2,126 matches
-
istoric al instituției Adunărilor reprezentative de stări, George de Lagarde 12. Spre deosebire de E. Lousse, care prezintă concepțiile parlamentariste în antiteza celor corporatiste, G. de Lagarde analizează fundamentele corporatismului trasând o linie de demarcație între acesta și individualism. În concepția sa "individualismul" și "corporatismul" sunt două noțiuni străine Evului Mediu 13. Desigur, sunt străine, în aceeași măsură în care denumiri pentru diverse științe, chiar, au apărut ulterior unor preocupări clar manifestate. Termenii au însă o mai mică importanță: ei se opun de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din Paris. În esență, este vorba de redescoperirea gândirii sale morale și politice: o concepție morală despre ordinea politică, despre supunerea părții întregului și a individului Cetății, concepția Cetății perfecte, sistemele de guvernare, critica monismului totalitar etc. În ceea ce privește distincția între individualism și corporatism, Aristotel a elaborat teza preeminenței, a priorității ontologice a întregului asupra părții 17. Ea reprezintă o adevărată Chartă a corporatismului medieval, replica filosofică a ideii de corporație elaborată de juriști. Concepția lui Aristotel definește aspectul corporatist al sintezei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
corpuri, ordine sau stări, Adunări reprezentative suprapuse într-o ierarhie bine structurată, caracterizează evoluția procesului pe plan european 74. Sistemul ierarhic corporativ relevă că cele mai vechi corpuri s-au constituit fără a întâmpina rezistență, într-o societate în care individualismul a degenerat în anarhie și ale cărei elemente reclamau o reacție pozitivă. Pe o treaptă superioară, această acțiune se materializează în constituirea și împărțirea societății politice în ordine sau stări, trăsătură fundamentală a regimului de stări (Ständewesen), care succede societății
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
care a întărit economic și politic nobilimea și elementele de vârf ale burgheziei în formare, primind noi domenii în Finlanda și în noile provincii cucerite. În ceea ce privește instituția Adunărilor de stări din Suedia, progresul față de celelalte două Țări Nordice este evident. Individualismul, care în Danemarca și Norvegia a ținut mult timp în funcțiune regimul majorității, a permis în final adaptarea în Suedia în cadrele echilibrului stărilor și a rivalității claselor în fața tronului a ideii generale de egalitate, în virtutea căreia "doi înseamnă mai
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Eu prin Tu. Perceperea și relaționarea cu Celălalt, nevoia de recunoaștere din partea lui nu sunt altceva decât forme ale cunoașterii și realizării de sine: "spre voi mă apropii de mine însumi". În acest sens, s-a putut vorbi adesea despre individualismul sau chiar egotismul lui Ioanid Romanescu, de puține ori s-a amintit însă faptul că acest egotism implică și ideea de spectacol. Marian Popa sugera, spre exemplu, nevoia poetului de spectatori care să asiste la abilele sale înscenări poetice: "Un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
franceză este renumită prin contradicțiile și inconsecventa să, produs al unui temperament caracterizat prin combinația de sânge rece și cap fierbinte, simțul practic, dar sedus de artă, utopie, vis127. Alte calități ale francezului moștenite de Pariziana sunt realismul și ingeniozitatea, individualismul și indisciplina, senzualitatea și vanitatea, sociabilitatea, simțul echilibrului și al măsurii, caracterul jovial și optimist. Dar pe fundalul unui caracter care poate fi numit stabil al francezului, parizianul se caracterizează că tip instabil, curios și ironic, cu reputație de persoana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
inversează rolurile în geometria baletului intim, devenind agent activ al scandaloaselor povești de amor, de adulter și divorț. Toate acestea vorbesc atât despre o continuă liberalizare a societății și individului, cât și despre elasticitatea unei culturi. În faza capitalismului victorios, individualismul triumfă și molipsește cu spiritul sau subiecții timpului. Prin această se explică, în mare măsură, faptul ca Pariziana funcționează ghidată de ego-ul sau, instituind trăsături definitorii, cum ar fi egoismul (satisfacerea tuturor dorințelor), egotismul (preocuparea doar pentru propria persoană, siguranța
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cum ar fi egoismul (satisfacerea tuturor dorințelor), egotismul (preocuparea doar pentru propria persoană, siguranța în poziția centrală în universul sau, disprețul profund pentru semeni, dorința de a-i domină pe ceilalti) și egocentrismul (ambiția exagerată). Morală să se întemeiază pe individualism și se manifestă proeminent într-un egoism pasional. Deoarece nu crede într-un sentiment adevărat sau în comunicarea cu un altul, viața ei se reduce la propriul orizont și imagine. Majoritatea Parizienelor dau dovadă de curaj, nu dau înapoi înaintea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
să place dans l'Etat. Autrefois, leș Gauloises légiféraient, leș Anglo-Saxones aussi, leș épouses des Hurons faisaient pârtie du Conseil. L'œuvre civilisatrice était commune. Îl fallait toutes y concourir, et substituer enfin à l'égoïsme la fraternité, à l'individualisme l'association, au morcellement la grande culture" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.322]; "L'affranchissement du prolétaire, selon la Vatnaz, n'était possible que par l'affranchissement de la femme. Elle voulait son admissibilité à tous leș emplois, la recherche de la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
evidente decât pe o demonstrație logică. Printre aceste lucrări, cea a lui E.Marc Lipiansky are meritul de a prezenta un ansamblu mai amplu de trăsături ale parizianului: vivacitate, deschidere, spontaneitate, nervozitate, instabilitate, frivolitate, grație, diletantism, obsesia modei, spirit rebel, individualism, gust, elegantă, rafinament, necesitate de excitare și de divertisment [p.96]. Alte surse menționează de asemenea versatilitatea, spontaneitatea și deschiderea parizienilor. Parizianul se caracterizează prin gustul și renumitul sau chic parisien, si este predispus spre lux, exces, rafinament. Consultând și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
munca (salariații). Întreprinderea produce pentru a vinde, căutînd să-și maximizeze profitul; b) piața. Capitalismul este o economie descentralizată în care prețurile orientează și ajustează comportamentele ofertanților și solicitanților. 2. Structurile mentale și culturale. Aceste structuri poartă drept nume: a) individualismul: individul primează asupra Statului; b) utilitarismul: orice act este ghidat printr-un calcul ce consistă în maximizarea interesului urmărit și minimizarea neîmplinirilor; c) așa-numitul "spirit al capitalismului" (în sensul dat de Max Weber): reușita materială pe pămînt este un
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
la depuneri) printre cele mai mari din lume. Acest spirit asociativ, cooperativ, e prezent peste tot (pînă și Patronatul cu sindicatele încheind o asociație, nemaiînre-gistrîndu-se o grevă generală din 1898), fiind expresia cea mai fidelă a identității lor naționale. Între individualismul anglo-saxon și etatismul german, scandinavii au adoptat această formulă cooperatistă, asociativă, chiar corporatistă. Aceasta presupune și un spirit de solidaritate extraordinar. Nu există "eu am", ci "noi avem"; deși ființa umană e așezată în prim-plan, ea este înțeleasă mai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de a trece dincolo de suprafața "mitului" și de a-i vedea componentele sociale, mentalitare și, nu în ultimul rînd, psihologice. Individul american are, indubitabil, o specificitate a lui, derivată din evoluția în interiorul unui sistem lipsit de obsesiile colectiviste ale Europei. Individualismul său nu e egocentrism (dimpotrivă!), ci dorință de a interacționa cu istoria în mod direct, fără "medierile" etatiste ale comunităților tradiționale. Ilf și Petrov îl cunosc nemijlocit pe acest ins ilustrativ, care, banal ori sofisticat, sărac sau bogat, simplu ori
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
literare și artistice și diferitele manifestări ale canonului. În perioadele în care dominantă este "tendința spre normativitate (clasicismul și neoclasicismele) canonul este explicit și respectat, dar, în mod oarecum paradoxal, nu joacă un rol distinctiv important. Dimpotrivă, în epocile de individualism și diferențiere, canonul corespunzător, deși puțin vizibil, părând chiar absent, are, în realitate, o importanță crescută: funcția lui legitimatoare este extrem de căutată, de râvnită"26. Această permanentă reconsiderare a problemei canonului, de o flexibilitate uneori surprinzătoare, este reluată de Bloom
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în poezia Anei Blandiana, susținută la Sibiu, în 2009, fiind coordonată de prof. univ. dr., D.H.C. Victor Grecu și care, așa cum anunță și titlul conține o analiză stilistică a poeziei acestei mari autoare. Având ca premisă, ideea conform căreia: "Nu individualismul exacerbat, nu sentimentul prăpăstios al damnării, nu diferențierea șocantă de limba domină creația sa, ci o integrare subtilă, o continuitate oportună, menite a inspira încredere în puterea de supraviețuire a sufletului colectiv 141", autoarea realizează, pe parcursul lucrării, un periplu semiostilistic
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
întreaga activitate sufletească (literatura, arta, filosofia etc.) și provoacă în domeniul politic cruciadele, adică expansiunea occidentului spre orient, iar, pe de altă parte, în domeniul social, forma specifică a feudalității, de origine germanică sau nu, în orice caz expresie a individualismului social, după cum stilul ogival este o expresie a misticismului". 15Ibidem. 16Vezi Iulian Boldea, Canonul literar. Limite și ierarhii, disponibil online la: http://www.viataromaneasca.eu/arhiva/58 viata-romaneasca-3-4-2009/34 ancheta/282 canonul-literar-limite-si-ierarhii.html/accesat iunie 2010. 17Cornel Ungureanu, Geografie literară, Timișoara, Editura Universității
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
modest și în antifrază cu DC Enache, Concert de închidere, dar nu văd nici un motiv pentru care cortina să fie trasă, fiindcă plăcerea cu care Elvira Sorohan citește literatură e stenică, dătătoare de viață. La fel e și atitudinea de individualism pregnant, cu personalitate, pe care cartea o sugerează: o viață de om autoarea nu a pactizat cu nimeni, nu a intrat în falange și nu și-a surdinizat opiniile pe motivul unor solidarizări conjuncturale, ci a trăit independent, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și Béatrice Nauwlaerts (Paris), 1963. 87 Analiza noastră a posibilelor și imposibilelor lumii creștine se sprijină în special pe lucrările lui Louis Dumont, care propune conceptele de "individ în afara lumii" și "individ în interiorul lumii". Vezi: Louis Dumont, Essais sur l'individualisme, éditions du Seuil ("Points essais"), 1983. 88 Louis Dumont, 1983, p. 50. 89 Jacques Le Goff, La Naissance du Purgatoire, Gallimard ("Folio histoire"), 1981. 90 Max Weber, L'Ethique protestante et l'esprit du capitalisme, Plon ("Presse pocket"), 1967. 91
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
o mașină? Automobilul și caracterele sexuale secundare 33. De ce reclamele arată uneori modele de automobile care seamănă cu ființele umane? Antropomorfismul în publicitate 34. De ce sigla „Publicitate” care precede mesajele publicitare este uneori scrisă cu monede? Bani, amorsare comercială și individualism 35. De ce ritmul imaginilor este crescut în reclame? Frecvența imaginilor și stimularea memoriei 36. De ce aveți chef să cumpărați o pizza după publicitatea de seară? Senzația de foame și capacitatea de memorare 37. De ce copilul dumneavoastră vrea să meargă la
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o mașină? Automobilul și caracterele sexuale secundare 33. De ce reclamele arată uneori modele de automobile care seamănă cu ființele umane? Antropomorfismul în publicitate 34. De ce sigla „Publicitate” care precede mesajele publicitare este uneori scrisă cu monede? Bani, amorsare comercială și individualism 35. De ce ritmul imaginilor este crescut în reclame? Frecvența imaginilor și stimularea memoriei 36. De ce aveți chef să cumpărați o pizza după publicitatea de seară? Senzația de foame și capacitatea de memorare 37. De ce copilul dumneavoastră vrea să meargă la
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cotidiene, dar mai ales în fața reclamelor. Studiile au arătat că lumea reclamelor provoacă fenomene de memorizare inconștientă, de dorință de dominare a celuilalt, de nevoie de identificare cu aceste simboluri sau mărci. Aceleași studii au arătat raporturile dintre bani și individualism, manipularea imaginii corpului de mass-media. Dar nu e cazul să ne alarmăm. Cel mai adesea primim aceste mesaje fără a și ce efect au asupra neuronilor noștri. Uneori preferăm chiar să pretindem că nu au nici un efect. De altfel, reclamele
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Ist hat car smiling at me? Schema congruity as a basis for evaluating anthropomorphized products”, Journal of Consumer Reaserch, 34(4), pp. 469-480. 34. De ce sigla „Publicitate” care precede mesajele publicitare este uneori scrisă cu monede? Bani, amorsare comercială și individualism Actul de a cumpăra este adesea realizat de un individ pentru propria stare de bine sau pentru propria-i satisfacție. În general este vorba despre a-ți însuși un bun care-ți face plăcere și care îți poate modifica imaginea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
alții se adunau să vorbească despre ultimele noutăți și întâmplări ale unuia sau altuia din sat. Legăturile sociale erau menționate printr-un flux verbal constant care apropia oamenii, chiar dacă subiectul conversațiilor era adesea superficial. Odată cu șubrezirea structurilor sătești și creșterea individualismului citadin, nevoia de a-și forma un grup de amici bârfitori s-a orientat progresiv spre coperțile colorate ale presei people. Pentru mai multe informații Dunbar, R. (1996), Grooming, Gossip and the Evolution of Language, Faber and Faber/Harvard university
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
începe imediat după alungarea omului din Rai, economia apare încă în "vechile table" ale antichității, istoria doctrinelor economice începe odată cu decalogul dat oamenilor prin Moise (Daniel Villey), iar pilda talanților reprezintă prima teorie economică adevărată. Începînd cu Renașterea, cu apariția individualismului, dar mai ales cu Reforma, care garantează o valorizare religioasă a muncii, a inițiativei și a responsabilității, economicul apare în prim-planul preocupărilor umane. El nu reprezintă cum s-a considerat o slăvire și o slujire a valorilor pămîntești în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
arsenal de metode analitice pozitiviste. Folosirea metodelor matematice aveau scopul de investiga mai adînc cunoașterea și înțelegerea acțiunii umane în întreaga sa complexitate, fără teama de a formaliza excesiv sau de a anula incertitudinea comportamentală a indivizilor dintr-o societate. Individualismul metodologic și maximizarea comportamentală, determinismul cognitiv al interacțiunilor economice între participanții în funcție de calculul marginal, păreau elementele lipsă dintr-un puzzle uriaș. În plus, ofereau premisele unei paradigme care explica, prin metoda aleasă (utilitatea marginală descrescătoare a bunurilor economice), fenomene complexe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]