4,313 matches
-
figurilor arhetipale".205 Spre deosebire de miza filozofiei, de a afla "ce este", mitul răspunde la întrebarea "cine este", "personificând, filtrând, apropiind și însuflețind adevărul într-un teatru figurativ": "narațiunile mitice nu sunt doar niște istorisiri care prezintă niște fapte la modul indicativ, ele tăinuiesc, în structura lor, un imperativ. Ființele mitice, prin ceea ce li se întâmplă, devin niște actori existențiali, care deschid orizonturi și induc atitudini normative. Imaginarul mitic nu este, așadar, doar un dat ludic sau contemplativ, el poate deveni cu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
are ca obiectiv fundamental sprijinirea reformei din aceste țări, este responsabilitatea guvernelor acestora să stabilească de comun acord cu Comisia care sunt sectoarele prioritare care necesită acordarea de asistență prin intermediul acestui program. Odată stabilite, prioritățile sunt înscrise într-un Program Indicativ semnat de către Comisie și de către guvernul țării beneficiare. După ce Programul Indicativ PHARE a fost semnat, urmează pregătirea Propunerilor Financiare pe sectoare, cu sprijinul Comisiei Europene. Înainte ca acestea să fie aprobate de către Comisie, ele primesc avizul Comitetului de Administrare PHARE
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
guvernelor acestora să stabilească de comun acord cu Comisia care sunt sectoarele prioritare care necesită acordarea de asistență prin intermediul acestui program. Odată stabilite, prioritățile sunt înscrise într-un Program Indicativ semnat de către Comisie și de către guvernul țării beneficiare. După ce Programul Indicativ PHARE a fost semnat, urmează pregătirea Propunerilor Financiare pe sectoare, cu sprijinul Comisiei Europene. Înainte ca acestea să fie aprobate de către Comisie, ele primesc avizul Comitetului de Administrare PHARE al Comisiei. Acesta este format din reprezentanți ai statelor membre ale
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Z. Stancu- Desculț, capitolul brazdă îngustă și adâncă) Stilul lui Rebreanu este caracteristic pentru proza obiectivă. În relatarea faptelor, scriitorul încearcă să se detașeze, fără a lăsa să se întrevadă participarea lui afectivă. Frecvența verbelor, alternând gerunziul cu conjunctivul și indicativul, imperfectul cu perfectul compus, dominant fiind imperfectul ( timpul narațiunii, care sugerează durata), dă dinamism textului, prezentând imaginea mișcării dezordonate a oamenilor, care, cuprinși de panică, "fugeau”, " se îngrămădeau”, "se împrăștiau”, "goneau”, "se târau”. Caracterizarea mișcării se realizează tot prin verbe
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
încât acesta să fie "complet, exact și credibil"; este incitativ atunci când invită cititorul la "lectura integrală a textului"; este funcțional, când introduce, spre exemplu, un text care reprezintă continuarea "altui text publicat într-un număr anterior"71. În cazul nostru indicativ 9 din Ilustrația 2 șapoul este atât informativ, cât și incitativ, întrucât, pe de o parte, precizează clar care este subiectul articolului, iar, pe de altă parte, invită cititorul la lectură prin prezentarea unor informații incomplete. În sfârșit, pagina analizată
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
punctează și V. Georgescu, după o scurtă perioadă de détente care a durat între 1965 și 1971, directivele edictate de N. Ceaușescu cu privire la chestiuni concrete ale trecutului național se precizează în indicații din ce în ce mai specifice. După 1974, directivele depășesc "sfera teoretică, indicativă pentru a pătrunde în detaliile trecutului și ale științei istoriei" (Georgescu, 2008, p. 66). Partidul, și din ce în ce mai mult încarnarea sa umană în persoana secretarului său general, regulează munca istorică prin îndrumare și instrucțiuni normative statuate în plenarele PCR. Producția istorică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care guverneaz] imperativele comune, cât și într-o alt] serie de reguli care guverneaz] alte cuvinte modale deontice precum „se cuvine” sau „trebuie” în sensul lui moral, care se g]sesc aproximativ în aceeași relație cu imperativele că și modul indicativ cu celelalte moduri (Hâre, 1981, p. 23). Aceste cuvinte nu sunt specifice discursului moral, așa c] ar putea fi necesare reguli suplimentare pentru discursul moral în particular. Dar acest fapt r]mane deschis pentru moment (vezi Hâre, 1981, pp. 52
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
clișeizată al cărei sens concesiv se îmbogățește cu valoarea unui cuantificator universal de liberă alegere (oricare, orice, oricine, oricât, oricum). Clișeul indiferent + relativ are o distribuție similară cu a compuselor pronominale sau adverbiale, însă formula cu relativ tolerează atât modul indicativ, cât și modul condițional, spre deosebire de compusele cu ori-, care preferă condiționalul. Observ cu surprindere si indignare ca se încearcă implicarea mea într-o afacere, indiferent care ar fi aceea ("Adevărul", august 2002). Indiferent ce se întâmplă, întotdeauna se găsește cineva
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
OTV, 14.V.2008; nu vor apare Europa FM, 22.V.2008) și ale derivatelor verbului a plăcea (displăcea, complăcea): nu v-ar displace (TVR 2, 13.III.2008); s-ar complace (TVR 2, 17.XI.2007); de asemenea, la indicativul prezent al verbului a se complăcea - le suportăm, ne complacem (Radio România Actualități, 18.III.2008). 2.1.2. La imperativ, accentuarea pe sufix în loc de radical ar părea să indice o regularizare analogică de sens contrar: verbele cu infinitivul în
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
din câmpul semantic al zgomotului. 5.Indică procedeul artistic din structura: vâjâie prin vijelie. 6.Transcrie patru termeni formați de la interjecții onomatopeice. 7.Evidențiază, prin două enunțuri, sensul denotativ și conotativ al cuvântului pustiu. 8. Explică folosirea verbelor la modul indicativ, timpul prezent. 9. Comentează rolul expresiv al interjecției din final. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA INTERBELICĂ Testul nr. 69 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pe umăr Și steaua nopții, cea dintâi. (Ion Pillat, Cules) 1.Scrie două expresii/ locuțiuni care conțin verbul (a) duce. 2.Menționează sinonimele cuvintelor: amurg, flăcăi. 3.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 4.Motivează utilizarea verbelor la modul indicativ, timpul prezent. 5.Precizează tipul de lirism existent în text. 6.Interpretează două figuri de stil diferite. 7.Prezintă semnificația titlului, în relație cu textul literar. 8.Evidențiază două caracteristici ale tradiționalismului. 9.Ilustrează două trăsături ale descrierii, pe baza
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
superioare la învățătură ci și acomodarea respectivului copil la grupul școlar asimilarea unor valori sociale corespunzătoare vârstei. Prin urmare, spunem că un copil s-a adaptat școlar optim dacă atât rezultatele lui școlare cât și comportamentul lui în școală sunt indicative și ale cotelor superioare. Între reușită și adaptare există o corelație destul de ridicată, ele nu sunt sinonime, ci ultima are o sferă de acoperire mai largă. Un copil poate să aibă rezultate școlare bune, dar poate prezenta dificultăți de adaptare
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
vaccinuri. De obicei apăreau supradozarea , se prepara cantitatea de toxine și de viruși și se administra la un număr redus de copii, pentru a se realiza planul, se repeta vaccinarea mai repede decît era necesar, tot pentru a se realiza indicativele de partid, se utiliza cred eu, în timpul testării subcutanate o cantitate mai mare de tuberculină solicitînd mai mult organismul uman. 84 Factori psihici ce agravează evoluția bolii După părerea mea infecția cu HIV are în spate o traumă psihică ce
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
cu deficiențe de auz, în special cei mari și hiopoacuzicii, folosesc într-o măsură mai mare și cu mai multă dezinvoltură și naturalețe limbajul verbal. Participanții cu deficiențe de auz de vârstă mică, preferă să comunice mai mult acțional, acțional indicativ ori mimico-gestual, utilizând în general gesturi naturale simple, ușor de înțeles plasate în context. Uneori, pentru a se face înțelesi își exemplifică cerințele inițiind, ori executând o activitate, sau pur și simplu impunându-și voința. Auzitorii de vârstă mică au
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
în alertă. Atunci au avut loc câteva evenimente. După 22 decembrie. Misiuni și diversiuni S.B.: Pe 22 decembrie când a fugit Ceaușescu de unde v-ați informat? Cum ați comentat acest fapt? L.M.: Sarcina BIM-ului era să acționeze la niște indicative pentru apărarea depozitului de muniții de la Codru, unde se aflau rachetele navale P21, P22. Când s-a dat indicativul, dispozitivul de apărare a depozitului a fost întărit cu militarii noștri. Depozitul este situat pe lângă calea ferată și se pare că
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
personal de persoana I cu modalizatori epistemici (eu cred că), verbe dicendi (eu zic/spun că) în structuri propoziționale în care diferitele grade de asertivitate se marchează prin omiterea/postpunerea/antepunerea subiectului (cred că/cred eu/eu cred), prin opoziția indicativ prezent/indicativ imperfect/condițional (cred/credeam/aș crede, zic/aș zice/ziceam) sau prin absența/prezența unor atenuatori ai pronumelui (l-am dus la medici de familie/l-am dus și io la medici de familie, 31); (ii) folosirea unei
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de deportare*. în 1932-1933 nu s-au înregistrat „decât” 268000 de deportări, adică de opt ori mai puțin decât planul trasat de Stalin*. Procedura pusă la punct în 1937 dovedește trecerea la raționalizare și se bazează pe enunțarea unui cadru indicativ de obiective categoriale, iar apoi pe traseul ascendent al informațiilor urcând de la organizațiile locale către vârf, fapt care duce la adoptarea de către centru a unui plan imperativ. Stalin desemnează marile categorii de populație care trebuie arestate, împușcate sau deportate, ceea ce
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
merem (mergem); lipsa consoanei ge, nu schimbă sensul, dar diminuează efortul în exprimare. Alte forme verbale populare, mai răspândite decât cele din anumite zone mai restrânse sunt cele în care verbul a fi este întâlnit folosit în vorbire la prezent indicativ cu structura redusă la două sau chiar la un singur sunet, în funcție de forma afirmativă sau negativă a comunicării. Se spune pentru verbul este - îi ( El îi acasă) sau chiar i, (nu-i acasă, pentru nu este), sau îs (sunt) ori
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
constituie în materializarea verbală, lingvistică a acestei modalități de indicare a interlocutorului și de relaționare a acestuia cu locutorul, coordonatelor verbale (de tip nominal, pronominal sau interjecțional) ale comunicării putîndu-le fi asociate și elemente de ordin nonverbal și paraverbal (gesturi indicative, mimică, direcție a privirii, ton etc.), cu rol în facilitarea (auto)identificării destinatarului mesajului (eventual, din mai mulți potențiali interlocutori existenți într-o anumită situație de comunicare). Adresarea este prezentată, în literatura de specialitate, nuanțat - ca operație de,,desemnare", dar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
presupune un anumit timp operativ (infinitezimal, desigur) pentru a fi realizată. În limbi precum cele romanice, se pot distinge trei momente constitutive (care au fost numite de G. Guillaume cronoteze) în derularea acestui timp, corespunzînd modurilor infinitiv - participiu, conjunctiv și indicativ; în prima cronoteză, actualizarea este interceptată la început printr-o imagine-timp cu o reprezentare virtuală (a merge, mers), fără înscrierea ei într-o epocă (trecut, prezent sau viitor), în cea de-a doua, actualizarea este observată în desfășurare, oferind prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
imaginea-timp o reprezentare sumară, ce corespunde modului conjunctiv, prin care subiectul deprinde fluența timpului (ascendența și descendența), fără divizarea timpului în epoci, pentru ca, în cea de-a treia cronoteză, actualizarea să furnizeze imaginea-timp cu o reprezentare foarte precisă, corespunzînd modului indicativ. Prin urmare, pentru G. Guillaume, modurile sînt etape ale actualizării imaginii-timp cu ajutorul verbului. Praxematica produce o reinterpretare în cadrul acestui model al mișcării gîndirii la actualizatorul imaginii-timp, propunînd ordinea virtual, fluent, precis, deoarece, dacă actualizarea infinitivului este mai rapidă decît a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pentru singular la care să se adauge desinențe. De altfel, este un fenomen ușor de observat faptul că unele forme flexionare se pot lexicaliza, intrînd în clase morfologice deosebite de cea inițială, precum auz și văz, cu originea în prezentul indicativ singular de persoana întîi al verbelor auzi și vedea. La fel se prezintă situația în cazul adverbului predicativ poate, o formă a verbului a putea, sau cu operatorul pragmatic poftim, de la verbul a pofti. Ca atare, granița dintre formele flexionare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
are sau nu are referent, ceea ce implică renunțarea la a pune problema adevărului în cazul ei. Mai mult decît alte enunțuri, cele ale povestirii pun deci problema adevărului lor, căci obiectele despre care relatează sînt inobservabile. Narațiunea, care folosește prezentul indicativ, selectează și ierarhizează însă faptele, în funcție de apariția lor, înșiruite temporal și logic. Acest aspect este totuși depășit de faptul că cel care povestește poate fi suspectat că spune "istorii", subînțelegîndu-se că, în vreme ce istoricul recurge la probe documentare, naratorii obișnuiți recurg
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și de reluare, și împrumută elementului anaforic referința lui actualizată. În cazul cataforei, situația este similară, dar are particularitatea că elementul lexical autonom urmează celui neautonom. Atunci cînd referentul se află direct în anturajul fizic, fiind precizat printr-un gest indicativ sau printr-o determinare (parțială) prin completări atașate cuvîntului deictic se realizează o referință deictică. Există și o referință demonstrativă, atunci cînd termenii referențiali nu sînt specifici și nu au autonomie referențială (fiindcă au slabă saturație semantică). V. actualizare, anaforă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un semn caracteristic pentru un grup specific de eredopatologii. Defectele genetice ale acestei condiții patologice predispun la manifestarea diferitelor tipuri de cancer. Cele mai bine studiate asemenea sindroame sunt sindromul Bloom, anemia Fanconi și ataxia telangiectazia. Sindromul Bloom (BS) are indicativul MIM McKusick 210900. El se exprimă încă de la naștere prin deficiențe de creștere, nou-născutul având în jur de 2000 g greutate și o lungime a corpului sub 40 cm. Adultul atinge în jur de 150 cm înălțime a corpului. Alte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]