; activitate motoare și afectivitate (comunicare nonverbală), caz în care comunicarea se realizează prin gesturi, atitudini, mimică, mișcări ale corpului. FUNCȚIILE PICIORULUI (engl. foot functions) - Din multitudinea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]