3,653 matches
-
În cel de-al treilea exemplu, acelasi participiu are valoare verbală, fiind urmat de acelasi pronume personal de persoana I precedat de această data de particulă de acuzativ. De regulă apare verbul, la un mod personal (17 ocurente) sau la imperativ („Păstorește poporul tău” - Mih 7,14; Ps 28,9). Isaia 40,11 dezvolta o amplă comparație a lui Dumnezeu cu un pastor: „Precum pastorul își paste turmă, cu brațul sau adună mieii și îi ridică la pieptul sau, si de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fie soluționate pe temeiul unui Învățământ ale cărui baze metodologice au fost puse cu aproape 300 de ani În urmă. Este inimaginabil ca progresul științei să continue să tolereze predarea și Însușirea științei prin metode neștiințifice sau insuficient fundamentate științific. Imperativul Însușirii științei și tehnicii ne obligă la regândirea modalităților de asimilare a acestora, la trecerea de la metode cu caracter cvasiempiric la metode științifice, la scientizarea, de altfel, a Întregului mod de organizare a Învățării școlare. Ca urmare a acestor cerințe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
formele organizate care vin În sprijinul fiecăruia (cursuri de specializare, de perfecționare, de reciclare etc.), o importanță din ce În ce mai mare Îi revine inițiativei personale, efortul de Învățare continuă depinzând Într-o măsură tot mai mare de opțiunea și responsabilitatea individuală. Subliniind imperativul acestui efort personal, nu putem trece cu vedereasituația nouă În care se află autodidactul de astăzi, spre deosebire de cel din trecut. Și anume, Învățarea prin sine Însuși nu mai rămâne la forma Învățării din trecut, solitară, lăsată la voia hazardului, a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Necesitatea regândirii - în perspectiva unor noi Și rapide transformări ale structurii societății globale - Și imperativele repoziționării - față de nevoile avansate ale conștiințelor ce vor popula această societate - reprezintă stimuli suficient de puternici pentru reacție Și acțiune din partea tuturor sistemelor, organismelor Și organizațiilor planetare. Este contextul care caracterizează Și vine pe undeva să explice preocuparea celor din
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
romantică” și întrețin o neîncredere cronică în științele sociale. Ceea ce mă îngrijorează este nu lipsa de imaginație și seriozitate sociologică a celor mulți, ci extinderea acestor tare la sociologii înșiși. Pentru puțină acceptare socială, sociologii de la noi abdică frecvent de la imperativele care sunt înscrise în însăși natura meseriei lor. De unde vrea sociologul să-i vină legitimitatea în câmpul producției intelectuale dacă afirmă aceleași idei luate de-a gata și neverificate pe care le enunță orice ziarist cu douăsprezece clase sau vreun
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ideologică din jurul educației nu au fost indiferente și nici lipsite de efecte epistemologice pentru sociologia educației. Dimpotrivă, educația a fost unul dintre domeniile vieții sociale în care sociologii occidentali s-au arătat a fi cei mai activi și mai eficienți. Imperativele obiectivității și ale neutralității axiologice nu pot masca relativitatea axiologică a preocupărilor și pozițiilor, chiar științificizante, ale sociologului. Decât să părem că ne disimulăm indiferența sau obediența sub lozinca „științificității”, mai corect ar fi să ne precizăm poziția, chiar dacă susținerea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Viziunea celor doi (Davis și Moore, 1945) despre rolul școlii derivă din concepția generală privind stratificarea socială, rămasă emblematică pentru teoriile din clasa paradigmelor funcționaliste. Societatea este văzută ca un ansamblu de poziții, care sunt definite prin îndatoririle (funcțiile) asociate. Imperativele funcționale, adică nevoile sistemului, sunt: distribuirea membrilor societății în aceste poziții, îndatoririle corespunzătoare trebuind să fie îndeplinite de către indivizii din societate, și ocuparea pozițiilor sociale, ceea ce asigură buna funcționare a sistemului. Pozițiile sociale, asimilabile pozițiilor profesionale, sunt diferențiate după mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
au constituit sursa de inspirație pentru savanții din școala funcționalismului tehnologic. Mai mult, formulările funcțiilor educației în cadrul acestei școli reiau, în alt limbaj, punctul de vedere funcționalist. Pentru tehnofuncționalism, oferta unui sistem educativ puternic dezvoltat este un răspuns la cerințele (imperativele funcționale) ale producției industriale, în condiții de boom economic și tehnologic: - dezvoltarea resurselor umane ale unei națiuni industriale; - selecția și alocarea justă a acestor resurse; - realizarea coeziunii sociale prin transmiterea către noile generații a valorilor centrale ale respectivei societăți. Astfel
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
funcția latentă cea mai importantă a școlii ar fi aceea de a-i pregăti normativ, ideologic pe elevi pentru condițiile întreprinderii economice de tip capitalist. În școală, precum am arătat, elevul învață punctualitatea, disciplina, beneficiile planificării, obiceiuri de muncă responsabile, imperativul respectării superiorilor etc. Profesorii ajung să implementeze inconștient acest obiectiv al școlii prin plasarea problematicii ordinii în prim-planul activității lor didactice, ajungând adeseori să considere obediența un scop în sine. Clasa centrată pe obediență valorizează conformitatea, flatarea profesorului și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ilegal de terți, în asociere cu funcționari publici, ca „informații negre”. Reglementările privind utilizarea informațiilor economice private sunt încă nesatisfăcătoare, iar practica domeniului este la început. După o perioadă de confuzie în ceea ce privește aceste reglementări, este posibil să apară, sub presiunea imperativelor luptei mondiale antiteroriste, un set de legi ce frizează din nou absurdul, ca în vremea lui Ceaușescu. Absurdul ar consta într-o secretizare excesivă a unor informații de piață asociate activității unor organizații publice, astfel încât să existe o deformare a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
tehnologia, modul lor de prezentare și viziunea dezvoltării afacerii. Succesul din Banat și imaginea actuală sunt elementele inițiale pentru extinderea distribuției în zonele limitrofe. Vom căuta acei consumatori preocupați de conservarea naturii și vom încerca să răspundem cu soluții inovatoare imperativelor ecologiste. O asistență personalizată va fi acordată marilor consumatori industriali ce-și ecologizează procesele. Probleme-întrebări și teme de discuțietc "Probleme‑întrebări și teme de discuție" 1. Cum ați scrie misiunea dumneavoastră personală legată de perioada studiilor universitare? Care sunt valorile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acestea îi creează probleme suplimentare. 3. Dat fiind faptul că cele trei game - „tradițional”, „LSS” și „corespondență”- se bazează pe aceleași componente de bază, dar cu finisaje și condiționări - montaje, ambalaje etc. - diferite, rezultă că procesul de producție are două imperative diferite de programare: stabilitate pentru componente, mobilitate pentru gama finală. Ar rezulta două sisteme de programare diferite. O programare săptămânală pentru gama „corespondență” ar mări însă stocurile-tampon intermediare, cu consecințe clare asupra costurilor. Practic, se conturează două, apoi trei segmente
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
într-o expoziție, spre o vitrină cu noutăți din acest domeniu, neglijând un imens televizor alăturat. Cultivarea intereselor elevilor este una din sarcinile principale ale școlii, ele influențând profund și multilateral viața psihică. Condițiile atenției, menționate mai sus, duc la imperative elementare de ordin metodic; alte aspecte importante decurg din studiul procesului percepției. 2. Percepțiatc "2. Percepția" Percepția este cunoașterea obiectelor și fenomenelor în integritatea lor și în momentul când ele acționează asupra organelor senzoriale. Deși oamenii socotesc percepția ca un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a fost întotdeauna impulsionată de tendința de a contribui la formarea „unei societăți americane întemeiate pe principiul valorilor” (Minton, 1988, p. 139), unde identificarea diferențelor individuale aptitudinale și crearea condițiilor educaționale adecvate copiilor dotați cu capacități înnăscute superioare (IQ) deveneau imperative. Semnificativă este desincronizarea proiectelor de cercetare dezvoltate de Terman cu transformările intelectuale - antimaterialismul, antielitismul, antipozitivismul și antiraționalismul - care aveau loc în Europa și care, într-o anumită măsură, însemnau o reîntoarcere la filosofia lui Rousseau. Odată cu ele, prin Bergson, Freud
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o influență dezabilitantă, În special asupra indivizilor cu patologii ereditare latente. În consecință, asigurarea unui mediu sănătos și a unui standard de igienă publică ce ar putea permite eredității să Își urmeze cursul, facilitând astfel progresul eugenic, constituiau tot atâtea imperative. Ministerul Lucrărilor Publice urma să Își canalizeze eforturile În direcția asigurării alimentării sectorului public cu apă, electricitate, lumină și căldură și a Întreținerii unui sistem modern de evacuare a deșeurilor din toate spațiile publice, civice și comerciale. Contractele de construcție
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de o elită intelectuală tehnocrată, aflată pe o treaptă de putere superioară. Atitudinea resentimentară vizavi de cei ce Își câștigaseră averea În timpul războiului prevala peste tot În Europa În anii ’20, În special printre soldații recent demobilizați. În cazul României, imperativul schimbării venea nu de la indivizi care luptaseră În tranșee, ci de la grupuri ce considerau că promovează valori superioare, datorită educației și specializării profesionale ale membrilor lor. Marinescu și alți promotori ai acestei atitudini Încercau, de fapt, să construiască o nișă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
către un accent pe determinismul ereditar și o preocupare pentru puritatea etnică. Lucrările lui Râmneanțu despre secui ilustrează Încercarea eugeniștilor români de a reintegra grupurile aparent indezirabile În corpul sănătos al națiunii. Existau Însă analize eugeniste ce puneau accentul pe imperativul contrar, al excluderii românilor „neautentici”, o categorie În care erau, de obicei, incluși evreii și romii. Autorul eugenist care a exprimat punctul de vedere cel mai explicit În problema evreilor a fost Făcăoaru. Într-un articol publicat În 1938, el
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și anticolectivismului”, pentru a constitui „o elită tehnicistă în sânul aparatului de stat” (Birnbaum, 1978, p. 84). Imediat după cel de-al doilea război mondial, într-un context economic profund modificat, au reapărut concepții „organizatoare” ce vizau subordonarea opțiunilor politice „imperativelor tehnicii”. Tipică pentru această orientare a spiritelor - și a epocii - este mica lucrare a lui Louis Armand și Michel Drancourt Plaidoyer pour l’avenir (1961). Conform autorilor, omul politic „nu trebuie să demonstreze, prin aplicarea ideologiilor, obligațiile care decurg din
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cel public pare să aibă o dublă consecință. Pe de o parte, ele asigură adeziunea la ordinea socială existentă (Suleiman, 1978, 1979, p. 89). Pe de altă parte, ele transformă puțin câte puțin noțiunea de serviciu public, supunându-o unui imperativ al „competenței tehnice”, care nu poate să nu amintească, din anumite puncte de vedere, de ideologia tehnocratică apărută în anii ’30 și reapărută după cel de-al doilea război mondial (Birnbaum, et. al., 1978, pp. 84-85). Elitismul republican În modelul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cei interesați. Așa se explică paradoxul „legii de bronz a oligarhiei”. Organizații menite unui proiect sociopolitic egalitar devin din ce în ce mai inegalitare în funcționarea lor internă, nu în virtutea unei pretinse „naturi umane” de care ar trebui să ne debarasăm, ci în virtutea unor imperative organizaționale și a unor efecte de structură imposibil de neutralizat: creștere, diferențiere și ierarhizare. Mesajul sociologiei pare, în această privință, foarte pesimist, sugerând în fond, concepția arhicunoscută conforma căreia „cu cât se schimbă mai mult, cu atât e mai la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
encratismului și a lăudătorilor lui, dincolo de bine și de rău, credincios principiului că buna etică gnostică este inversul celei promulgate de îngerii trișori - ei înșiși trădați prin ratarea lumii apărute datorită eforturilor lor —; este vorba de aruncarea peste bord a imperativelor sociale de fidelitate, de monogamie, de afectivitate chiar, pentru a te dedica ascezei în cheltuire. Dar, ca orice spirit indiferent, el adaugă că asceza care refuză folosirea trupului este echivalentă cu cea a epuizării. III VALENTIN și „semințele de elecțiune
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
autori și la tezele lor, lucru care pare foarte improbabil, dar el a putut să ia cunoștință de aceste doctrine prin ceea ce spune Luther despre ele, combătându-le în texte dispersate dar numeroase în operele sale complete. O pistă...) 2. Imperativul categoric hedonist. într-un mod aproape ironic, Eloi formulează imperativul categoric hedonist parodiindu-l pe sfântul Pavel. E cunoscut principiul istericului din Tarsus: nu face altuia ceea ce nu vrei să ți se facă. Această morală negativă prescrie o evitare. Filosoful
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dar el a putut să ia cunoștință de aceste doctrine prin ceea ce spune Luther despre ele, combătându-le în texte dispersate dar numeroase în operele sale complete. O pistă...) 2. Imperativul categoric hedonist. într-un mod aproape ironic, Eloi formulează imperativul categoric hedonist parodiindu-l pe sfântul Pavel. E cunoscut principiul istericului din Tarsus: nu face altuia ceea ce nu vrei să ți se facă. Această morală negativă prescrie o evitare. Filosoful meșter de acoperișuri merge mai departe și afirmă, într-o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fericirea de a fi laolaltă cu Dumnezeu - adevăratul bine în cea de-a doua formulare din Despre voluptate - în perspectiva unui creștinism epicurian. Nu trebuie să-l iubești pe Dumnezeu într-un chip stoic, din obligație, în virtutea un fel de imperativ categoric, și nici să-l asculți pentru că el este Dumnezeu, ci pentru fericirea pe care o încerci atunci când ești în apropierea lui, de data asta ca prieten al lui Dumnezeu. Tehnicile de acces la această voluptate țin de asceza clasică
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în registrul naturii, în chiar momentul declarației de independență față de legile sociale. Physis contra nomos, legi naturale contra legilor civile, autonomie și libertate de acțiune contra supunerii, a obedienței și dependenței față de o transcendență juridică, de o morală normativă, iată imperativul categoric al hedonismului antiphonian... Adevăratele plăceri nu se află în tabăra artificiului cultural sau a ordinii societale. Nu civilizația dă măsură hedonistă. Pentru că bogăția ne aservește, onorurile ne obligă, iar familia ne îngrădește. Bunurile la preț în această lume sclipesc
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]