2,105 matches
-
Să considerăm următoarele enunțuri, rostite des de diverși actori sociali în diverse împrejurări 361: • Guvernele țărilor bogate trebuie să facă mai mult pentru statele lumii a treia. • Este inacceptabil din punct de vedere moral ca procesul globalizării să distrugă culturile indigene din țările lumii a treia. • Internetul nu ar trebui să fie supus cenzurii sau altor reglementări restrictive în nici o țară a lumii. • Brazilia ar trebui să oprească despăduririle din jungla amazoniană pentru a elimina o cauză posibilă a încălzirii globale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
există un interes crescut pentru utilizarea terapeutică a unor plante medicinale (folosite de secole în diferite țări) în tratamentul diabetului zaharat. Eficiența acestora a fost demonstrată de numeroase studii controlate. Produsul Fitodiab reprezintă o pulbere micronizată, tabletată din următoarele plante indigene: afin, dud alb, păstăi uscate de fasole, mesteacăn. Principiile active sunt numai parțial cunoscute. Dintre acestea, antocianii și unele guanidine fac parte funcțional din clasa biguanidelor, cu a căror acțiune se aseamănă cel mai mult întrucât nu stimulează secreția de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
firme de a-și deschide filiale "peste mări", în țări cu o toleranță a standardelor etice mare (începând cu criteriile de definire a corupției, a transparenței și terminând cu cele ale poluării, defrișării sau ale drepturilor omului). Invariabil însă, reprezentanțele "indigene" ale firmelor multinaționale aduc în țările-gazdă, pe lângă gale de premiere a organizațiilor neguvernamentale, și locuri de muncă, și infrastructură, și educație, și multe alte beneficii. De ce afacerile de astăzi trebuie să fie și morale? Care este diferența între afacerile de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
scris o istorie despre Biserica Catolică din Valahia (1679). Războiul austro-turc (1716-1718) a însemnat pentru Valahia luarea în stăpânire a Olteniei timp de douăzeci de ani, de către austrieci. Ei au avut proiecte mărețe: înființarea unui seminar pentru formarea preoților catolici indigeni și un gimnaziu latino-german la Craiova, o episcopie catolică la Râmnicu-Vâlcea, etc. Dar aceste proiecte nu s-au mai putut realiza deoarece a izbucnit războiul ruso-austriac (în 1736). Austriecii au năvălit în Muntenia, au ocupat între alte localități și Târgoviște
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
nici mănăstiri; în locul lor au venit călugării pasioniști. În Moldova însă, franciscanii conventuali și-au continuat în mod strălucit drumul misiunii lor, organizându-se în provincie canonică (în 1895) cu zece parohii, răspândind credință și cunoaștere, acum și prin intermediul franciscanilor indigeni, crescuți în umbra bravilor misionari italieni. Ei au întreprins activități culturale de amploare, au înființat școli, seminarii, noviciate și orfelinate, au făcut publicistică de calitate (ca revistele: „Viața”, „Aurora franciscană”), editată chiar la ei acasă (dețineau tipografia „Serafica”). De la înălțimea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a propus Congregației „De Propaganda Fide” să instaleze un episcop italian în Moldova, vorbitor de limba română, și, de asemenea, să le acorde un ajutor bănesc de 600 de scuzi pentru înființarea unui seminar, în care să fie pregătiți preoți indigeni. Papa Inocențiu al XI-lea (1676-1689), nu numai că i-a sprijinit pe misionarii franciscani din Muntenia, Moldova și Transilvania, dar l-a avut în aceste teritorii pe franciscanul diplomat Ioannes Baptiste Del Monte (din neam nobil, vorbitor de multe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Nu-mi place." În general, se consideră că cele două secole de ocupație normandă au fost hotărîtoare în evoluția limbii engleze, fiindcă atunci au pătruns numeroase elemente franceze, încît engleza modernă ar fi în mare parte un amestec între engleza indigenă (anglo-saxonă) și franceză. În realitate însă, influența franceză, importantă și foarte vizibilă la nivelul vocabularului, este superficială în raport cu cea exercitată de limba invadatorilor scandinavi din nordul Angliei. Aceasta a fost posibil deoarece, după încetarea conflictelor, scandinavii și autohtonii au fost
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în care unele limbi europene moderne nu au adoptat unii dintre acești termeni sau au în circulație, alături de ei, sinonime constînd din elemente proprii. Astfel, limba germană a preluat din latină cuvintele Konzept și Notion, dar uzează deseori de cuvîntul indigen Begriff, încît perspectiva oferită de limbile clasice se poate valorifica numai indirect. Uneori, termenii științifici, mai ales în limbile germanice, sînt cuvinte ale limbii comune cu semnificații specializate, încît statutul lor în limbile care le vehiculează este dat de limba
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
alte origini ar trebui, în prin-cipiu, să preia cuvîntul mouse, dar, dintr-o reținere față de împrumuturile din engleză, francezii pot fi tentați să-l "tradu-că" prin souris [su΄ri], realizînd astfel un calc, prin adăugarea unei semnificații noi unui cuvînt indigen, după modelul corespondentului englez. Limba română a preluat însă, o dată cu semnificația ce trimite la dispozitivul de calculator, și forma lingvistică originală, pe care a adaptat-o grafic: maus. Fiind un fenomen foarte răspîndit și în același timp controversat, traducerea a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Între 1950 și 1960 se realizează într-un ritm rapid decolonizarea celei mai mari părți a Africii. Trei state sînt implicate în această zonă: Regatul Unit, Belgia și Franța. Primul reușește să facă un transfer progresiv al puterii către elitele indigene de pe teritoriile aflate în posesia sa. Astfel își obțin independența Gold Coast, devenită Ghana sub conducerea liderului naționalist Nkrumah și al cărei proces de emancipare va servi de model întregii Africi anglofone, Gambia în 1958, Nigeria în 1960, Tanzania (fostele
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
lesne învinse, când acesta principii vor fi fost recunoscute în România și când rasa hebraică va ști că nu are de nicăieri nimic de așteptat decât de la propriele sale si lințe și de la solidaritatea intereselor sale cu cele ale populațiunilor indigene. D. Waddington termină insistând ca aceleași condițiuni de ordine politică și religioase, indicate pentru Serbia să fie impuse și statului român. Principele de Bismarck, făcând aluziune la principiele de drept public în vigoare după constituțiunea Imperiului german și la interesul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
-s "alese") mă inhibă. Într-un fel e tare bine! În modul acesta nu voi scrie niciodată impresionat de capodoperele altora, "după lecturi" altfel spus. De multe zile încerc să repricep morala budhistă, cea brahmanică, confucianismul, șamanismul și alte "teorii" indigene. Mă descopăr dorind să știu totul. Și această dorință de cîștigare a imposibilului mă face oarecum absurd. Nu incongruent și straniu, dar suficient de personal pentru a fi privit ponciș. Voi încerca să intru cu tractorul prin manuscrise, voi alege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
altă reuniune doamna din Hawai, În costum popular local, așa cum descrie minunat Blasco Ibanez, În romanul său 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 44 „Voyage d’un romancier autour du monde”, ne prezintă o serie de dansuri indigene. Recoltează unanime aplauze. Am coleg și pe inginerul Smith, venit cu soția și fetița tocmai din Uniunea Sud Africană. Mă asigură că oricând pot găsi bun plasament În țara sa, dar gândul meu este tot la Bărăganul ialomițean; deseori acasă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
dat nici fonduri, nici conferențiari. Gorovei atunci a demisionat și mi-a cerut să fac la fel, ceea ce am făcut. Astfel că Ateneul s-a născut mort. Acesta e istoricul său. 2) Da. Voi selecta și voi trimite Muzeului scrisori indigene și străine. 3) Ca să afli de familia Doinei Bucur, scrie avocatului Ionescu din Călărași (poate Caracal, n.E.D.), fostul ei soț. (Nu știu, dacă s-a recăsătorit, sau mai trăiește. Trebuie Încercat. Nu-i știu nici numele mic, dar și orașul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
doi lideri. În ambele piețe, Ceaușescu i-a arătat lui Gorbaciov de câtă abundență alimentară beneficiau bucureștenii. În cele două fabrici, lui Gorbaciov i s-au prezentat fluxurile de producție, cu accente deosebite pe soluțiile novatoare, rezultate în urma cercetărilor științifice indigene. Conform programului, urma un soi de miting al prieteniei româno-sovietice, în spațiul Sălii Congreselor. Aici a apărut marea surpriză, inclusiv pentru mine, când am constatat că, deși mitingul urma să se desfășoare peste câteva ore, oaspetele avea să expună și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ceva. Doar câțiva turiști străini, cu multe femei în grup, s-au oprit mai demonstrativ să-l pozeze și filmeze, fără însă să facă comentarii. Mi s-a părut chiar că aceștia fuseseră avertizați de prezența exponatului uman, evident un indigen incaș. Erau multe ciudățenii în Lima, din păcate eu le descopeream cu greu, fiind foarte ocupat cu îndeplinirea misiunilor clar definite de șefii mei din București. Așa-zisul timp liber era mai mult ocazional decât programat, în funcție de oportunitățile care apăreau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
i-a smuls ceasul de la mână, zgâriindu-l până la sânge pe colegul nostru. Oprișan, un bărbat înalt, atletic a reacționat imediat, luând o țeavă metalică de lângă scaun și, strigând, a coborât din mașină și alergă să-l prindă pe hoțul indigen care ajunsese la zebră și continua traversarea calm ca și când nimic ilegal nu făcuse. Intuind ce vrea să facă șoferul păgubaș, ceilalți șoferi îl avertizau în cor "Te mata, te mata" (te omoară, te omoară). Din partea opusă a șoselei, în întâmpinarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
nădăjdui noi, românii? Să fim cunoscuți peste graniță nu neapărat printr-o prismă diferențială (cu toate că avem o sumă de tradiții de valabilitate internă, a căror cinstire se impune dincolo de sloganurile "globalizării"), ci prin ceea ce reprezintă, în cele mai bune creații indigene (și avem destule astfel de creații, nu mai prejos de cele ale Vestului), un numitor comun al universalității. Să păstrăm simțul proporțiilor. Nu am fi realiști dacă am socoti că am putea impune (decât poate în vederile hipertrofiante ale protocroniștilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aurul, s-au isterizat și au pus de un jaf și de un genocid ale căror proporții înfioară și azi. O mărturie din secolul șaisprezece, pe când se cucerea America, spune că după trecerea prin foc și spadă a unei localități indigene de către europeni, au rămas în urmă mii de cadavre arse, ciopârțite, desfigurate. Un preot care însoțea pe "cuceritori", pentru a înfige steagul creștinismului între "sălbatici", a strigat: "Nu vreau să văd tabloul acesta de infern! Atunci închide ochii, i se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din aceste frivolități, care constituiau amuzamente pentru cercurile deseori de snobi în donațiile medicilor ieșeni. De la început s-a evitat excesiva facilitate vulgarizatoare. Se adună în schimb o nouă colecție de minerale în 1835 donată de doctorul Kiriacopol, 20 minerale indigene de către spițerul Abrahamfi. Este de subliniat, încă o dată, aspectul inedit la acea dată de cercetare autohtonă. Un dr. Zipser din Neusohl se înscrie se înscrie printre donatori în 1836 cu o altă colecție de minerale, un spițer Weikum cu 200
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
1. Datele oferite de doctorul Volfanger confirmă și completează informațiile de care dispunem asupra unor aspecte medicale și sanitare ale epocii. Tabloul schițat de el este destul de sumbru, reflectând realități social-economice determinate de crunta exploatare a populației muncitoare de către boierimea indigenă și de către ocupanții străini. De altfel, în celebra lucrare a lui Constantin Vârnav (teza de doctorat susținută la Buda, în 1836) Rudimentum physiographiae Moldaviae (Scurtă fiziografie a Moldovei), sănătatea publică a Moldovei este caracterizată în termeni destul de asemănători. Primul moldovean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
lui apariție. Alt mesaj era „veniți să ridicați un pachet de alimente alterate”, ceea ce însemna că un deținut și-a încheiet pedeapsa și trebuie preluat din închisoare. În principal, activitatea noastră era legată de studierea stimulării creșterii și valorificării stufului indigen Fragmites Comunis Trinius, din care se făcea hârtie la Chișcani, celebra luptă biologică dintre stuf și papură, ultima fiind nedorită, preluarea și extinderea stufului italian Arundo Donax care crește enorm de mare ajungând la 5-6 metri, fapt care făcea să
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
așa că trebuie să apelăm la dovezile arheologice sau antropologice sau la cunoștințele dobîndite prin intermediul studiilor lingvistice. Este evident că triburile slave au străbătut peninsula, pătrunzînd în sud pînă în Pelopones, ba chiar și în insula Creta. În multe regiuni, populația indigenă a fost obligată să se retragă pe dealurile sau în munții îndepărtați. În zonele muntoase ale Greciei și Albaniei, o populație cunoscută sub mai multe nume vlahi, aromâni, cuțovlahi sau țînțari -, a rămas aici pînă în zilele noastre. Aceștia vorbesc
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
treptat conștient de durerile multora și le-a făcut loc În ființa sa. TÎnărul bărbat, care ne face să zîmbim la Început, cu absurditățile și nebunia lui, devine În fața ochilor noștri tot mai sensibil, pe măsură ce ne povestește despre complexa lume indigenă a Americii Latine, despre sărăcia poporului său și despre exploatarea la care sînt supuși oamenii. În ciuda tuturor acestora, el nu-și pierde simțul umorului, care, În schimb, devine mai fin și mai subtil. Tatăl meu, „ése, el que fue“ („eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
alt Cuczo, care Înlocuiește fortăreața distrusă: un Cuzco cu acoperișuri cu țiglă colorată, caracterul său uniform fiind Întrerupt de cupola unei biserici În stil baroc; și cînd orașul trece În plan secund, se mai arată doar străzile Înguste și locuitorii indigeni Îmbrăcați În costume tipice, toate În culorile locale. Acest Cuzco te invită să fii un turist ezitant, să privești lucrurile superficial și să te relaxezi, bucurîndu-te de frumusețea cerului plumburiu de iarnă. Și mai e Încă un Cuzco, un oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]