1,177 matches
-
unui transportor cu lanț. Automatizarea cea mai simplă pentru alimentarea cu semifabricate este la un inductor cu fantă. Semifabricatele se prind în dispozitivul de transport înainte de a ajunge la inductor. Capetele ce trebuie încalzite ies în afara dispozitivului de transport. Conductorul inductor este format din două spire din țeavă de cupru dreptunghiulară. Capetele lui sunt îndoite în sus și formează o scoabă în formă de arcadă, pe sub care trec semifabricatele de încălzit la intrare cât și la ieșirea din inductor. Concentratorul este
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Vasile CAȚARSCHI, Smaranda CAȚARSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93160]
-
transport. Conductorul inductor este format din două spire din țeavă de cupru dreptunghiulară. Capetele lui sunt îndoite în sus și formează o scoabă în formă de arcadă, pe sub care trec semifabricatele de încălzit la intrare cât și la ieșirea din inductor. Concentratorul este montat într-o carcasă de cupru sub forma de jgheab, răcită cu apa ce circula prin țevi. În interiorul carcasei, la distanțe de 20 mm una de alta, sunt sudate distanțiere din cupru cu grosimea de 2 mm, printre
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Vasile CAȚARSCHI, Smaranda CAȚARSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93160]
-
de jgheab, răcită cu apa ce circula prin țevi. În interiorul carcasei, la distanțe de 20 mm una de alta, sunt sudate distanțiere din cupru cu grosimea de 2 mm, printre care se așează plăcuțele concentratorului, care protejează elemente costructive ale inductorului impotriva încălzirii.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Vasile CAȚARSCHI, Smaranda CAȚARSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93160]
-
privind în gol, căutând să-și imagineze ce se întâmplase acolo, pe linie. Cine o fi fost? Ce căuta acolo? Un sinucigaș? Ăștia se așează chiar pe linie, nu doar în gabarit. Dormea? Gânditor apăsă receptorul pe furcă, învârti manivela inductorului. Crengi drepte, lucii, de un verde crud, îl înconjurau din toate părțile. Cât putea cuprinde cu ochii, aceleași crengi izvorând din pământul care mustea de apă, crengi semețe, cu vârfurile înfipte în albastrul nedefinit al cerului. Cum am ajuns aici
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și prin “ciudățenii” în gândire, comportament, limbaj și vestimentație). În toate cazurile de mai sus, modificarea stării de conștiință ar putea stimula halucinațiile (producții ale creierului fără nici un stimul real). De asemenea, se exclud subiecții care consumă substanțe halucinogene sau inductoare de experiențe “ciudate”, precum și epilepticii, știut fiind faptul că unele crize epileptice pot să fie și ele caracterizate prin halucinații. Pe de altă parte, desfășurarea hipnozei regresive se face în cursul a numeroase ședințe, de obicei întinse pe mai mulți
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
de heteroagresivitate. Orice act de agresivitate este un „scenariu” în care sunt implicați trei termeni, de regulă trei persoane, fiecare având un anumit statut și rol în cadrul acestuia, așa cum se poate vedea din schema de mai jos. p. 151 Persoana inductoare (agresiv) Stimulare combativă Persoana de referință Inhibiție culpabilizare Persoane indusă (victima) act inductiv Din schema de mai sus se poate desprinde ideea potrivit căreia în acest scenariu sunt implicate trei persoane, fiecare având un rol precis determinat. Totul în ceea ce privește relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de mai sus se poate desprinde ideea potrivit căreia în acest scenariu sunt implicate trei persoane, fiecare având un rol precis determinat. Totul în ceea ce privește relațiile interpersonale din cadrul scenariului se desfășoară în raport cu rolurile acestor persoane. În sensul acesta, distingem: a) persoana inductoare, cu caracter dominant, care are rol de agresor și victimizant asupra persoanei induse; b) persoana indusă, cu caracter dominant, submisiv, care este victima agresorului; c) persoana de referință, care constituie „sursa motivațională” a conflictului dintre persoana inductoare și persoana indusă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
distingem: a) persoana inductoare, cu caracter dominant, care are rol de agresor și victimizant asupra persoanei induse; b) persoana indusă, cu caracter dominant, submisiv, care este victima agresorului; c) persoana de referință, care constituie „sursa motivațională” a conflictului dintre persoana inductoare și persoana indusă. Acțiunea în cadrul acestui „scenariu” se desfășoară în raport cu genul de relații interpersonale care se stabilesc între cei trei membri ai scenariului respectiv, după cum urmează: persoana de referință exercită o acțiune de „stimulare combativă” asupra persoanei inductoare și o
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dintre persoana inductoare și persoana indusă. Acțiunea în cadrul acestui „scenariu” se desfășoară în raport cu genul de relații interpersonale care se stabilesc între cei trei membri ai scenariului respectiv, după cum urmează: persoana de referință exercită o acțiune de „stimulare combativă” asupra persoanei inductoare și o acțiune de „inhibiție” care creează o culpabilizare pentru persoana indusă; persoana inductoare, „stimulată” de persoana de referință, exercită asupra persoanei induse o acțiune agresivă, aceasta din urmă fiind deja influențată de „presiunile” persoanei de referință. Nu există o
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de relații interpersonale care se stabilesc între cei trei membri ai scenariului respectiv, după cum urmează: persoana de referință exercită o acțiune de „stimulare combativă” asupra persoanei inductoare și o acțiune de „inhibiție” care creează o culpabilizare pentru persoana indusă; persoana inductoare, „stimulată” de persoana de referință, exercită asupra persoanei induse o acțiune agresivă, aceasta din urmă fiind deja influențată de „presiunile” persoanei de referință. Nu există o formă pură de agresivitate. În orice act de agresivitate se distinge o anumită dominanță
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspirații într-o realitate imaginară, personală; b) realitatea socială obiectivă exercită asupra persoanei inadaptate (persoană indusă sau victimizantă) o presiune permanentă, cu acțiune de frustrare-reprimare, eliminând-o în final din cadrele sale; prin aceasta, realitatea obiectivă dobândește rolul de factor inductor sau victimizant; c) realitatea imaginară, utopică, construită de persoana inadaptată, are caracterul unui factor de referință, îndeplinind acest rol atât față de persoana inadaptată, cât și față de realitatea obiectivă; realitatea socială obiectivă prezintă o atitudine de opoziție față de realitatea imaginară; raporturile
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
orice mesaj ereditar are un singur sens de circulație: el nu se poate transmite decât de la un ADN (conservator de bioinformație) la un ARN mesager. Iată că în cazul virusurilor ARN cu potență oncogenă (toate retrovirusurile animale sau umane), informația inductoare de carcinogeneză trece de la ARN-ul viral al ADN-ul celulei victimă, operația fiind catalizată de reverstranscriptază. De notat că pentru aceste lucrări efectuate cu virusul oncogen Rous, H. Temin și D. Baltimore au fost distinși în 1975 cu premiul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cancerul indus de virusul descris de el (identificat mai târziu ca membru al familiei retrovirusurilor) depinde într-o mare măsură de infectarea timpurie în cursul vieții.34 Studiile din anii următori (1953-1955) au avut ca rezultat descoperirea unui alt agent inductor de cancer, ulterior identificat și descris în detaliu de Sarah Stewart și colab. (1957) și desemnat sub numele de poliomavirus.35 Ludwik Gross (1904-1961) medic, cercetător în virusologie și oncologie, american de origine poloneză, s-a născut în 11 septembrie
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Cu timpul, concentrația AHL crescând, se realizează acel Quorum sensing și mesajul chimic, pătruns pe cale trans membranară, reușește să fie tradus de celulele care-l primesc. La bacteriile Gram pozitive, semnalul chimic autoinductor este constituit dintr-o oligopeptidă (AIP = Auto Inductor Peptide, sau „peptidă feromon“). S-a mai descris și un alt autoinductor și anume, un complex format din gamma-butirolactonă (E. Takanori și colab., 2001). Evident, în genomul bacteriilor, atât Gram negative cât și Gram pozitive, au fost indi vi dualizate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
creștere plachetar“. Interesant ca acțiune, apare TGF β. Deși inițial a fost socotit a fi numai un factor de creștere al fibroblastelor, ulterior s-a dovedit a fi pluripotențial. Pentru unele tipuri de celule, TGFβ joacă într-adevăr rol de inductor al proliferării, pentru altele de modulator negativ al creșterii. Așa cum se observă în tabelul 2-2 la rubrica Originea tisulară sau celulară. În acele locuri există cantități relativ importante de factori mitogeni și de creștere, dar foarte adesea aceștia se află
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
căile descrise la p. 129, fig. 2-27, de exemplu calea deschisă de factorii de creștere (growth factors); c) ceea ce urmează (multiplicarea celulară, trecerea prin fazele G1→ G - G2→M). Evident, procesul normal ori cel patogen depinde de „jocul“ dintre factorii inductori activatori ai multiplicării și frânele moleculare ce se opun procesului de diviziune celulară. Inductori-activatori sunt factorii de creștere, mitogenii, unele proteine precum E2F (a se vedea p. 108). Frânele moleculare sunt genele supresoare ale tumorigenezei și proteinele codificate de ele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în evidență diferiți factori intrinseci și extrinseci care reglează negativ transcrierea hTERT. Între aceștia: p.53, p.RB→E2F supresorul tumoral Wilms, Mad 1 ș.a. Semnificativă ne apare stimularea transcrierii hTERT de către proto oncogena cMyc . Această protooncogenă, care este un inductor al proliferării celulare normale, intervine în procesul respectiv pe un timp foarte scurt (doar în clipa „inducției diviziunii celulare“), produsul proteinic codificat de ea, generându-se în celulele somatice nu numai temporar, dar și în cantități foarte mici. În cazul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
distală a brațului lung al cromozomului 6. În mod normal, ea este responsabilă pentru senescența celulară la fibroblaste și alte celule. Respectiva genă, odată anihilată de către un antigen viral (SV40 de pildă), nu-și mai poate îndeplini rolul de factor inductor de senescență, astfel încât celulele (fibroblastele cultivate in vitro) continuă să supraviețuiască, întinerindu-se prin adaos de nucleotide sub influența telomerazei vizibil activate. Folosind același virus SV40, R. Foddis și colab. au comunicat în 2002 inițierea și creșterea producției de telomerază
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
tip de reparare să nu se mai producă în celulele canceroase. Lovind APE 1 din aceste celule cu inhibitori de tipul LUCANTHONE (Marj R.), s-ar putea obține o inhibare a multiplicării unor clone cancerizate care au supraviețuit tratamentului chimioterapeutic, inductor de leziuni ADN. Astfel, celulele neoplazice ar fi împinse la „sinucidere“ prin apoptoză. Premiză: Pentru ca ligatura să se poată face, ruptura de catenă ADN trebuie să aibă un grup hidroxil la capătul său 3' și un fosfat la capătul 5
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
stimulii) morții de tipul FaS, tnF, tRaiL (a se vedea mai departe la 4.3.2). Stimulii (semnalele) care inițiază apoptoza și receptorii lor specifici fac parte și ei dintre inițiatorii externi ai apoptozei. Au mai fost caracterizați ca factori inductori ai apoptozei retinoizii (derivații de vitamină A), unii dintre ei cu netă acțiune anticanceroasă, etanolul, toxinele bacteriene, unele oncogene (myc, REL), dieta prelungită, precum și matrixul extracelular. Matrixul extracelular este un factor de supraviețuire celulară de prim ordin. Celulele se atașează
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Bleomicina, Doxorubicin, Cisplatin, Citozină, Methotrexat, Vincristina) induc apoptoză, din nefericire nu neapărat electivă (cu adresă exclusivă la celula neoplazică). Unele virusuri (prototip HIV) sunt apoptogene, inducând moartea limfocitelor T helper și T citotoxice, urmată de deficiențe imune majore. Factorii interni inductori de apoptoză sunt mult mai puțin cunoscuți. Reținem în primul rând existența unor defecte de structură ale ADN-ului nuclear și mitocondrial, apoi alte diferite distrucții ale structurilor citoplasmatice. În embriogeneză, inducția apoptozei este opera represării sau derepresării unor gene
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mesajul „nefast“ de alterare al membranei mitocondriilor (pierderea potențialului transmembranar), proces care duce la ieșirea citocromului C din interiorul mitocondriei și răspândirea sa în citosol. În ce privește rolul jucat de ligandul TRAIL în diferitele stări patologice, Cynthia Webster precizează că acest inductor al morții celulare este activ în colestaze precum și în hepatitele virale și toxice.6 La concluzii asemănătoare ajung relativ recent și alți cercetători, precum I. Herr și colaboratorii (care se gândesc și la o utilizare terapeutică),7 X. Liang, Y
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a descoperit că procesul de ubiquitinare, atât de necesar apoptozei, suferă din cauza unei mutații în gena care codifică legarea enzimei E3. Mutații asemănătoare sunt implicate și în unele infecții virale și cancere. 4.3.5.2. Cascada caspazică Diferitele semnale inductoare a morții celulei sunt, desigur, blocate în cazul acelor elemente celulare al căror destin este să trăiască și să se multiplice. Am arătat în figura schematică 4-18 că TNFa, de pildă, nu este exclusiv un inductor al apoptozei ci, prin
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Cascada caspazică Diferitele semnale inductoare a morții celulei sunt, desigur, blocate în cazul acelor elemente celulare al căror destin este să trăiască și să se multiplice. Am arătat în figura schematică 4-18 că TNFa, de pildă, nu este exclusiv un inductor al apoptozei ci, prin calea activării nFkb, poate pune în mișcare un mecanism pro supraviețuire prin activarea, la rândul lor, a genelor antiapoptotice c-iap1, c-iap2, xiap, inoS, cFLip ș.a., gene al căror produs proteinic blochează „sinuciderea celulară“. În cazul în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cazul clasicului virus Rous (cu care toți lucrau în perioada 1960-1975), apărea ca ceva normal ca un virus, invadând o celulă, să introducă în genomul acesteia atât genele care să-i asigure multiplicarea (Gag, Pol și Env ) cât și gena inductoare de cancer (v-Src).17 Ipoteza răspundea și vechii scheme a oricărei infecții, de la Pasteur citire: un agent infecțios intrat întrun organism, aduce cu el elementul morbigen (o toxină, de pildă), producând victimei (celulă, organism etc.) o stare patologică. Contribuția oncovirusologiei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]