1,303 matches
-
se cuvenea să fie fată mare sau nu. Mintea lor supura, avea acnee ca și pielea de pe frunte și de pe obraji. Buzele crăpate de o fierbințeală obscenă și ochii tulburați, ca de vite, aveau sub țeastă corespondentul unor 117 comenzi imperioase, unor curente de voință cărora nu puteai să nu te supui, dar pe care nu le înțelegeai, nu le deslușeai nici originea și nici scopul. Cât despre obiectul lor, femeia generică, infinită, fără însușiri, ea nu era decât o învălmășeală
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
văzut regimentul? întreabă generalul..." De fapt, în reveriile lor cele mai adânci, adolescenții se imaginează mereu reduși la esența esențelor tainei sexuale: sânt spermatozoizi înotînd fericiți către imensul astru de cleiuri și pielițe care-i cheamă printr-o chemotaxă magică, imperioasă, distrugătoare... De câtăva vreme rămăsesem cu ochii în gol, atent poate doar la insinuarea serii în aerul care prindea un iz cafeniu. Departe, în sala de discotecă, începuseră să încerce microfoanele " Alo. Alo. Se-aude? Pîf! Pîf! Unu. Unu. Unu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
rosti: - Toți avem nume. Dar nu-și rosti numele. Rămase liniștit pe scaun, o copie caricaturală a unei ființe umane, - Am impresia, spuse Gosseyn că prietenii tăi nu sunt egali cu tine. - Noi suntem Troog. Tonul căpătase, brusc, o notă imperioasă. Expresia puterii personale îi sugeră o altă întrebare lui Gosseyn: - Tu ești - ezită - împăratul? Urmă o tăcere adâncă. Fața și ochii erau în continuare îndreptați spre Gosseyn. În cele din urmă, aproape mustrător - i se păru - străinul spuse: - Noi, ființele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
ecosez. Când mi-am împins degetele mâinii drepte sub dunga de sus a chiloțeilor ei, afundîndu-mi-le în părul aspru și cârlionțat... Dar ea se ridică în capul oaselor, îmi luă obrajii în palme și-mi spuse, cu acea expresie contractată, imperioasă, că vrea să facă totul pentru mine. "De data asta vreau, înțelegi? Dar nu aici. Hai cu mine să-ți arăt ceva." Ne-am ridicat, îmbrățișați, și Gina mi-a arătat o ușă stacojie, cu clanță de fier forjat, aflată
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
iar când am încercat să-i luăm obiectele ascuțite, chiar să se muște de mână ca să facă să iasă mica perlă de sânge pe care o privea apoi minute întregi ușurată, fericită. I se întîmpla s-o apuce această nevoie imperioasă pe stradă, în magazine, în vizite. Apuca atunci un ac pe care-l avea mereu la îndemînă și se înțepa cu dibăcie. Mai târziu avea să simtă nevoia de a vedea un pârâiaș din sângele propriu, și atunci se tăia
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
față de puținii parteneri de joacă. Este implicat volitiv când intenționează să facă ceva și ur mează modul propriu de a acționa chiar dacă ceilalți copii au alte alegeri. Este mai puțin deschis spre opiniile altora. Colecționează ilustrate, scoici, are o nevoie imperioasă de ordonare, de sistematizare în plan cognitiv. Îi place să construias că ascunzători, colibe, e un mic Robinson Crusoe. Este foarte serios, rareori râde sau se amuză la jocurile copii lor, nu-l captivează discuțiile libere sau „șuetele” interminabile. Plan
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
care o cultiva mult), și apoi cosea nasturele, în vreme ce Felix îi sorbea parfumul părului ei risipit sub chiar obrajii lui. De la o vreme, nasturii, fiind cusuți prea solid, nu mai cădeau, încît într-o zi Felix, G. Călinescu simțind nevoia imperioasă de a sorbi respirația Otiliei, rupse un nasture și merse la ea. - Mă mir, zise Otilia, doar ți l-am cusut bine deunăzi! Nu-l bănui, sau se prefăcu că nu-l bănuiește, ci numai se arătă supărată de atâta
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-mi drept, nu mă supăr! De ce fugi de mine? Sub imperiul hotărârii lui disciplinare, Felix se apropie de Georgeta și-i sărută mâna. În fond, era tulburat și se temu că nu va fi consecvent. Simți că o forță naturală, imperioasă cere ca relații de acest fel cu femeia să devină normale. Georgeta îi văzu obrazul înroșit și ochii vinovați și-l luă de bărbie (în sine, Felix fu iar înciudat). G. Călinescu - Ce curioși sunteți voi, tinerii, îndrăzneți și plini
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
care simți totuși că îți vine să crezi; sau că, de fapt, crezi în ea fără să-i acorzi încrederea. Este și teama că accidentalul, puzderia de întâmplări care roiesc nevăzut în jurul actului nostru central, poate avea totuși o forță imperioasă și că elementul de decizie, cel pe care contăm, este derizoriu; ba mai mult, că acest element de decizie face și el parte din accidental. Grija este starea îngrijorată că elementul „grijă“, înțeles ca grijă a destinului față de cazul existenței
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
în acest moment decisiv, trebuie făcut ceva pentru care nu mai există prescripție morală. Acum apare în față ceva care nu mai este observabil, acest „trebuie“ în care percepția morală a realității a dispărut. Acest „trebuie“ se exercită în mod imperios, cu o forță de decizie care nu e nicăieri observabilă, pentru că se petrece împotriva a tot ce este observabil, și care nu este decât spiritual „palpabilă“. Care se petrece în acel for interior în care ne simțim mereu datori față de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
intervenția forțată a unui temperament lipsit de nuanțe. Această ultimă remarcă ne și dă un semn asupra tipului de individ care reprezintă tendința de dominare despre care vorbim, și anume: individul care are această apucătură și trăiește constant cu nevoia imperioasă de a se impune ca „șef“ și factor proeminent în orice împrejurare nu este un om cu o bogată viață interioară, ci, dimpotrivă, exponentul unui spirit simplist, inferior constituit. În teatrul grec, funcția măștii avea, printre altele, și un sens
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
gândirea noastră vorbitoare, viața naturală a realității a evoluat; dar trebuie să mai și mărturisim că acest câștig se face în detrimentul unei puteri de viață. Secretul vorbirii constă și în faptul că nu mai recepționăm secretul în starea lui originară, imperioasă și vastă, care nu-și caută, într-o vorbire articulată, un sens derivat. În natură, invizibilul e vizibil, tăcerea stinge aroganța cuvântului. Arta și poezia caută să refacă această receptivitate acută și imperioasă pe care o avea cândva viața. Dar
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
mai recepționăm secretul în starea lui originară, imperioasă și vastă, care nu-și caută, într-o vorbire articulată, un sens derivat. În natură, invizibilul e vizibil, tăcerea stinge aroganța cuvântului. Arta și poezia caută să refacă această receptivitate acută și imperioasă pe care o avea cândva viața. Dar arta și poezia nu caută să o refacă în starea ei directă, originară, ca atunci când totul exista numai în mijlocul naturii, în profuziunea acesteia și înghițit de ea. Arta și poezia presimt această receptivitate
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
cam bulversat spiritele, scoțând o hârtie de douăzeci de lei și voind ca acela ce o ia să o împartă cu câțiva încă. Bineînțeles, s-au repezit mai multe mâini, eu ! eu ! eu !, și ea, intimidată de cererile tot mai imperioase, a dat-o la întâmplare celei mai grăbite. Comentariile triviale ale celor dezamăgiți, care mi-au ajuns la ureche, eu venind chiar în urma doamnei, m-au mâhnit. Chiar m-au revoltat, în acel mod în care de obicei mă revoltă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ochii și-mi lunec palma pe scoarța vreunui copac. E cumplită conștiința singurătății, născută din dorința comunicării unor stări și sentimente simple, omenești... Nu lipsa unei femei am deja relații cu o doctoriță de la sanatorul TBC din apropiere -, ci necesitatea imperioasă a unei prietene pe care s-o simt cu sufletul alături de-al meu..." L-ai citit? întreabă Liliana, uitîndu-se peste umărul lui. Nu. Romanele mari le citești ori înainte de-a se fi pronunțat criticii, ori după ce trec primele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
pe cale regulată și firească și asteptau o întoarcere spre mai bine a sorții de la ceva neobicinuit, estraordinar și miraculos, deci numărul celor făr-de-scăpare nenorociți, celor părăsiți făr-de ajutor, a acelor cu desăvârșire desperați, mărturisea cu tărie părerea că are datoria imperioasă de-a întemeia deplina lor încredere și cea mai intimă a lor speranță asupra unui om atât de evlavios și de însuflețit de Dumnezeu, căci numai de la el - cu mila și ajutorul ceresc - mai poate porni cu siguranță o faptă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
artea reprezintativă este tonul (vocea). Și aci întîlnim două mari piedece prin cari natura pronunță oarecum veto al ei asupra misiunei de actor. Pentru că tonul, deși element natural, e nemijlocitul purtător a ținoarei spirituale, de aceea bara pare și mai imperioasă decât la forma naturală a corpului. Și aci se manifestă obstacolul natural pentru artistul reprezintator în două laturi. Alexandrescu Gh.; Gestianca. Tonul poate să fie necapabil spre-a esprima idealul prin accentul ordinar ce i l-ar fi imprimat natura
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cea mai puternică în soarta ei. Și asta ar sta izolată daca jocul mut nu ne-ar fi preparat pe deplin pentru aceasta. Cu cât vorbirile singuratice înseamnă mai otărît totodată și un act în dezvoltarea patosului cu atât mai imperioasă este cerința mijlocirei prin jocul mut, căci numai prin aceasta se ține la un [loc] firul vieței caracterului. Unitatea caracterului Avizăm la cele două scene mari dintre Othello si Iago (Act. 3, sc. 2) și dintre Macbeth și Lady Macbeth
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru cel care povestește, este mai bine să se limiteze la simpla relatare a faptelor. Așa vom proceda și noi în continuare pentru a elucida catastrofa întâmplată acum cu generalul; căci, oricât ne-am împotrivi, suntem totuși puși în situația imperioasă de a-i acorda și acestui personaj secundar al narațiunii noastre mai multă atenție și mai mult spațiu decât am presupus până acum că trebuie să-i acordăm. Evenimentele respective s-au succedat în ordinea următoare. Când Lebedev, după ce plecase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
altfel, în tot intervalul 1990-2003, balanța comercială agricolă a României a rămas puternic negativă, cu vârfuri în 1990 și 2002. Dacă în 1990 am fi tentați să credem că deficitul de 1.129 milioane de dolari se explica prin nevoia imperioasă de consum a unei societăți tocmai scăpate de comunism, în 2002, valoarea deficitului de 1.269 de milioane de dolari nu face decât să consacre osificarea unui sistem economic impotent, alături de incapacitatea clasei politice de a transforma potențialul natural agricol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în începuturi, o explozie nestăvilită, forma românească de viață suferă de lipsa unui dinamism primordial. Există un păcat originar al României a cărui natură nu e definibilă, dar identificabilă în toate golurile trecutului. Necesitatea saltului istoric apare cu atât mai imperioasă, cu cât depășirea și înfrîngerea acestor insuficiențe originare este condiția lansării noastre în lume. Ce este pozitiv și creator în sufletul primordial al României ne va mâna înainte, oricâte obstacole vom întîlni. Tot ce s-a realizat până acum se
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
criză... Dar era prea tîrziu. Domnul Leonard Își schimbase postura - se aplecase și-l fixa pe domnul Mundy cu privirea. Și cînd vorbi din nou, o făcu scoțînd un murmur, Încordat, pătruns de un simțămînt extraordinar de credință și necesitate imperioasă. — Dragă Horace, zise el, trebuie să mă asculți. Tot ce crezi tu despre artrită nu este adevărat. Nu ești bolnav de artrită. Tu, de fapt, nu simți nici o durere. Nu ești supus acelor gînduri și opinii care se conduc după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
amărăciune, o făcea neîndemînatică și o Întorcea pe dos. Aruncă lucrul și se ridică În picioare. Se duse Încă o dată În bucătărie, căutînd Încă, vag, un bilet. Ajunse apoi la capătul scării Înguste care ducea spre biroul Juliei. Simți nevoia imperioasă de a urca acolo. Nu avea nici un motiv, Își zise, În timp ce urca scara, să se sfiască. De exemplu, Julia nu spusese niciodată că ar prefera să nu se atingă de biroul ei. Subiectul nu apăruse niciodată În discuțiile dintre ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ajutor. Își strânge genunchii la gură și încearcă să se gândească la polo, la avioane și la alte lucruri bărbătești, puternice. Jos, activitatea se amplifică cu fiecare minut care trece. Vânătorii, mai ales cei din clica prințului Firoz, răspund chemărilor imperioase ale naturii. Alții își încearcă brusc puștile, în momentele mai explozive, surprinși de jungla atât de plină de viață. Așezată pe vine într-un tufiș plin de țepi, direct pe linia puștii lui sir Wyndham, Imelda realizează de câte ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
secret.Telefonul din nefericire a scos în evidență tot ceea ce avea să urmeze. Imad o anunță fericit că va sosi cât de curând în România și-i propunea ca loc de întâlnire-Iașul, tărâmul pierdut al studenției lui și avea nevoie imperioasa de glasul ei ca să-și amintească de nouă dimensiune a distanței dintre ei.. Lăură simțise nevoia acută de a-l proteja și nu mințise când îi spusese că în gândul ei va fi doar el. Știa cât de nefericită avea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]