1,914 matches
-
fără nici o legătură cu subiectul, Fii liniștită, n-o să uit de cumpărături. Marta înțelese că bărbatul vorbise față de martori, colegi de muncă, poate un superior care venise să inspecteze dormitorul, de aceea trebuise să se prefacă, pentru a evita curiozitățile incomode, sau chiar periculoase. Centrul fusese organizat urmând un model de strictă compartimentare a diverselor activități și funcții, care, deși nu erau și nu puteau fi complet etanșe, comunicau între ele numai pe canale unice, adeseori greu de identificat și descâlcit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
și, în sfârșit, dacă era suficient de prost ca să-și imagineze că, pe viitor, relațiile lui cu Centrul și cu șeful departamentului de achiziții, comerciale și personale, vor fi o continuă și perenă mare de roze, sau, așa cum cu o incomodă precizie și amar scepticism întreba eschimosul, Crezi tu că mă vor iubi veșnic. În clipa aceea amintirea Isaurei Madruga se ivi în mintea lui Cipriano Algor, se gândi la ea ajutându-l la munca din olărie, însoțindu-l la Centru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
e frig, spuse, și merse să pună mai mult lemn în foc. Marta se simți mișcată observând meticulozitatea cu care el punea trunchiurile noi peste așchiile în flăcări, atent și scrupulos ca unul care s-a obligat, ca să alunge gândurile incomode, să-și fixeze toată puterea de concentrare asupra unui detaliu fără importanță. N-ar fi trebuit să reiau subiectul, își spuse, mai ales acum, când a spus că va merge cu noi la Centru, pe lângă asta, presupunând că ei s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
strecură ușor între un capăt al băncii și peretele lateral și se așeză. Descoperi că nasul lui nu risca să se julească de cărămizile refractare, și că genunchii, deși mai avansați în plan orizontal, erau și ei feriți de rosături incomode. Mâna, în schimb, putea să ajungă la perete fără nici un efort. Or, chiar în momentul când degetele lui Cipriano Algor erau cât pe aci să-l atingă, un glas din afară spuse, Tu n-ai de ce să aprinzi cuptorul. Ordinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
tată atât de bun pentru că își dedicase viața efortului de a-i ajuta pe alții, dar era oare posibil ca lui Laurence să-i pese de omenire doar la scară mare în detrimentul capacității de a accepta slăbiciunile individuale, concrete și incomode? Își aminti de celălalt lucru pe care-l spusese Jack, cum că rolul familiei era ca oamenii să aibă grijă unii de ceilalți. Dar, pe de altă parte, oare Jack avusese într-adevăr grijă de propria sa familie? Să ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
o mulțime de oameni pe care nu i-am mai văzut În viața mea. Numai În clipa În care ne tîrÎm picioarele pe scări În sus Îmi dau seama cît de obosită sînt, cît de al dracului de strîmtă și incomodă e rochia mea, cît de tare Îmi doresc În clipa asta să mă prăbușesc pur și simplu pe un pat și să dorm o sută de ani. Din fericire pentru Dan, Îmi revin cînd deschidem ușa a ceea ce eu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
vină și să-mi mulțumească. Nu răspund, dar, după cîteva minute, ies din magazin, cărînd prețiosul pulover Într-o pungă mare. CÎteva prăvălii mai jos, găsesc niște pantofi cu toc foarte frumoși, niște papuci cu barete subțiri și ridicol de incomozi. Nu o să-i port niciodată, de-abia de pot să merg În ei. Și, În ciuda tuturor acestor considerații, În cîteva clipe s-au adăugat și ei colecției mele. Ce naiba fac? Niște farduri noi, o pereche de cercei, după care, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
tufiș mărăcinos și ne-am cățărat într-un copac mare, aproape de drum, punând pe fugă păsările ce dormeau de obicei acolo. Ne-am așezat pe ramurile mai groase, cu spinarea sprijinită de trunchi, încercând să găsim poziția cea mai puțin incomodă, în așteptarea zorilor. Trecuse de miezul nopții, când, în loc de gâfâit de lupi, am auzit zgomot de copite și scârțâit de roți. Anunțate de o tremurătoare geană de lumină roșiatică, s-au ivit câteva umbre de cai. Alaiul era deschis de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ținea departe de copii și de ea. Amorțit și nemulțumit, Antonio Încercă să-și revină, Întinzându-se pe scaun, dar era puțin spațiu, și el era Înalt, iar genunchii i se Înțepeneau În volan și papucii În pedale. Din cauza poziției incomode, avea oasele fărâmate, de parcă ar fi fost bătut. Trecuse de unu, de-acum nimeni nu se mai mișca, știa că noaptea asta nu avea s-o mai vadă. Ar fi putut să se Întoarcă acasă, să se trântească În pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de locuri diferite, și, uneori, se Întorcea târziu acasă, după ce gura aceea spartă care era bunica Olimpia Îl trimisese deja de mult la culcare - și atunci, prin somn, abia simțit, Își dădea seama că mama se Întindea În patul acela incomod, și rămânea acolo cu buzele cufundate În părul lui, fără să poată adormi, căci risca mereu să cadă jos. — Hakuna matatta, Kevin, acum trebuie să plec, repetă Emma, desprinzându-se cu părere de rău din acea Îmbrățișare. Camilla realiză că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe Tatăl Sfânt. Intră În spatele altarului baroc. Nici urmă de bărbatul pe care trebuia să-l aibă mereu În fața ochilor. Pe o măsuță din fier forjat străluceau două lumânări. Apoi, În penumbra densă, Îl descoperi. Onorabilul Îngenunchease pe o scăriță incomodă din marmură În fața primei capele de pe stânga. Privea absorbit o pânză Întunecată care ocupa Întreg altarul. Antonio Își desprinse privirea. Se simțea stânjenit invadând intimitatea acelui om care În fața lui nu mai avea nimic intim și nu-i putea ascunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
moment. Nu voia să-i vorbească. Când l-a văzut, nu i-a spus nimic. — Atunci Înseamnă că voia doar să-i ducă acasă. Nu mai locuiește cu el. — De unde știi? — Știu. Elio Își Întinse piciorul, aproape paralizat de poziția incomodă În care Îl ținuse. Îi păreau absurde insistențele Camillei. Iar teama ei Îi părea morbidă. Nu-și imaginase niciodată că Îl cunoștea atât de bine pe fiul lui Buonocore. Nu știa că sunt prieteni. Dar, la urma urmelor, ce știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
înjurând în timp ce trăgea cu greu la o parte capacul ruginit. — Mai cu viață, din încheietură, Lurchie, îi recomandă Bez, că n-a mai deschis-o nimeni de când hău. Lurch urni cu greu capacul, susținându-l cu încheieturile, într-o poziție incomodă. Are o tonă! gâfâi el. Da’ puneți și voi mâna, ce stați! Luai o bucată de lemn de pe masa de lucru a lui Bez, o vârâi sub capac, ca să-l țină deschis. Lurch lăsă capacul jos, cu grijă, răsuflând ușurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
plajă, el a venit și a cuprins-o de mijloc. A început să o mângâie, să o sărute. - Toată noaptea m-am gândit la noi, nu prea am putut să dorm. - O, Doamne, asta din cauză că ai stat într-o poziție incomodă, eu nu m-am mișcat de pe pieptul tău. Mă simțeam atât de bine! - Nu, Sina, sunt foarte fericit cu tine! Nu mai mergem la plajă, mergem după amiază. Mai stăm în cameră până la ora mesei. - Da, și eu voiam să
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
fi rostit doar aprecierea că „darwinismul este o uriașă elucubrație, mincinoasă și tendențioasă”, adică ceea ce cred și eu, și tot ar fi fost o culpă gravă pentru politruci ca să te marginalizeze și să se spună perpetuu despre tine că ești incomod, indezirabil și dușman Înrăit. Deci, fii demn! Ia aminte că eu, din demnitate, am refuzat să primesc vreodată primă, spunând la orice loc de muncă, de fiecare dată, când am fost Înscris pe o asemenea listă, că nu vreau să
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
victor37>: mda. A fost un sex de tot rahatul... <maya32>: eu nu am simțit nimic, am plins tot timpul <victor37>: ba da, ai simțit. Dar nu ți-a plăcut, nu ai avut orgasm <maya32>: da, m-a durut. A fost incomod... <victor37>: și cum a rămas? <maya32>: m-a dus în tabăra. Mi-a dat 50 americani <maya32>: mi-a zis să-mi țin gură, că oricum nu mă va crede nimeni <maya32>: și că dacă mai vreau, îmi dă 30
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
nu aveau de ce să fie triști, se născuseră În familii Înstărite: poate nici nu trebuiau, unii dintre ei, să muncească vreodată, se născuseră În rai. Ce avea să spună Lars? La asta se tot gîndea Thomas. Se aștepta la Întrebări incomode; pregătise, pentru unele previzibile, răspunsuri liniștitoare, dar aproape nici unul corect; doar el trebuia să știe, cu adevărat, despre ce este vorba. Un studiu despre evoluția inseminărilor artificiale, asta trebuia să rețină, În rezumat, Lars; pentru o mai mare precizie a
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
grele. I-ar mai fi ferit, cît ar fi putut, pe urmași de drogurile dure. Ce să le mai spună despre cele ușoare, de vreme ce planeta era tot mai măcinată de cele admise, alcoolul și tutunul? Era mai degrabă un cetățean incomod Thomas, un mic junghi, nelocalizat precis, În trupul viguros al nației, de care acesta nu avea cum să scape; poate nici nu trebuia: Thomașii țineau trează o anume vigilență; aduceau un plus de vigoare unui organism social tot mai solicitat
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
se Întîmpla tot mai rar. Nu prea mai era nevoie să tot despoaie, În minte, stoluri de fetișcane, ca altădată; fătucile umblau acum aproape ca pe plajă - străzile, vara, erau pline; pentru nenumărate adolescente, Îmbrăcămintea devenea un accesoriu tot mai incomod. Nițel sucit, Thomas Începea, tot În gînd, să le acopere coapsele cu fuste ceva mai potrivite, chiar și pulpele; În ultima vreme, și gleznele; drapa În rochie lungă, de seară, cîte o despuiată, așezîndu-i la bretea o crizantemă; dintr-o
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
funcții de responsabilitate. Să nu vi se pară ciudate vorbele mele. În momentele de «criză» ale Bisericii, adică în epocile în care «judecarea» faptelor era crucială, viața consacrată a fost antidotul trădărilor oficiale ale evangheliei, a fost un adevărat ghimpe, incomod și salutar, o profeție pentru întreagă comunitate eclezială. Din punct de vedere istoric, viața consacrată apare în jurul secolului al IV-lea într-un efort extrem, nu pentru a-i pune în afara legii pe idolii nimicitori ai săracilor - la o astfel
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
există numai în Spania și Rusia.) Cine se pătrunde de revelație nu mai poate tolera nimic în afară de absolutul ei și de realizările lui instituționale. Un om religios - adică unul care-și definește clipele vieții prin religie - este ființa cea mai incomodă, cea mai inumană din câte se pot închipui. De aceea, un popor religios, adică fanatic, profetic și intolerant, chiar dacă este lipsit de capacitate politică, își deschide un drum în lume datorită pasiunii lui religioase. În Rusia secolului trecut, biserica s-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
implicații politice interne și internaționale, Îi deruta pe liderii comuniști și, mai mult decât atât, Îi irita, prin imposibilitatea de a fi „prinsă” Într-o schemă ideologică, rigidă, de tip leninist. De aici o anume antipatie generală față de un subiect incomod. Unul dintre conducătorii Comitetului Democratic Evreiesc, Gh. xe "Chiriță"Chiriță, remarca Încă În 1945 o realitate ce se va perpetua În timp: „Când se aude și la U.P. șeste vorba de Uniunea Patrioților, organizație din sistemul creat de P.C.R.
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
întîlnim aici o anomalie care "depășește în mod evident alcătuirea mulțimii"448. Tabloul schițat de noi este cel bun întrucît ne revelează esența acesteia. IV Hipnoza nu apare în tablou întrucît a devenit o ipoteză inutilă. Chiar dacă rămîne o enigmă incomodă, este de acum înainte una de care ne putem lipsi cînd explicăm dinamica maselor. Rolul ei este luat de psihanaliză care ne furnizează în același timp imaginile și conceptele necesare. În psihologia mulțimilor, nu avem de a face cu halucinația
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
scaune (sau cu picioare de scaun), cu parul, cu bâta, lovituri cu bastonul de cauciuc la testicule, lovituri în stomac, bătăi la palme și la tălpi cu bastonul de cauciuc; lovire de calorifer; strivirea degetelor la ușă; smulgerea părului; postúri incomode: arestații erau siliți să stea într-un picior (uneori supravegheați de un câine-lup), pe vine, să țină un creion cu bărbia, să sprijine cu nasul tabloul lui Ceaușescu (!), să facă genuflexiuni, să stea într-o mână, să sară ca broasca
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
demn de acest nume. În afară de căldură, ne putem ajuta pielea să elimine toxinele și prin frecționare. Pentru aceasta este recomandată folosirea unei mănuși din iarbă de mare. Este adevărat că la început acestă practică poate părea într-o oarecare măsură incomodă, dar, cu timpul, pielea și proprietarul ei se obișnuiesc. Practicând o asemenea frecționare zilnică pe tot corpul, vă ajutați pielea să respire permițându-i să înlăture stratul de celule moarte. Nici un fruct și nici o legumă nu pot acționa ca o
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]