2,489 matches
-
tăieturi prin care ieșeau mâinile. Avea pieptul împodobit cu găitane de fir și cu nasturi de argint aurit, dar, de regulă se purta deschis. Pe peretele Mănăstirii Dochiariu de la Sfântul Munte, în tabloul votiv de la Mănăstirea Slatina, hainele domnești sunt impunătoare. La Athos, Doamna Ruxandra poartă „tradiționala haină domnească fără mâneci a moldovenilor din vremea lui Ștefan cel Mare, prin gurile căreia se strecoară mânecile cămășii (iei) sau rochiei, brodate și ele în flori de fir, alese. De sub coroana neobișnuit de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a păstrat-o acoperământul de mormânt de la Putna, făcut din mătase purpurie. Coroana înaltă lasă să atârne cele două pandelocuri imperiale, iar veșmintele sunt pline de pietre prețioase și de ornamente brodate. Pantofii, ale căror vârfuri se văd de sub șuba impunătoare, au și ei culoarea rezervată împăraților. Curțile domnești au menținut aplecarea spre luxul vestimentar menit să impresioneze. în mai puține rânduri, ce e drept (frecvență mai slabă ce își afla motivații în regimul femeilor impus de niște Aule ce se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
piatră”?). Voievozii munteni continuă să aibă grijă de „viața lor de dincolo”. Vlad Vintilă - omorât de boieri în 1535 - a fost înmormântat în ctitoria sa - Mănăstirea Menedic (terminată de Doamna Rada), într-un lăcaș fortificat și apărat de o incintă impunătoare. între anii 1679 și 1681, Șerban Cantacuzino a ridicat Mănăstirea Cotroceni din București și a înzestrat-o cu generozitate. Mormântul lui („Deci - își amintește Anonimul Brâncovenesc - l-au ridicat cu cinste domnul [Constantin Brâncoveanu] și l-au dus la Cotroceni
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mele] împărătești, a zidi acest hram întru numele arhiereului și făcătorului de minuni Nicolae; fiind egumen Kir Grigorie, în anul 7038, oct...”87), și în inscripția de pe mormântul de marmură (căci locul de veci - zicea Gerges Duby - trebuie să fie impunător și să apere trupul, pentru ca sufletul înviat să-l poată regăsi fără greutate) - (trad.) „[Această groapă e a ] iubitorului de Hristos robul lui Dumnezeu Io[an] Petru voievod, fiul bătrânului Ștefan Voievod, care [s-a strămutat la aceste] lăcașuri și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
închise la noi zăvoarele spre a ascunde femeia începând cam pe la jumătatea veacului al XVII-lea, din timpul lui Matei Basarab și Vasile Lupu, adică din acea epocă în care sunt tot mai frecvente accentele unui ceremonial aulic fastuos (cortegii impunătoare, audiențe solemne, ospețe grandioase). Chiar dacă istoricii din vremurile mai noi au arătat că gineceul bizantin („moștenit” apoi de turci) nu era, în primul rând, un spațiu al închiderii, ci, mai degrabă, un mic imperiu unde împărăteasa guverna în chip absolut
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că am puținéle cuvinte să vorbesc cătră oasele maicii méle. Dreptu acéia mă ertați toți părinții și frații miei, că făr’ de ertăciunea voastră nu voiu putea grăi”. Mobilul ales de Voievod pentru zidirea laudei aduse mamei sale este simplu, impunător însă prin măreția lăuntrică a esenței sale pur omenești: necurmata trudă și osteneală ale femeii mame, transfigurând, prin „umanizare” firește, sentimente și atitudini eterne precum dragostea, generozitatea și spiritul de sacrificiu. Un loc comun intrinsec recomandat de retorică, utilizat cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
oraș despre care auzisem atât de multe lucruri și care depăși cu mult așteptările mele. Nu voi vorbi aici despre Încântătoarea amplasare a orașului, nici despre palatele, bisericile și clădirile sale publice de-a dreptul magnifice. Nu voi descrie nici impunătoarea priveliște a apelor maiestuos curgătoare ale Nevei și nici multitudinea diferitelor Înfățișări exterioare ale unor lucruri care au fost descrise deja de alții Înaintea mea. Mă voi referi numai la o singură Întâmplare deosebită, care făcu ca șederea mea În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
66. 40. Corp calcaros situat dorsal sub pielea exemplarelor de Sepia officinalis, cf. US Dispensatory, pp. 1585-1586. 41. „Land of the Five Rivers” este numele tradițional al zonei, prezent În fiecare relatare de călătorie. Lafont a publicat În 2001 un impunător volum despre Ranjit Singh ca Lord of the Five Rivers (Oxford University Press, New Delhi). 42. Honigberger - și acesta e unul dintre puținele reproșuri care i s-ar putea aduce - nu menționează cine i-a desenat sau pictat planșele. În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
deseori menționat de Caraka (scr. hiògu), tocmai pentru că e probabil să fi trăit În aceeași regiune cu două milenii Înainte (G.J. Meulenbeld, HIML 1999, IA, p. 100). Ùoăa, ministru de Finanțe (la 1573-1599) al lui Akbar și autor al unui impunător tratat enciclopedic (inclusiv medical, În care apar și plante menționate de Honigberger), se născuse la Lahore. 290. În original: copperas. Cf. US Dispensatory, p. 1192. 291. Contaminare Între sensul ceremoniei rituale hinduse și cel al invocațiilor către diferitele divinități. 292
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de vedere al naționalității Îl precedă. Cum spune Întâmplător Filstich, „(...) să răsfoiască, cei ce pot (...) pe Gürtler despre Începuturile lumii (...) și vor afla felurite lucruri bune de cercetat și judecat privind toate acestea”2. Am arătat mai demult 3 că impunătorul volum al lui Nikolaus Gürtler, Origines mundi ad modum historiae universalis (Amsterdam, 1708), este nu numai o sinteză istorică din care s-a Învățat mult, ci și un tipar de formulare a problemelor unei imagini a Asiei (antică și religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nostimade răsar și informații ce pot interesa istoria literară. Printre scenele amuzante și rostirile cu șart, la care condeierul face urechea pâlnie, se deslușesc fizionomii, siluete care, preț de o clipă, capătă viață. Cele mai multe se regăsesc în „mediul înălțător și impunător al Junimii”, pentru care S. nutrește aproape un cult. În articolașele lui mișună, de altfel, tot soiul de „reminiscențe junimiste”. O „istorie anecdotică” (cum o definea Șerban Cioculescu) este lucrarea, de minuțioasă documentare, Figuri din Junimea. Din destăinuirile unor membri
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
copaci foarte mari.” Se cere elevilor să precizeze dacă este corect enunțul. Vor răspunde afirmativ. Li se va cere apoi să caute alți termeni care pot înlocui adjectivului mare. Pot obține următorul text: „Copilul spuse că a văzut o casă impunătoare, cu , cu odăi spațioase, cu o sală de mase foarte încăpătoare, cu ferestre largi, cu o curte întinsă, plină de copaci uriași.” În acest fel elevii vor observa că descrierea este mai plastică. Datorită capacității de nuanțare, sinonimele ne ajută
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
Sute de case cu valoare istorică din Marea Britanie nu ar mai fi fost astăzi decât niște ruine sau ar fi fost demult demolate dacă nu ar fi fost valoroase pentru turiști. Nu au fost salvate în acest fel doar casele impunătoare și castelele. Beamish Museum, lângă Newcastle, este un muzeu în aer liber care cuprinde un mare număr de clădiri cu un aspect umil, cum ar fi colibele minerilor și magazine datând de la începutul secolului XX. Aceste au fost salvate de la
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
Eminescu, Buc., 1981, p. 675 footnote> La fel au fost îmbrăcate și domnișoarele de onoare ale Măriei Sale. Și aceasta, pentru că Regina Elisabeta avea o activitate binecunoscută de promovare a portului popular românesc. Castelul Peleș surprinde prin silueta lui veselă și impunătoare. În străinătate acesta este cunoscut mai mult sub numele de Sinaia pentru că de află lângă acest oraș. Castelul Regal nu se vede din oraș și prin urmare călătorul trebuie să urce până la locul unde este ridicat pentru a-l putea
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
gală și camerele elegante rezervate invitaților de rang mai mic. Camera de culcare a Majestăților Lor de afla lângă budoarul și biblioteca Reginei.<footnote Mite Kremnitz, op. cit., p. 120 footnote> Înfățișarea întregului interior al Castelului Peleș era bogată, măreață și impunătoare după cum amintește și Regina Maria, dar treptele întunecoase, geamurile nestrăvezii, draperiile sumbre, ca și la București, nu răspândeau în jurul lor veselie.<footnote Maria Regina României, Povestea vieții mele, vol. II, Ed. Moldova, Iași, 1991, p. 58 footnote> Din toate sălile
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
iar notele din final aduc alte numeroase informații. Astfel, apar texte substanțiale despre viața lui Iacob Negruzzi, despre Titu Maiorescu, Eminescu, Duiliu Zamfirescu, N. Iorga, Vasile Pârvan, Simion Mehedinți. Colecția a fost apreciată superlativ, unii comentatori considerând-o „cea mai impunătoare operă de istorie literară”, „cea mai bogată culegere de scrisori literare românești”. Mai puțin importante sunt traducerile lui T., datând de la începuturile activității sale. A transpus câteva piese de teatru - C. F. Hebbel, Maria Magdalena, Franz Grillparzer, Străbuna (1914), Ludwig
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
textul ne arată că Theaitetos se afla în preajma descoperirii algebrei (cu 1000 de ani înaintea arabilor!). 15. Socrate nu aduce doar un elogiu superficial mamei sale. În text este folosită expresia genaía" te kai blosurav", care înseamnă „caracter nobil și impunător”. Găsim și în Republica (Opere, vol. V, în traducerea lui A. Cornea, p. 338) expresia gennaiás te kai blosyras. Ultimele două epitete sunt folosite în mod neobișnuit. Grecii nu le utilizau decât pentru a-i caracteriza pe bărbați. A spune
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Opere, vol. V, în traducerea lui A. Cornea, p. 338) expresia gennaiás te kai blosyras. Ultimele două epitete sunt folosite în mod neobișnuit. Grecii nu le utilizau decât pentru a-i caracteriza pe bărbați. A spune „femeie nobilă” și „femeie impunătoare” presupune o ironie. Socrate nu se dezminte nici când este vorba de mama sa. Dar, în context, este vorba și despre o amuzantă autoironie - care, de altfel, străbate întregul dialog (vezi, în acest sens, P. Chantraine, Dictionnaire étymologique de la langue
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acordat 2 000 de burse (sursă: Platon, Cristian, 1985). Nu erau examene prea numeroase, dar majoritatea erau foarte grele (se citează cazul unui student de la istorie care a promovat un examen abia la a douăzecea prezentare). Am intrat în clădirea impunătoare a universității ieșene, ca student în primul an (la secția de filosofie), în octombrie 1947, după un examen scris de admitere cu totul formal. De atunci și până astăzi (cu excepția stagiului militar) am trăit aici toate problemele vieții universitare, încât
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
îngustului cerc al „specialiștilor”, plasată la capitolul „istoria literară universitară”, capitol apăsat de prejudecata aridității solemne și pedante, concurată masiv de baroca, exuberanta, seducătoarea Istorie... a lui Călinescu, minimalizată sau ocultată de călinescofilii à outrance și (re)editată târziu, opera impunătoare și modernă a lui P. nu s-a bucurat de influența pe care o merita. Istoricul literar este și autorul unei literaturi de imaginație, în cea mai mare parte rămasă în manuscris. Tot ce s-a publicat deocamdată, în „Tribuna
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
secția traducători (1952- 1956) și Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”, secția pictură (1964-1970). A fost profesor de limba și literatura franceză, literatură universală, istoria artei, desen și matematică la câteva licee din București (1956-1990). Apariția, în 1992, a unei impunătoare lucrări în trei volume a lui R., Baudelaire. Existență și creație, a fost socotită de Al. Piru un eveniment. Autorul ei s-a documentat patru decenii, a cercetat sute de monografii și studii apărute în străinătate și în România, periodicele
RADULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289101_a_290430]
-
Vârgolici, B.P. Hasdeu și folclorul, ALA, 1997, 375; Datcu, Dicț. etnolog., II, 130-131; Micu, Ist. lit., 732; Teodor Vârgolici, Jurnalul lui Grigore Nandriș, ALA, 2000, 503; Daniel Cristea-Enache, Posteritatea lui G. Călinescu, ALA, 2001, 563, 564; Constantin Trandafir, O biografie impunătoare, „Pagini literare”, 2002, 12; Teodor Vârgolici, Publicistica politică a lui B.P. Hasdeu, ALA, 2002, 601; Teodor Vârgolici, „B.P. Hasdeu sau Setea de absolut”, ALA, 2002, 604; Teodor Vârgolici, Scrierile din exil ale lui Pamfil Șeicaru, ALA, 2003, 652; Dan Mănucă
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
du sud-est européen”, „Vieața nouă”, „Viața românească”, „Byzantion” ș.a. A mai semnat P.N. Papahagi-Varduna, P.P. Varduna. Personalitate a filologiei române, cu o „operă vastă, care ocupă o poziție de neschimbat în istoria culturii aromânești” (Matilda Caragiu Marioțeanu), autor al unor impunătoare tomuri, precum Românii din Meglenia (1900) și Meglenoromânii (I-II, 1902), P. este, totodată, autor al unor contribuții fundamentale la cunoașterea folclorului aromân: Din literatura poporană a aromânilor (1900) și Basme aromâne (1905). În prima, bogatul sumar cuprinde folclorul copiilor
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
nu este numai delectarea, ci și instrucția morală. Ținta ar fi luminarea spiritelor prin adevăr, frumusețe, noblețe, respingându-se tot ce apare înjositor, ridicol sau artificial. În viziunea lui P., măreția unui spectacol nu e de conceput în afara unor decoruri impunătoare, a costumelor bogate și adecvate, a unei muzici armonioase. Autorul dramatic este lipsit însă aproape cu desăvârșire de înzestrare. Piesele sale, pline de înălțătoare sentimente patriotice, sunt compuneri ocazionale, evocând Unirea, omagiind câteva figuri de domnitori (Moartea lui Constantin Brâncoveanu
PASCALY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
câteva școli generale, apoi, din 1967, într-un liceu clujean. Colaborează cu traduceri din literatura română la revistele „Igaz Szó”, „Korunk”, „Tiszatáj” (Szeged) „Híd” (Novi Sad), „Nagyvilág” (Budapesta), „Irodalmi Szemle” (Bratislava) ș.a. Transpune cu predilecție proză contemporană, publicând un număr impunător de volume. Debutează editorial în 1968, cu transpunerea unui volum de schițe și nuvele de Vasile Rebreanu (Talita Kumi). Apoi realizează varianta maghiară a romanului Lunga călătorie a prizonierului de Sorin Titel (1975), tălmăcește trei romane de Anton Holban (Romanul
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]