2,253 matches
-
duce la director pe la ora zece. Până atunci Îi explică el În ce ar consta treaba pe aici. Între timp intră și Axente cu sticla de țuică Învelită Într-un ziar. Toți trei se bucură de această soluție neașteptată pentru impasul În care intrase conversația. Fac apoi o chetă rapidă, câte un pol fiecare, și-l trimit pe Axente să ia salam și pâine și suc de roșii din oraș. Axente, Încă marcat de severitatea bine jucată de Grințu mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
să Înțeleagă: „Niche“. Interlocutorul tot nu părea lămurit. Să i se facă un desen era inutil pentru că lucrul despre care Întreba, obiectul adică, era În fața ochilor lui. Pătruț a zis din nou „Firidă“, iar grecul a repetat după el „firida“. Impasul era total, așa că am renunțat să ne mai preocupăm de asta și am luat-o cu toții, agale, spre parcare. „De unde ne cunoaștem?“ - l-am Întrebat pe Pătruț. El m-a privit scurt cu o pereche de ochi de iconar rus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Și fiorul primei mele iubiri... Un buchet de flori ți-am dat, Din tot sufletul curat, Într-o zi din viața mea, de neuitat... Mă însoțești, la orice pas Și de atunci, mai tot mereu, sunt fericit, Am depășit primul impas, C-am reușit și în sfârșit, te-am cucerit... Mi-am regăsit liniștea, dar Iubirea ta în viață m-o călăuzi Și voi nota în calendar, Că ne-am unit destinul vieții într-o zi, C-un buchet de trandafiri
BUCHETUL by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83751_a_85076]
-
viața? Răspunsul e da, da, bineînțeles, Sammy, dar nu e un picuț cam devreme pentru discuția asta? Evaluam toate aceste posibilități și multe altele, când el spuse: —Trebuie să-ți cer să ai răbdare. Asta aduse lucrurile Într-un oarecare impas. Să am răbdare? Nu știam sigur, dar nu părea să fie Începutul unui discuții despre devoțiunea lui față de mine. Cel puțin nu așa cum se Întâmpla În toate romanele de dragoste care se respectă. Ca de obicei, orice control pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
am legat tânjala boilor de tun și cu cei doi plăvani am ajuns la cazarmă... ― Nu e împăunare, sergent. E o relatare a gândirii tale din acele momente deosebite și soluția pe care ai găsit-o pentru a ieși din impas... Ce vom face în zilele următoare, va fi reluarea aceluiași drum pe care l-ați parcurs acum câțiva ani buni... Din toate cele ce vor urma vor lipsi poate doar boii lui moș Dumitru... ― Atunci știu ce mă așteaptă. Să
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
băutură. De-abia dacă gustă coniacul. Învârti lichidul în pahar și îl adulmecă, ținându-l de picior cu două degete - și se opri atunci când își dădu seama că îl imita pe Gordean. — Domnule Gor... — Domnule Upshaw, am ajuns într-un impas. Așa că permite-mi să-ți sugerez un compromis. Ziceai că semnalmentele mele nu corespund cu cele ale asasinului. Foarte bine, descrie-mi asasinul și eu voi încerca să-mi amintesc dacă George Wiltsie ieșea cu un astfel de individ. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cea a lui Wiggs. Gândindu-se că ar fi bine să zică ceva, spuse: da, ar fi bine, apoi înclină din cap cu oarecare convingere. Asta a declanșat ceea ce a urmat. Spre dezamăgirea lui PC, domnul Wiggs (care fusese în impas la Delhi) l-a abordat când s-au retras să fumeze. I-a spus pe un ton neplăcut, plin de mister, că locotententul PC era un tânăr ale cărui talente se iroseau. Privett-Clampe , care simțea că abia a mia parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
a bloca producția din fabricile de bumbac. Străzile sunt înțesate de muncitori. Doamna Macfarlane și prietenii ei au fost arestați ca să nu poată organiza marșuri și să nu poată ține discursuri, dar în ciuda acestui val de arestări, orașul este în impas. Bobby își petrece dimineața măsurând oasele tibiei cu pastorul Macfarlane, ascultând fără prea multă atenție un plan de estimare a gradului de corectitudine morală la grupurile rasiale nord-indiene și cântărindu-le (postmortem) părți din lobul frontal al creierului. Prin fereastra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
dar nu pot spune cu precizie cât timp i-a mai rămas. Așteptăm ca Hsien Feng să-și recapete cunoștința. Când o face, îl implor să termine de semnat, dar el nu rostește nici un cuvânt. Am ajuns într-un mare impas - împăratul refuză să ia pensula de scris. Eu pregătesc întruna cerneala. Mi-aș dori ca prințul Kung să fie aici. Simțindu-mă neajutorată, încep să plâng. — Orhideea... se aude vocea Majestății Sale: Nu voi putea să mor în pace dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
atât de mult această lume, cu caii și pământul lui, care aveau pentru el o dimensiune metafizică? La ce bun să creezi astfel de eroi, cu un astfel de sfîrșit? Nu, hotărât, trebuie să ferim literatura să intre în asemenea impasuri, fiindcă, să fie clar! literatura de relație se află într-un impas, și nu literatura noastră pe nedrept numită evazionistă. Mă opresc aici, neliniștit. Dar de unde-mi vine neliniștea? Au existat parcă pe lume niște teritorii în care nu numai
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pentru el o dimensiune metafizică? La ce bun să creezi astfel de eroi, cu un astfel de sfîrșit? Nu, hotărât, trebuie să ferim literatura să intre în asemenea impasuri, fiindcă, să fie clar! literatura de relație se află într-un impas, și nu literatura noastră pe nedrept numită evazionistă. Mă opresc aici, neliniștit. Dar de unde-mi vine neliniștea? Au existat parcă pe lume niște teritorii în care nu numai literații, ci întreaga populație, de multe milioane, a unor imperii, trăia în
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
doi ani. Pentru un scriitor care cu zece ani în urmă se gândea cu toată seriozitatea să se lase de scris, aceste performanțe, care nu trebuiesc comparate decât cu el însuși, au desigur o semnificație: sentimentul neputinței de a scrie, impasul, nu sânt totdeauna reale. Dar mă opresc la timp și nu insist asupra acestui subiect. Astăzi se scrie mult și n-am auzit pe nimeni plîngîn-du-se că i-ar fi secat forța creatoare, ca să încurajez prin experiența mea pe alții
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Shingen decât oricine altcineva, iar acum avea peste șaptezeci de ani. De sub fruntea sa albă ca zăpada, îl observase foarte atent pe moștenitorul lui Shingen. — Venerabile maestre, poate crezi că e prea târziu fiindcă lucrurile au ajuns deja în acest impas, dar, dacă modul meu de a administra guvernarea a fost defectuos, te rog să-mi explici în ce fel. Dacă nu am stăpânit disciplina militară cum trebuia, arată-mi o cale de îndreptare. Sunt dornic să mă îndrept. Am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Ashimori i se plângea adesea lui Hideyoshi: — Cu ploile abundente din munți, nivelul apei crește zi de zi. Pare să nu fie nici o cale de a-l bara. Kanbei se dusese în ajun cu Rokuro, să inspecteze locul, și înțelegea impasul în care se aflau. — Curentul e atât de puternic, încât chiar și când împingem în apă bolovani urniți de douăzeci-treizeci de oameni, sunt luați la vale imediat. Când nici măcar Kanbei nu putu reveni cu altceva decât cu scuze, Hideyoshi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nu credea că apusul avea să-i poată îndura asaltul. Un alt factor care-l influențase era îndelungata sa prietenie cu Hikoemon. Ekei și Hikoemon se mai întâlniseră înainte de câteva ori, însă, de fiecare dată, se despărțiseră ajungând la același impas: soarta lui Muneharu. Prin urmare, Hikoemon i se adresă lui Ekei astfel: — Mai devreme, când am vorbit cu Seniorul Kanbei, acesta mi-a spus că Seniorul Hideyoshi e mult mai generos decât pare. A sugerat că, dacă Mori ar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ca Takigawa și Katsuie și ticluise proiecte de a-l ataca pe Hideyoshi, dar nu se așteptase nici un moment să fie atacat de el. Ajuns la capătul răbdării, Nobutaka se lăsă pe mâna vasalilor superiori. Dar, pomenindu-se în acel impas, realizară că nu mai pot dispune de nimic. Vasalii vârstnici nu aveau ce să facă decât să se închine armatei lui Hideyoshi, la fel cum făcuseră vasalii lui Katsutoyo. Mama lui Nobutaka fu trimisă ca ostatică, iar vasalii săi superiori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
folosită după ce se asigurase de autoritatea sa militară și de buna pregătire a trupelor sale. Cu Ieyasu, însă, diplomația nu dăduse rezultate. Nu vorbise cu nimeni despre asta, dar, cu mult timp înainte ca situația să fi ajuns în acest impas, Hideyoshi trimisese la Hamamatsu un om cu următorul mesaj: Dacă vei ține cont de petiția mea de anul trecut către Împărat pentru promovarea dumitale, îmi vei înțelege caldele sentimente față de dumneata. Există vreun movit ca să ne luptăm? În genere, toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Hideyoshi și Ieyasu, ajunsese, în acea perioadă, ca un mare meci al campionatului de sumo și fiecare partener își cunoștea bine rivalul. Atât Hideyoshi, cât și Ieyasu își dăduseră seama, încă de la început, că situația avea să ajungă în actualul impas și fiecare știa, prin propria sa circumspecție, că inamicul nu era un om care să poată fi doborât prin vreun truc ieftin sau paradă de bravură. Dar vai de soldatul cutezător și feroce pe care nu-l mână înainte decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
toate părțile, profesore. Fiecare mai primavaratec răsucește altfel vântul acestor vorbe dubioase, ca timpul nostru dubios. Ar fi trebuit să ai răbdarepentru aventura suspiciunii, profesore, nu te-ai fi plictisit! Necazul suprem al plictiselii, cum îți place să-ți numești impasul, s-ar fi diminuat, cine știe. Ai fi întâlnit noi noduri și capcane, întâmplările și-ar fi dublat triplat fețele, ar fi răsplătit răbdarea. Întâmplarea ar fi dobândit, eventual, un nume, un traseu, să nu mai afli nici un tren potrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
simultan, aceleași interese. Nici aceleași plăceri. Sinuciderile colective sunt rarisime, băiatule. Voi, psihiatrii, la cine vă consultați? La tâmpiții voștri de colegi? Uite, îți ofer fantezia mea. Aiureală, cum vrei s-o numești. Gratis. — Bine, am luat notă. La primul impas, te solicit. Deocamdată, funcționez mulțumitor. — Avantajele sunt extreme. Atunci când imaginația scrutează zona interzisă, perimetrul de protecție, punctul de fisură... — Bine, îmi explici la masă. — Fantezia zurlie, iar a mea ar putea să tindă spre asemenea performanță, poate izbuti acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
retorului cinic al purgatoriului, un «realist al conștiinței» prin grația Puterii. Evident, clocotul de la marginea estică a Europei nu s-a încheiat în 1945, ci a continuat, în condiții schimbate... Care scriitor a analizat, cu atâta necruțare de sine, tragicul impas al intelectualilor sub dictatura comunistă?“ (BEATRIX LANGNER, Süddeutsche Zeitung, Germania, 11 octombrie 1995) * „Plicul negru este unul dintre acele studii atent circumscrise, precise și acide, pe o pânză restrânsă, în care scriitorii est-europeni excelează. Restrângerea devine vastă. Tihna dispare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fie cu ochii pe mine. Să nu mă înțelegeți greșit. Nu e vorba că aș fi dependentă de cumpărături sau ceva de genul. Doar că în urmă cu câteva luni am intrat într‑un fel de... Ei bine... Un mic impas financiar. Un hop, ceva minor - nimic îngrijorător. Dar Suze s‑a speriat foarte tare când a aflat și mi‑a zis că, pentru binele meu, de acum încolo o să‑mi aprobe ea toate cheltuielile. Și s‑a ținut de cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
personal... și va fi, în mod sigur, o provocare. Dar cred sincer că voi fi fericită acolo. Și prietenii mei... -glasul începe să îmi tremure ușor și respir adânc... prietenii mei sunt cei care m‑au ajutat să ies din impas. Prietenii mei sunt cei care au fost lângă mine. O, Doamne, nu‑mi vine să cred. Până la urmă, tot mi se umplu ochii de lacrimi. Clipesc cât de tare pot, pentru a le opri și îi zâmbesc larg Emmei. — Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
umplu ochii de lacrimi. Clipesc cât de tare pot, pentru a le opri și îi zâmbesc larg Emmei. — Așa că povestea mea nu e deloc una despre eșec. Da, am avut datorii; da, am fost dată afară. Dar am ieșit din impas. Mă întorc spre aparat. Și aș vrea să le spun tuturor celor din fața televizoarelor, care se află într‑o situație la fel de dezastruoasă ca a mea... că și voi puteți ieși din ea. Luați măsuri. Vindeți‑vă hainele. Căutați‑vă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
propriul meu destin, vèd foarte clar totul în jurul meu și totuși nu pot face nimic! Nu pot face nimic pentru ea, nu pot face nimic pentru mine! Și, în toatè aceastè nebunie mi se ivește, ca posibilitate de ieșire din impas, șansa de a-mi împlini destinul, de a mi-l aranja în așa fel încât toatè lumea sè fie mulțumitè! E darul de nuntè a lui Angel! Îmi face cadou viața mea, o viațè obișnuitè în care aș putea trèi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]